Se încarcă pagina ...

1956. Mişcarea Studenţească din România (III)

Data publicarii: 10.01.2010 02:40:00

Represiunea

 

În condiţiile reprimării brutale a revoluţiei din Ungaria de către Armata Roşie, organizarea unei alte manifestaţii la Bucureşti nu avea nicio şansă de izbândă. Acţiunile revendicative din universităţi nu au încetat însă imediat. Studenţii de la Facultatea de Filozofie au mai încercat să organizeze o nouă manifestaţie la 15 noiembrie, dar organizatorii au fost arestaţi înainte de a putea transmite mai departe această iniţiativă.


Încă din 27 octombrie 1956, Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, întrunit în regim de urgenţă înfiinţase un comandament de criză sub conducerea lui Emil Bodnăraş, în alcătuirea căruia intrau Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici şi Leontin Sălăjan. Comandamentul avea atribuţii foarte largi, având dreptul de a ordona deshiderea focului şi de a declara stare de urgenţă în orice regiune a ţării. În mod explicit, comandamentul avea dreptul de a suspenda cursurile în institutele de învăţământ superior.

 


Organele de partid au trecut însă imediat la măsuri de represiune, pentru a preveni alte acţiuni potenţiale similare în viitor. Au urmat o serie întreagă de arestări, mandatele de arestare fiind vizate de alt comitet special al PMR, condus de Gheorghe Apostol. Anchetele au fost dure, mulţi dintre cei anchetaţi afirmând că au fost bătuţi cu brutalitate. Anchetatorul principal a fost căpitanul Gheorghe Enoiu, de la Direcţia de Anchete Penale a Ministerului Afacerilor Interne, ajutat, printre alţii, de locotenent major Vasile Dumitescu, locotenent Gheorghe Blidaru, locotenent Horia Brestoiu, locotenent Nicolae Domniţa, locotenent major Florea Gheorghiu, locotenent major Gheorghe Mihăilescu, locotenent major Iosif Moldovan, locotenent major Dumitru Preda. Unii studenţi au fost anchetaţi de ministrul de interne Alexandru Drăghici în persoană.


Cea mai mare parte a arestărilor a avut loc în noiembrie-decembrie 1956, însă arestările au continuat şi în tot cursul anului 1957. O parte dintre cei arestaţi sunt condamnaţi la închisoare pe termene între 1 şi 6 ani. Procesele au avut loc pe mai multe loturi printre care:
- Lotul "Derdena": Mihai Stere Derdena, Dan Onaca, Constantin Dumitru, Dumitru Panaitescu-Perpessicius;
- Lotul "Bulai" - cuprinzând în special studenţii facultăţii de Filosofie: Dumitru Arvat, Alexandru Bulai, Ioan Zane, Aurel Lupu, Romulus Resiga;
- Lotul "Mitroi" - cuprinzând în special studenţii facultăţii de Drept, 14 studenţi, printre care: Dan Mugur Rusieţcki, Floria Caba, Radu Surdulescu, Alexandru Mălinescu, Eugenia Florescu, Mircea Tatos, Aurel Moldovan, Dan Constantin Stavarache, Paul Mitroi, Alexandru Dincă, Mihai Cezar Busuioc, Florian Horia Popescu;
- Al patrulea lot: Şerban Horia Popescu, Marian Rosenzweig, Tiberiu Ionescu, Adrian Cristea, Nicolae Cernăianu;
- Lotul "Ivasiuc" - cuprinzând studenţi ai facultăţilor de medicină, arhitectură şi filologie: Alexandru Ivasiuc, Mihai Victor Serdaru, Dan Stoica, Constantin Iliescu, Remus Petcu, Alexandru Tătaru, Vasile Brânzan, Paul Iliescu, Christa Depner.

 

Stela Covaci şi procesul “Nicolae Labiş “

 

Unii dintre studenţii condamnaţi au murit în timpul detenţiei. Este cazul studentului Ştefan Negrea, de la Facultatea de Filologie, mort la Gherla la 3 noiembrie 1958. Unii dintre cei condamnaţi sau exmatriculaţi au reuşit mai târziu să se realizeze, alţii însă şi-au văzut întreaga viaţă distrusă. Astfel, Steliana Pogorilovschi (Stela Covaci, după căsătorie), care fusese studentă la facultatea de Filologie, trăieşte şi acum dintr-o pensie mizeră de fost deţinut politic.

 

Ea a fost arestată în ultimul an de studii (1958) şi condamnată la 4 ani închisoare şi 5 ani interdicţie civică pentru delict de “uneltire contra ordinii sociale”. Este vorba de aşa-zisul proces “Nicolae Labiş“, intentat unui grup de studenţi, prieteni ai poetului (Aurel Covaci, Stela Pogorilovschi, Gloria Barna, Nicolae Vereş). Amnistiată în 1959, s-a angajat ca muncitor necalificat la fabrica de tricotaje “Tânăra Gardă” din Bucureşti, unde s-a calificat în meseria de “confecţioner tricotaje”…

 

În 2006, Stela Covaci a publicat PERSECUŢIA, o carte despre mişcarea studenţească anti-comunistă din Bucureşti şi Iaşi (1956-1958). Cartea are subtitlul: “NUME DE COD "FRĂŢIA PALEOLITICĂ". După mulţi ani de tăcere, unul dintre studenţii condamnaţi, Florin Constantin Pavlovici a publicat un volum "Tortura pe înţelesul tuturor" în care relatează experienţa sa personală din acea perioadă.

(VA URMA)

 

Citește toate episoadele:

1956. Mişcarea Studenţească din România (I)

1956. Mişcarea Studenţească din România (II)

1956. Mişcarea Studenţească din România (III)

1956. Mişcarea Studenţească din România (IV). Ion Iliescu şi şedinţele de demascare

 

Afisari: 4177
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci
Ciprian Chirvasiu

Colaboratori

Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Cătălin Berenghi, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter