Se încarcă pagina ...

În istorie, singura autonomie a secuilor a fost experimentul de tip stalinist numit ,,Regiunea Autonomă Maghiară"

Data publicarii: 31.07.2013 22:36:00

 

Comunicat al Biroului de presă al Centrului European de Studii Covasna-Harghita (fragment)

 

La sfârşitul lunii iunie s-a desfăşurat, sub patronajul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, în colaborare cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita şi Liga Cultural-Creştină "Andrei Şaguna", cea de-a XXI-a ediţie a ,,Zilelor Andrei Şaguna”.

 

Au participat personalităţi importante ale vieţii ştiinţifice şi culturale româneşti: academicieni, profesori universitari, cercetători, muzeografi, arhivişti, istorici, etnografi, sociologi, teologi, precum şi preoţi, profesori, doctoranzi, studenţi, ansambluri folclorice din judeţele Covasna şi Braşov, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mass-media.

 

Una dintre temele dezbătute s-a referit la ,,Cronologia organizării administrativ-teritoriale a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş”, moderată de ÎPS Ioan Selejan şi prof. univ. dr. Alexandru Porţeanu (prof. univ. dr. Petre Ţurlea, prof. univ. dr. Ioan Sabău Pop, prof. univ. dr. Radu Baltasiu, drd. Vasile Lechinţan, dr. Liviu Boar, drd. Ana Dobreanu, dr. Zeno Milea, dr. Ioan Lăcătuşu, dr. Iulian Boţoghină, dr. Alin Spânu, dr. Costel Cristian Lazăr, dr. Iuliu Crăcană).

 

În urma comunicărilor prezentate, a dezbaterilor care au avut loc pe marginea acestora şi a cărţilor lansate au rezultat mai multe concluzii referitoare la evoluţia organizării administrativ-teritoriale a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, la proiectele de regionalizare a României şi la continuarea cercetărilor cu privire la istoria, cultura, identitatea şi spiritualitatea românească din acest spaţiu transilvan multicultural.

 

 

 

I) În ceea ce priveşte evoluţia organizării administrativ-teritoriale a judeţelor actuale Covasna, Harghita şi Mureş au fost relevate următoarele idei principale:

 

   a) Scaunele secuieşti (menţionate documentar din perioada medievală) au funcţionat în principal ca forme de organizare administrativă şi judecătorească locală, ca şi comitatele, având doar atribuţii de gospodărire şi gestionare a problemelor economice şi social-culturale şi nu o autonomie politică pe criterii etnice; ele nu funcţionau ca enclave închise de separare a secuilor faţă de românii şi saşii din interiorul lor şi din comitatele învecinate; în decursul secolelor, comiţii secuilor nu au fost numiţi din rândul secuilor, ci întotdeauna dintre maghiari, saşi şi români din afara scaunelor secuieşti, deoarece scaunele erau subordonate direct puterii centrale şi nu unui for de autoconducere politică autonomă;

  

   b) Între finalul secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea, scaunele secuieşti au fost de mai multe ori desfiinţate, ca urmare a reformelor administrative imperiale, în anii 1780, 1849 şi definitiv desfiinţate în 1876, după înglobarea forţată a Transilvaniei în Ungaria, fiind transformate în comitate subordonate direct puterii centrale; în acest context, locuitorii secui, dar şi români şi de altă etnie din fostele scaune secuieşti au rămas marginalizaţi (economic şi social), la periferia Imperiului habsburgic, la periferia intereselor Budapestei, astfel că secuii găseau rezolvarea problemelor lor economice aproape, peste munţi, în Regatul României;

 

   c) Până la Marea Unire din 1918, dezideratul autonomiei pe criterii etnice, formulat astăzi cu insistenţă şi cu justificarea unei pretinse continuităţi istorice, nu a fost prezent în conştiinţa colectivă a populaţiei secuieşti; în fapt, singura perioadă în care actualele judeţe Covasna, Harghita şi Mureş au fost organizate într-o unică entitate administrativ-teritorială a reprezentat-o experimentul de tip stalinist numit ,,Regiunea Autonomă Maghiară”; 

 

   d) Promotorii constituirii unei ipotetice regiuni (organizată pe criterii etnice, pe conturul defunctei Regiuni Autonome Maghiare), exacerbând pretenţia de caracter monoetnic maghiar al acesteia, ignoră două aspecte esenţiale: zecile de comunităţi româneşti care au fost asimilate în decursul ultimelor două secole, cât şi ponderea actuală a populaţiei de etnie română, romă şi germană, reprezentând aproape 40% din totalul locuitorilor din cele trei judeţe. Aşadar, orice variantă de regionalizare nu poate fi realizată fără a ţine cont de voinţa, liber exprimată, a acestui procent semnificativ de populaţie, care niciodată nu va accepta să locuiască într-o enclavă etnică maghiară pretinsă chiar în inima României;

 

   e) În urma cercetărilor sociologice şi a evidenţelor sociale s-a demonstrat că situaţia actuală din judeţele Covasna şi Harghita nu este în nici un caz conformă cu legislaţia şi practica europeană privind raporturile complexe care se constituie în cadrul comunităţilor multietnice. În această zonă, datorită moştenirilor istorice şi a complicităţilor guvernărilor din ultimele două decenii, majoritatea (ungară) este protejată prin măsuri evidente şi excesive de discriminare pozitivă, în timp ce comunitatea română este condamnată la deznaţionalizare, asimilare sau emigrare, iar instituţiile fundamentale ale Statului Român nu-şi exercită atribuţiunile constituţionale. În acest context se impune adoptarea unui cadru legislativ şi instituţional care să asigure prezervarea şi afirmarea identităţii româneşti, în context multietnic şi pluriconfesional.

 

 

 

II) Cu privire la continuarea cercetărilor referitoare la istoria, cultura, identitatea şi spiritualitatea românească din sud-estul Transilvaniei s-au conturat următoarele priorităţi:

 

   a) Necesitatea implicării institutelor Academiei Române şi a principalelor centre universitare din ţară pentru realizarea unor cercetări şi studii fundamentale privind istoria, cultura şi civilizaţia românească, dar şi a secuilor şi a celorlalte etnii din sud-estul Transilvaniei;

 

   b) Continuarea acţiunilor de dezvoltare a unor parteneriate culturale, sociale şi ştiinţifice cu instituţii şi organizaţii guvernamentale şi non-guvernamentale din ţară şi străinătate;

 

   c) Asigurarea finanţării editării şi reeditării unor lucrări privind patrimoniul cultural etnologic al comunităţilor româneşti din zona Arcului Intracarpatic, în contextul multietnic şi multicultural european contemporan, ţinând cont, însă, de păstrarea identităţii tuturor comunităţilor trăitoare pe aceste meleaguri;

 

   d) Sprijinirea comunităţilor locale româneşti, nu numai a celor maghiare, pentru identificarea, cunoaşterea şi valorificarea propriei identităţi culturale şi a valorilor de patrimoniu tradiţional material şi spiritual;

 

   e) Identificarea celor mai bune căi de reluare a dialogului şi colaborării interetnice şi interconfesionale, în scopul nobil al bunei convieţuiri, al depăşirii neîncrederii şi a stării de criză în domeniile cultural, social, spiritual, economic şi al vieţii cotidiene, în care să primeze respectul reciproc şi promovarea celor mai bune propuneri şi soluţii pentru progresul comunităţilor locale, într-un mediu multietnic şi multicultural şi nu într-o enclavă etnică din inima României.

 

Sursă: DanTanasa.ro

Afisari: 2327
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter