Se încarcă pagina ...

O aniversare tristă: 200 de ani de la prima răpire a Basarabiei

Data publicarii: 16.05.2012 00:32:00

 

IniÈ›ial numele Basarabia a fost dat Èšării RomâneÈ™ti, datorită dinastiei întemeietoare a acestui voievodat, familia Basarabilor. AceÈ™tia, în luptele lor împotriva Tătarilor între 1328 È™i 1342, au luat în stăpânire stepa cuprinsă între CarpaÈ›ii Vrancei - Dunăre - Marea Neagră È™i o linie mergând de la confluenÈ›a TrotuÈ™ului cu Siretul la capul CodăeÈ™ti (la sud de Cetatea Albă, nu departe de gura Nistrului).

 

Ulterior acest teritoriu a fost cedat în secolul al XIV-lea de Alexandru Basarab voevodatului Moldova, în cadrul căruia i-a rămas numele de Basarabia. În 1484, Turcii cuceresc malurile Dunării È™i Mării Negre cu cetăÈ›ile-porturi Chilia È™i Cetatea Albă, iar în 1538 cuceresc Tighina È™i restul teritoriului de acum încolo numit de ei Bugeac, dar de restul Europei È™i de români Basarabia. Aceasta a fost Basarabia istorică până în 1812.

 

În 1713, Turcii iau în stăpânire È™i cetatea Hotinului cu È›inutul dimprejur, dar acest È›inut nu făcea încă parte din Basaabia atunci, numele acesta limitându-se încă la ceeace numim astăzi Bugeac.

 

Abia în 1812, când Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut È™i Nistru, pe care l-a alăturat È›inutului Hotin È™i Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, a fost acest ansamblu numit Basarabia, cu prilejul transformării sale într-o gubernie împărÈ›ită în zece È›inuturi (Hotin, Soroca, BălÈ›i, Orhei, LăpuÈ™na, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia È™i Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la ChiÈ™inău. Teritoriul Basarabiei astfel extins spre nord până la Hotin coincide parÈ›ial cu teritoriul Republicii Moldova, în timp ce partea de sud (Bugeac) È™i cea de nord (cea mai mare parte a fostului judeÈ› Hotin) intră astăzi în componenÈ›a Ucrainei.
În urma războiului ruso-turc din 1806-1812, câÈ™tigat de Imperiul Èšarist, ruÈ™ii cereau „ambele È›ări româneÈ™ti” (Èšara Românească È™i Moldova).

 

Doar iminenÈ›a atacului lui Napoleon a făcut ca pretenÈ›iile ruseÈ™ti să se reducă treptat, de la ambele È›ări române, la toată Moldova, apoi la teritoriul Moldovei dintre Nistru È™i Siret, pentru ca până la urmă pretenÈ›iile să se limiteze la È›inuturile turceÈ™ti dintre Nistru È™i Prut: È›inutul Hotin È™i Bugeacul (Basarabia pe hărÈ›ile europene). IscusinÈ›a negociatorului francez Gaspard Louis Andrault, conte de Langeron (1763-1831), care servea interesele È›arului, a permis însă È™i anexarea părÈ›ii răsăritene a Moldovei care nu făcuse parte din vilayeturile (provinciile) otomane, prin extinderea frauduloasă a denumirii de Basarabia la toate È›inuturile dintre Dunăre È™i Hotin, mulÈ›umită complicităÈ›ii primului dragoman al PorÈ›ii, care È™i-a trădat suveranul în schimbul unui latifundiu È™i al unui inel foarte preÈ›ios. (Ulterior primul dragoman a fost executat pentru trădare din ordinul PorÈ›ii.)

 

Tratatul de la BucureÈ™ti din 16/28 mai 1812, încălca astfel practica internaÈ›ională È™i normele de drept existente la moment, devreme ce Imperiul otoman ceda È›inuturi care nu-i aparÈ›ineau È™i care făceau parte dintr-un stat vasal, dar autonom, cu care imperiul avea un tratat garantând frontierele de atunci.
Au urmat schimburi importante de populaÈ›ii cu Imperiul otoman, musulmanii Turci È™i Tătari din Bugeac, precum È™i un număr de peste 30.000 de moldoveni, părăsind teritoriul anexat pentru a se stabili în Dobrogea (teritoriu rămas otoman, unde se amestecară cu românii locali ziÈ™i Dicieni) È™i fiind înlocuiÈ›i prin peste 60.000 de Bulgari È™i Găgăuzi veniÈ›i din Bulgaria È™i Dobrogea, precum È™i de aproximativ 150.000 de RuÈ™i È™i Ucraineni, ruÈ™ii stabilindu-se cu precădere la oraÈ™e. Pe lângă aceÈ™tia, dezvoltarea economică a secolului XIX, chiar dacă era mai înceată decât în restul Europei, a contribuit È™i ea la procesul de rusificare a regiunii, chiar dacă nu toÈ›i noii veniÈ›i erau ruÈ™i. Afluxul de Evrei, Armeni, Greci, Germani È™i alÈ›ii a făcut din gubernia Basarabiei un È›inut în care oraÈ™ele erau foarte pestriÈ›e, rusa fiind singura limbă comună, iar băÈ™tinaÈ™ii nu mai erau decât 70 % din populaÈ›ie, în 1910.

