Se încarcă pagina ...

CUM A SCĂPAT DE LA DEMOLARE "COLOANA FĂRĂ SFÂRSIT". Resturile metalice urmau să fie predate la D.C.A

Data publicarii: 19.02.2017 23:03:00

Imagine din Atelierele Centrale Petroşani, unde a fost construită Coloana fără Sfârșit

 

Prezentăm mai jos odiseea birocratică prin care s-a hotărât, în 1952, salvarea de la demolare a Coloanei fără Sfârșit de la Tg. Jiu, a cărei transformare în fier vechi pentru DCA fusese dispusă de autoritățile staliniste care guvernau, la momentul acela, România. A fost meritul unor personalități decidente de la Comitetul pentru Artă și de la Academia R.P.R., care au au dat dovadă de multă abilitate pentru a evita demolarea uneia dintre capodoperele plastice ale umanității.

 

1951 martie 7, Tg. Jiu. Adresa Sfatului Popular al orașului Tg. Jiu prin care cere aprobarea demolării Coloanei Infinitului
Anexă: Un referat al ”Coloanei”

R.P.R.
SFATUL POPULAR DE SUBORDONARE REGIONALĂ
AL ORAȘULUI TG. JIU
Secțiunea  Gosp. Comunale si Ind. Locale

C Ă T R E,
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
DEPARTAMENTUL GOSP. C-NALE ȘI IND. LOCALE
BUCUREȘTI

Nr. 3877 din 7 MARTIE 1951

Întrucât orașul Tg. Jiu a moștenit de la vechile regimuri burghezo-moșierești diferite monumente așezate fără nici o estetică pe raza orașului și fără să aibă un rol bine definit pentru culturalizarea poporului, așa cum de exemplu se află și o coloană metalică introdusă în fundament de beton și situată în partea de Est a orașului în noul parc creat în cursul anului 1937.
Ținând seama că aceasta coloană prin materialele rezultate din demontarea ei ar putea folosi la alte lucrări edilitare de primă necesitate a orașului Tg. Jiu, vă rugăm a ne da cuvenita aprobare pentru dărâmarea ei, materialele fieroase rezultate putând fi predate  D.C.A. din localitate.
Coloana are o înălțime de circa 29 metri, lățime de 1 metru, în formă de X trunchiuri de piramide suprapuse. Înaintăm alăturat și o schiță de plan a coloanei

PREȘEDINTE
S.s. Indescifrabil
ȘEFUL SECȚIUNII

 

1951 martie, București. Departamentul Gospodăriei Comu-nale înaintează Comitetului pentru Artă “lucrarea Sfatului Popular Tg. Jiu de a se demola o coloană metalică instalată în oraș”.

REPUBLICA POPULARĂ
ROMÂNĂ
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
DEPARTAMENTUL GOSPODĂRIEI COMUNALE ȘI INDUSTRIEI LOCALE
DIRECȚIUNEA CONSTRUCŢIILOR LOCALE

CĂTRE,
COMITETUL PENTRU ARTĂ DE PE LÂNGĂ CONSILIUL DE MINIȘTRI
Direcția Arte Plastice
Strada General Manu Nr. 4
LOCO
Nr. 3963/40659/1951

Vă trimitem alăturat în original, lucrarea nr. 3877/1951 a Sfatului Popular a orașului Regional Tg. Jiu, referitor la propunerea de a se demola o coloană metalică instalată în oraș.
Menționăm că acest monument face parte dintr-un grup de 3 monumente situate într-un ax (coloana metalică – arcul de piatră din parcul public și masa rotundă de piatră.
Vă rugăm a aviza asupra propunerii Sfatului Popular și odată cu răspun-sul Dvs. a ne restitui întreaga corespondență.

DIRECTOR,
Neculai Iosub
INGINER ȘEF,
Xx A. Caras

 

1952 ianuarie 5, Bucureşti. Comitetul pentru Artă înaintează documentația primită de la Departamentul Gospodăriei Comunale referitoare la cererea de dărâmare a coloanei metalice, opera sculptorului Brâncuși Academiei R.P.R., Comisia Științifică a Muzeelor și Monumentelor Istorice și Artistice

Comitetul pentru Artă comunică Academiei R.P.R. că „în urma cercetărilor făcute” consideră că opera sculptorului Brâncuși este „inspirată din formele artei populare”.

COMITETUL PENTRU ARTĂ
DE PE LÂNGĂ
CONSILIUL DE MINIȘTRI
Direcția Artelor Plastice

CĂTRE,
COMISIA ȘTIINȚIFICĂ A MUZEE-LOR,
MONUMENTELOR ISTORICE ȘI ARTISTICE
de pe lângă Academia R.P.R.
Calea Victoriei Nr. 125

La Nr. 24/951, referitor la cererea Sfatului Popular al Orașului Tg. Jiu, pentru dărâmarea coloanei metalice din acel oraș, opera sculptorului gorjan Brâncuș, vă aducem la cunoștință că, Comitetul pentru Artă, în urma cercetărilor făcute, a ajuns la concluzia că această lucrare, putând fi considerată ca o operă decorativă, inspirată din formele artei populare din regiune, poate fi menținută ca atare.

DIRECTOR,
S. s. Indescifrabil
ȘEFUL SERVICIULUI,
S.s. Indescifrabil

 

1952 ianuarie 18, București. Academia R.P.R. comunică Comitetului pentru Artă că întrucât „Coloana din metal, opera lui C. Brâncuși este o operă decorativă inspirată din formele artei populare, această coloană nu trebuie distrusă ci conservată”

COMISIA ȘTIINȚIFICĂ A MUZEELOR, MONUMENTELOR
ISTORICE ȘI ARTISTICE

18 ianuarie 1952
Nr. 2

CĂTRE,
COMITETUL PENTRU ARTĂ

Loco

Biroul Comisiei Științifice a Muzeelor, Monumentelor Istorice și Artis-tice, luând în discuție adresa Dvs. Nr. 38737 prin care ne faceți cunoscut că Sfatul Popular al orașului Tg. Jiu a cerut dărâmarea coloanei din metal din oraș, opera sculptorului gorjan Brâncuș, vă aducem la cunoștință că întrucât Dvs.  ați constatat că această lucrare este o operă decorativă, inspirată din formele artei populare din regiune și merită să fie menținută ca atare, biroul a hotărât să faceți cunoscut Sfatului Popular al orașului Tg. Jiu, că această coloană nu trebuie distrusă, ci conservată, fiind un monument de artă.

PREȘEDINTELE COMISIEI,
Acad. C.Moisil
SECRETAR,
H. Bălănescu

 

Adresa Sfatului Popular venită de la Târgu Jiu a pus pe jar autoritățile bucureștene. Ministerul de Interne ezită să autorizeze demolarea „coloanei metalice”. Se recurge atunci la temporizare prin „plimbatul hârtiei”. Sosită la 17 martie 1951, adresa în cauză este trimisă la 20 martie la Comitetul pentru Artă de pe lângă Consiliul de Miniștri unde, din 24 martie, este „ținută” până la 30 iunie 1951. Aici, la „Artă”, s-au cumulat între timp și alte cereri de „strămutare”. Astfel, într-o adresă din 30 iunie, sunt amintite „monumentul comemorativ” din gara Predeal, precum și stema fostului județ Argeș, montată pe frontonul liceului din Pitești. Arhitectul Horia Teodoru, fost vechi și devotat funcționar la nu de mult desființata Comisie a Monumentelor Istorice, care semnează pentru șeful serviciului „Arte Plastice”, trimite la rândul său, la 30 iunie 1951, spre avizare, întreaga „documentație” la Academia R. P. R., Comisia Științifică a Muzeelor, Monumentelor Istorice și Artistice. La Academie, problema urma să fie dezbătută în ședința comisiei, după 1 septembrie 1951.

 

Se pare că Academia ezită să-și asume singură răspunderea demolării Coloanei Infinitului de la Tg. Jiu și, de aceea, cere părerea Comitetului pentru Artă. Cu alte cuvinte, „Arta” cere avizul Academiei, iar aceasta, „ca să se acopere”, cere avizul de la instituția care i-a cerut avizul (!). În fine, la 5 ianuarie 1952, i se aduce la cunoștință Academiei „că Comitetul (sic !) pentru Artă, în urma cercetărilor făcute, a ajuns la concluzia că această lucrare, putând fi considerată ca o operă decorativă inspirată din formele artei populare din regiune, poate fi menținută ca atare”.

 

Acest text, redactat de arhitectul Horia Teodoru (se văd siglele T. H.), ajunge la Academie, care răspunde „Artei” la 18 ianuarie 1952 cu aceleași cuvinte ca cele din adresa primită, după cum urmează: „vă aducem la cunoștință că întrucât Dvs. ați constatat că această lucrare este o operă decorativă, inspirată din formele artei populare din regiune și merită a fi menținută ca atare, Academia și-a însușit acest punct de vedere și cere să se comunice la Târgu Jiu că această coloană nu trebuie distrusă, ci conservată, fiind un monument de artă”. Iscălește: academician Constantin Moisil.

 

Astfel se încheie episodul birocratic – în sensul propriu al cuvântului – prin care s-a salvat de la distrugere Coloana Infinită. A fost meritul personalităților de la Comitetul pentru Artă și de la Academia R.P.R., care au reușit păstrarea acestei opere de artă, fapt pe care îl consemnăm aici.

 

Mai trebuie amintit că, în acei ani când la Academie se lucra la întocmirea „Listei monumentelor de cultură”, operele lui Brâncuși de la Târgu Jiu au fost incluse în respectiva listă, obținându-se astfel și protejarea ei prin lege. Astfel, în „Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1160 din 23 iunie 1955, privind declararea de monumente de cultură a unor monumente arheologice, de arhitectură, de artă și istorice”, la capitolul Monumente de Artă Plastică, la pozițiile 245 și 246, au fost incluse aceste opere după cum urmează:

„Tg. Jiu. Parcul orașului:
– Arcul de triumf și diverse lucrări artistice decorative de Constantin Brâncuși;
– Coloana decorativă de inspirație populară din metal de Constantin Brâncuși” . (…)

 

(Text publicat în „Buletinul Monumentelor Istorice”, an. X nr.1-4)

 

Sursă: Ziaristionline.ro

 

Afisari: 1057
Autor: Oliver VELESCU, istoric
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter