Se încarcă pagina ...

Cel mai vechi templu din Europa are aproape 8.000 de ani si a fost descoperit în judetul Timis

Data publicarii: 23.06.2017 09:08:00

Printre multele lucruri uimitoare scoase de arheologi din pământul acestei È›ări, unul dintre cele mai remarcabile este Templul de la ParÈ›a, din judeÈ›ul TimiÈ™. Aici, în urmă cu aproape 8.000 de ani, preotesele, slujitoare ale ZeiÈ›ei Mamă, îÈ™i transmiteau învăÈ›ăturile È™i practicau ritualuri religioase. Acest templu, dotat cu statui impunătoare, este cel mai vechi templu neolitic din Europa, iar importanÈ›a lui istorică este uriaÈ™ă.

 

Invitat la emisiunea „Adevăruri Tulburătoare”, pe care o puteÈ›i vedea mai sus, istoricul È™i regizorul Leonardo Tonitza (realizator al filmului NIASCHARIAN - Să renaÈ™tem) ne aduce informaÈ›ii cuprinzătoare despre istoria descoperirii È™i valoarea culturală a acestui templu. Un material extrem de interesant pe această temă (semnat de Leonardo Tonitza) a apărut È™i în primul număr al revistei ISTORIE INEDITĂ, lansată recent. Iată un fragment din articol:

„AÈ™ezarea preistorică de la ParÈ›a a exercitat de-a lungul anilor o atracÈ›ie uriaÈ™ă pentru generaÈ›ii de arheologi. Determinate de legende, cercetările sistematice încep în anul 1931 È™i ajung de-a lungul timpului să cuprindă o suprafaÈ›ă de aproape 50 de kilometri pătraÈ›i, unde sunt descoperite peste 42 de situri din neoliticul timpuriu până în Evul Mediu mijlociu. Cea mai recentă etapă de cercetare scoate la lumină după milenii de tăcere construcÈ›ii impunătoare pentru acele vremuri, coloane, statui, altare împodobite cu simboluri complexe, blocuri de locuinÈ›e cu 4, 5 camere, cu etaj È™i mansardă, cartiere de locuinÈ›e. Chiar în mijlocul acestui complex social din care s-au păstrat 40 de locuinÈ›e, Gheorghe Lazarovici, arheologul de numele căruia se leagă mari descoperiri ale preistoriei balcanilor, descoperă într-o zonă sacră cel mai vechi templu neolitic de cult din Europa, Templul de la ParÈ›a.



 

Și nu este o descoperire întâmplătoare – cu o multitudine de artefacte datate înainte de 6200 î.e.n., sunt situaÈ›ii în siturile civilizaÈ›iei TurdaÈ™ la care nimeni din Europa nu s-a aÈ™teptat, remarcă Sabin Luca, arheologul iniÈ›iat, care continuă È™i astăzi cercetările, dar mai ales interpretarea simbolurilor sacre ale neoliticului românesc.

 

Templul de la ParÈ›a a fost construit la jumătatea mileniului 6 î.e.n. È™i a suferit mici modificări în etape diferite de timp, dar a rămas stabil pe dimensiunile de 12,5/7 metri, având o arhitectură cultică, un inventar al obiectelor sacre È™i o împărÈ›ire ritualică a încăperilor, în mare parte valabilă È™i astăzi la religiile moderne. În complexitatea lui, sanctuarul nu putea să apară fără o precedenÈ›ă cultică.

 

Este caracteristica unei vechi societăÈ›i agrare care È™i-a permis construirea, întreÈ›inerea È™i apărarea unui astfel de centru religios. Dar mai ales, È™i-a permis transmiterea informaÈ›iilor către generaÈ›iile viitoare prin iniÈ›ieri secrete. Templul de la ParÈ›a are o cameră retrasă, unde în prezenÈ›a a două statui monumentale È™i a simbolurilor sacre preotesele oficiau aceste iniÈ›ieri, o formă de educaÈ›ie bazată strict pe relaÈ›ia maestru-ucenic”.

 

NOTA ISPRAVNICULUI. Există, în templul de la ParÈ›a, o statuie dublă, reprezentând-o pe ZeiÈ›a Mamă È™i un personaj masculin ipostaziat sub formă de taur sau bour. Acest „grup statuar” este mărginit, pe fundal, de două capiteluri cu capete de taur/bour. Capul de taur aflat pe partea ZeiÈ›ei Mamă are între coarne simbolul Lunii, iar capul de taur aflat pe partea personajului masculin are între coarne simbolul Soarelui. Cele două simboluri, în tandem, figurează pe vechea stemă medievală a Èšării RomâneÈ™ti (Vulturul Cruciat cu Soarele È™i Luna - stânga-dreapta) È™i a cea a Moldovei (Bourul cu Soarele È™i Luna - stânga-dreapta). AceleaÈ™i două simboluri le întâlnim, tot în tandem, pe mult mai recentul „steag secuiesc”. Ceea ce înseamnă că secuii se regăsesc, de fapt, în imaginarul colectiv al autohtonilor români.

 



Sursă: Cunoastelumea.ro

Afisari: 1840
Autor: Daniel Roxin
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, FiriÈ›ă Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircia Chelaru, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter