Se încarcă pagina ...

Cum se numeşte şi în memoria cui a fost ridicat monumental "LEUL" de la Cotroceni?

Data publicarii: 01.12.2012 22:11:00

De ziua României, în timp ce la Arcul de Triumf se desfăşura parada militară, la monumentul „Leul” se depuneau coroane de flori în memoria eroilor care s-au jertfit pentru reîntregirea ţării. Una dintre cele cinci coroane depuse pe treptele soclului era tricoloră şi a fost adusă de liderul sindical Denisa Popovici, din partea Uniunii Sindicatelor din Spitalele CFR şi a Alianţei Naţionale Sindicale Feroviare.

 

 


Poate că cea mai importantă sărbătoare a naţiunii este un bun prilej de a explica ce este cu acest monument pe care toată lumea îl numeşte „Leul” dar despre care foarte puţini ştiu ce reprezintă şi în memoria cui a fost ridicat (deşi, în partea inferioară a ansambluluui, într-un medalion de bronz, există o explicaţie)...

 

Aşadar, acest reper important al Bucureştiului se numeşte MONUMENTUL EROILOR DIN ARMA GENIULUI şi a fost înălÈ›at, începând din 1927, la iniÈ›iativa generalului Constantin Ștefănescu-Amza care, în calitate de comandant al Școalelor È™i Centrului de InstrucÈ›ie al Geniului, a lansat atât operaÈ›iunile de colectare a fondurilor necesare, cât È™i organizarea concursului pentru stabilirea realizatorului.

 

 

Monumentul a fost realizat de sculptorul Spiridon Georgescu È™i turnat în bronz la Fabrica È™i turnătoria V.V. RăÈ™canu din BucureÈ™ti.

 

Elementul dominant al monumentului, reprezentând un leu, are o lungime de 5,40 m, o înălÈ›ime de 4,40 m È™i cântăreÈ™te 6 tone. Leul este înfăÈ›iÈ™at stând pe o È›eavă de tun È™i pe o cască, peste care este desfăÈ™urat un drapel de luptă, toate aparÈ›inând trupelor inamice. Simbolizează rezistenÈ›a, dârzenia È™i vitejia de care a dat dovadă oÈ™tirea română în Primul Război Mondial, în campaniile din anii 1916-1918, în special în timpul încleÈ™tărilor dramatice de la Oituz, MărăÈ™eÈ™ti È™i MărăÈ™ti.

 

În cele patru colÈ›uri ale ansamblului statuar sunt reprezentaÈ›i 4 soldaÈ›i stând de strajă, echipaÈ›i adecvat pentru îndeplinirea misiunilor de luptă: un cercetaÈ™, un ceferist, un pontonier È™i un telefonist. Fiecare din aceste statui are 2,20 m înălÈ›ime È™i cântăreÈ™te 1.200 kg.

 

 

Ostaşul cercetaş şi ostaşul ceferist

 

Ostaşul telefonist şi ostaşul pontonier

Pe cele patru părÈ›i laterale ale soclului sunt montate patru metope reprezentând în basorelief aspecte din acÈ›iunile caracteristice fiecărei specialităÈ›i militare ale trupelor de geniu, dispuse pe fiecare latură a soclului principal, la nivelul părÈ›ii inferioare a statuetelor, astfel:

 

 

  • pe latura din faÈ›ă, construcÈ›ia unor infrastructuri de cale ferată;
  • pe latura stângă, organizarea trecerii unui curs de apă cu ambarcaÈ›iuni mobile È™i pe vase de echipaj;
  • pe latura dreaptă, amenajarea unei poziÈ›ii de apărare cu tranÈ™ee, reÈ›ele de sârmă È™i lucrări de nuielărie;
  • pe latura din spate, realizarea È™i deservirea posturilor/centrelor telefonice È™i telegrafice;


În plus, pe laturile din stânga È™i dreapta a soculului principal, la nivelul părÈ›ii superioare a statuetelor, sunt montate două embleme reprezentând semnul de armă al geniului, la acea vreme.

Pe faÈ›a dinspre piaÈ›ă a soclului se găseÈ™te inscripÈ›ia:

„SPUNEÈšI GENERAÈšIILOR VIITOARE CĂ NOI AM FĂCUT SUPREMA JERTFĂ PE CÂMPURILE DE BĂTAIE PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI”

 

În vremea comunismului, pentru mulÈ›i ani, inscripÈ›ia fusese ciuntită, cuvintele pentru întregirea neamului fiind scoase. Aceste cuvinte care au fost reaÈ™ezate la locul lor după ce revista Flacăra, condusă de Adrian Păunescu, a dus o campanie în sprijinul restaurării inscripÈ›iei originale.

 

În partea inferioară, sub această inscripÈ›ie, se află un medalion de bronz, înconjurat de lauri, din care rezultă în cinstea cui s-a ridicat acest monument triumfal:

„EROILOR DIN ARMA GENIU 1913; 1916-1919”.

 

Sursă: Wikipedia

Fotografii: Miron Manega

 

Afisari: 3326
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, FiriÈ›ă Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter