În anul 1919, istovită de un război pustiitor, România a trebuit să ia din nou armele în mâini, pentru a se apăra – şi pentru a apăra încă o dată Europa – de pericolul bolşevic, care venea, de data asta, dinspre Ungaria. Armata lui Bela Kun, organizată şi coordonată de la Moscova, noua capitală a Rusiei bolşevice, a cucerit Ungaria prin lovitură de stat, după care a atacat concomitent România şi Cehoslovacia (proaspăt creată ca stat multinaţional), reuşind să o ocupe pe aceasta din urmă. Cu o armată decimată de primul război mondial şi dotată rudimentar, România regală, condusă de Ferdinand, ripostează ferm, îi alungă pe unguri dincolo de Tisa, după care, în marş forţat, cucereşte Ungaria şi repune în drepturi guvernul alungat de Bela Kun. Despre gestul antologic al sergentului oltean care a urcat pe clădirea Parlamentului de la Budapescta şi a arborat opinca românească deasupra drapelului maghiar, am relatat în episodul trecut. A fost o exemplară lecţie de istorie şi un avertisment de care Ungaria din afara şi din interiorul României ar trebui să ţină seama…
În 1921 apărea la Bucureşti, în număr unic, o publicaţie comemorativă despre evenimentele din anul 1919, intitulată “PAGINI DE GLORIE - DE LA TISA LA BUDAPESTA”.
Întâmplarea a făcut să descopăr recent un exemplar al acesteia, la o expoziţie de licitaţie a casei Goldart. Am avut inspiraţia de a-i fotografia fiecare pagină, pentru că revista a fost adjudecată de un colecţionar şi n-aş mai fi avut acces la ea. Voi publica în facsimil toate textele apărute acolo, pentru a transmite nu numai informaţia, ci şi atmosfera de epocă.

VA URMA