 

Procesul de desnaÈ›ionalizare s-a desfăÈ™urat È™i prin rusificarea toponimelor (ChiÈ™inău -> KiÈ™iniov, Orhei -> Orgheiov, Ciubărciu -> Ciobruci...) sau prin oficializarea sistematică a denumirilor turceÈ™ti în dauna denumirilor moldoveneÈ™ti, oridecâte ori se putea (Frumoasa -> Kagul, ObluciÈ›a -> Ismail, Cetatea Albă -> Akkerman, Tighina -> Bender...). Nu este vorba aici de antiromânism, dat fiind că sentimentul românităÈ›ii nu apăruse încă în Basarabia în perioada 1812-1840 : Imperiul Èšarist căuta pur È™i simplu să È™teargă istoria moldovenească a Basarabiei.
Consecutiv războiului din Crimeea, pierdut de Imperiul Rus, între 1856 È™i 1878 judeÈ›ele Cahul, Bolgrad È™i Ismail au reintrat timp de 22 de ani în componenÈ›a Moldovei, respectiv, din 1859, a României.

 

După 1850, sentimentul naÈ›ional începe să se manifeste în Basarabia, atât ca românism cât È™i ca moldovenism, cele două revendicări fiind atunci sinonime. Dar ele nu se puteau manifesta făÈ›iÈ™, pe planul politic, atâta vreme cât Imperiul Èšarist le considera ca fiind manifestări de trădare. Îndată, însă, ce prelungirea primului război mondial a condus la prăbuÈ™irea È›arismului, miÈ™carea naÈ›ională a băÈ™tinaÈ™ilor din Basarabia a devenit politică. Astfel, la ChiÈ™inău în data de 3 martie 1917 a fost înfiinÈ›at Partidul NaÈ›ional Moldovenesc sub conducerea lui Vasile Stroescu cu obiectivul de a "crea o dietă provincială numită Sfatul Èšării". Prima întrunire a Sfatului Èšării a avut loc în ziua de 21 noiembrie 1917, când a fost ales în funcÈ›ia de preÈ™edinte Ion InculeÈ›, în timp ce Pan Halippa a fost ales vicepreÈ™edinte, iar secretar a devenit Ion Buzdugan. Sfatul Èšării a proclamat oficial Republica Democrată Moldovenească (È™i nu "Basarabeană") la data de 2 decembrie 1917... MinorităÈ›ile aveau deasemenea reprezentanÈ›i în Sfatul Èšării.

 

Aparut la ChiÈ™inău abia in 1906, primul ziar de limba româna, Basarabia, functioneaza mai putin de un, autoritatile inchizandu-l dupa ce publica DeÈ™teaptă-te, române!. In 1912, cand se celebrau 100 ani de ocupatie, Făclia Èšării scria că "ÈšăriÈ™oara noastră este cuprinsă de întuneric ca È™i o sută de ani în urmă"; ziarul este inchis imediat de autoritati. In chemările către basarabeni, lansate în aprilie 1917, Emanoil Catelli spunea: “Moldovenii care au tăcut timp de 106 ani, trebuie să vorbească astăzi mult mai tare, să li se audă glasul nu numai până la Petrograd, ci până la Londra, la Paris È™i la Roma. Căci ei sunt români, numai ruÈ™ii i-au degradat la rolul de "moldoveni". Și ei vor să-È™i ceară acum toate drepturile. Mai mult – ei vor să È™i le ieie singuri. De aceea-i revoluÈ›ie acum, ca să luăm îndărăt tot ce ne-au furat tâlharii timp de 106 ani”.
 

Sursă: Wikipedia

Afisari: 1913
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, FiriÈ›ă Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter