Se încarcă pagina ...

PETRACHE POENARU: haiduc, pandur, academician, creator al tricolorului si al primului ziar românesc, inventator al stiloului

Data publicarii: 02.08.2015 22:26:00

  

A fost haiduc în tinereţe, consilier al lui Tudor Vladimirescu, a pus bazele primului ziar românesc şi a creat drapelul tricolor. A inventat tocul cu rezervor, a fost membru titular al Academiei Române din 1870, fondator al colegiilor naţionale din Bucureşti şi Craiova, a organizat învăţământului naţional românesc şi a fost primul român care a călătorit cu trenul. Iată doar câteva din lucrurile care se pot spune despre Petrache Poenaru.

 

Haiduc şi pandur

Petrache Poenaru s-a născut în 1799, în judeţul Vâlcea (d. 1875, București). Şi-a făcut studiile la Craiova, la Şcoală Obedeanu (cea mai veche instituţie de învăţământ din Oltenia, ctitorită în 1759 de boierul Constantin Obedeanu şi oficializată ca şcoală publică, prin hrisov domnesc, de Alexandru Ipsilanti, la 26 aprilie 1775.

La nici 22 de ani, tânărul grămătic Petrache Poenaru, lasă călimară cu cerneală de-o parte şi intră într-o ceată de haiduci, animat de dorinţa de mai bine pentru neamul sau.

La prima lupta însă, ceilalţi haiduci îşi dau seama că tânărul Poenaru nu are nicio legătură cu lumea armelor, neștiind să mânuiască nici hangerul, nici pistolul. Aflând că e un intelectual ei îl prezintă, spre amuzament, lui Tudor Vladimirescu.

Tudor este încântat însă de inteligenţă şi potenţialul ieşit din comun al tânărului şi-i propune să i se alăture, lucru primit cu entuziasm de Poenaru. Ajunge, în numai câteva săptămâni, consilierul de taină al lui Tudor Vladimirescu şi şef al cancelariei sale. 

„Foaia de propagandă”, primul ziar românesc

Conştient că o lupta se câştigă nu numai prin înălţimea idealurilor şi forţă armelor, ci şi printr-o bună popularizare a cauzei, Petrache Poenaru îi propune lui Tudor Vladimirescu tipărirea unui ziar care să răspândească în rândul românilor dorinţele şi scopurile armatei de panduri. Tudor acceptă şi astfel ia naştere primul ziar românesc "Foaia de propagandă"

Creatorul primului tricolor

Deşi istoria drapelului naţional al României este încă neclară, cele trei culori fiind folosite aleator de mai multe armate române de-a lungul istoriei, Petrache Poenaru a fost cel care l-a adus definitiv în conştiinţa românilor, concepând primul drapel modern.

Pe steagul lui sunt reprezentaţi, în partea de sus, Sfântului Gheorghe (dreapta), Sfântul Teodor (stîngă) şi icoană Sfintei Treimi (la mijloc), iar în partea de jos acvila cruciată înconjurată de lauri (stema ţării Româneşti). Lângă aceasta din urmă, de-a dreapta şi de-a stânga, se află inscripţia votivă, scrisă în limba română, însă cu litere chirilice. Pânză drapelului este aurie, dispunerea fiind ca cea a steagurilor de astăzi, iar hampa avea în vârf un cap de suliţă, de asemenea auriu, ca mai toate drapelele militare ale epocii. Aspectul cel mai interesant al acestui drapel este utilizarea celor trei culori (roşu, galben şi albastru) ce aveau să devină în curând culorile simbol ale drapelului naţional. E vorba de trei ciucuri lungi, prinşi precum cravatele de steag, atârnând de la vârful de lance în jos. Unul este împletit din mătase roşie şi galbenă, al doilea, din mătase galbenă şi albastră, iar al treilea, din mătase albastră şi roşie.

Poenaru realizează astfel, ca stindard al armatei lui Tudor Vladimirescu, primul drapel modern, înlocuind steagul vechi foarmat din două bucăţi pătrate de pânză (alb-albastru). Preluat apoi şi de paşoptişti, tricolorul ajunge din 1881 drapel naţional. 

După moartea lui Tudor Vladimirescu, steagul a fost dus de un pandur lui Iancu Jianu, care l-a zidit ca pe un odor de mare preț in pereții casei unuia dintre fii săi, unde steagul a stat peste o sută de ani. După care, un urmaș al sau îl va dona statului român, iar azi este expus la muzeul Cercului Militar Central București.  

„Condeiul portăreț fără sfârşit, alimentandu-se însuşi cu cerneală”

Viaţa în armata de panduri a lui Tudor Vladimirescu nu a fost lipsită de pericole, tânărul Poenaru fiind în mai multe rânduri aproape de moarte. Tudor îl sfătuiește și insistă să părăsească ţară pentru a-și continua studiile, fiind astfel mult mai de folos neamului.

Atitudinea responsabilă a lui Tudor Vladimirescu față de tânărul intelectual, sesizarea valorii acestuia și protecția pe care i-a acordat-o dezvăluie o dimensiune valorică necunoscută, măreață și rafinată, a celui care a condus războiul țărănesc anti-xenocratic de la 1821.

Subvenționat de Tudor Vladimirescu, Petrache Poenaru pleacă la studii la Viena şi Paris, unde studiază filologia şi politehnică, devenind absolvent al Şcolii Politehnice din Paris.

În timpul studiilor brevetează primul toc rezervor, din lume, mai întâi la Viena, apoi la Paris (brevet 3208, din 25 mai 1827), cu titlul „Condeiul portaăreț fără sfârşit, alimentandu-se însuşi cu cerneală”. 

Această invenţie a revoluţionat domeniul instrumentelor de scris, contribuind astfel la crearea unui obiect folosit de miliarde de oameni.

Tocul cu rezervor de cerneală "Poenaru" elimina zgârieturile de pe hârtie şi scurgerile nedorite de cerneală şi propunea soluţii pentru îmbunătăţirea părţilor componente, astfel încât să se asigure un flux constant al cernelii şi posibilitatea înlocuirii unor piese.

A fost primul toc cu rezervor de cerneală, din lume, precursorul stiloului realizat, în 1863, de Brissant şi Coffin şi perfecţionat, în 1884, de Watterman. 

Primul român care a călătorit cu trenul

După terminarea studiilor ajunge în Anglia unde la la 15 septembrie 1830 se deschidea prima cale ferată din lume, între Liverpool şi Manchester. 

La 27 octombrie 1831 tânărul Petrache Poenaru, spunea printre altele: „Am făcut această călătorie cu un nou mijloc de transport, care este una din minunile industriei secolului... douăzeci de trăsuri legate unele cu altele, încărcate cu 240 de persoane sunt trase deodată de o singură maşină cu aburi...” 

Activitate intensă pentru şcoala românească

Întors în ţară, la începutul anului 1832, a fost numit profesor de fizică şi matematică la şcoala Sf. Sava, iar între 1832 şi 1847 a fost director general al Şcolilor din Ţara Românească. În anul 1834 este înnobilat, căpătând titlul de „Agă”. A fost unul dintre animatorii modernizării învăţământului în Ţara Românească; şi-a adus contribuţia la înfiinţarea, în 1833, de cursuri speciale de matematici superioare, geodezie, mecanică, arhitectură, agricultură şi silvicultură. A creat două clase cu profil ingineresc pe care le-a înzestrat cu manuale şi aparatură.

Se remarcă prin cercetări de matematică, sericicultură, meteorologie. La iniţiativa lui, în 1836, se organizează primele observaţii meteorologice sistematice, la Bucureşti, pentru determinarea temperaturii, presiunii şi umezelii aerului. Introduce primele cursuri de algebră şi geometrie, în limba română, din Ţara Românească, traducând două tratate: „Geometria” lui Adrien Marie Legendre, în 1837, şi „Algebra” lui Appeltauer, în 1841. Din 1870 a fost membru al Academiei Române, iar din 1872, preşedinte al „Societăţii pentru învăţătura poporului român”.

La 1838, Petrache Poenaru înfiinţează şcolile publice săteşti din Muntenia. Numărul lor se ridică treptat până la 2.236 de asemenea aşezăminte, în anul revoluţiei paşoptiste. Şcolile săteşti au fost desfiinţate de „caimacamia” reacţionară instaurată după înfrângerea revoluţiei de la 1848.
După Unirea Principatelor, Petrache Poenaru participă intens la viaţa publică românească şi alcătuieşte textul „Legii instrucţiunii publice” de la 1864.

Acest mare „acquis” european din secolul XIX, adică modelul fiducial „l’École polytechnique”, implementat de Petrache Poenaru în România, va genera în 1890 impulsul pentru fondarea revistei „Gazeta Matematică”, apreciată de filosoful Nae Ionescu.

În discursul de recepţie de la primirea în Academia Română Petrache Poenaru avea să spună că „cele 5 luni cât am fost pandur şi haiduc mi-au schimbat complet destinul şi voi păstra toată viaţă în inima acele clipe măreţe".

 

NOTA ISPRAVNICULUI. O copie a stindardului oastei lui Tudor Vladimirescu (realizat de Petrache Poenaru) a fost readus în spațiul public de Giani Florescu, președintele Asociației Socio-Culturale pentru Promovarea Valorilor Romanațiului „Iancu Jianu”, cu ocazia evenimentului „Onor la Drapel” din Piața Universității, în luna iunie 2015.


Surse:
HotNews, Saptamana.netAdevarul.ro, StirileProtv.ro, Resboiu.ro, Cer și pământ românesc

 

 

Afisari: 2729
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: Culai (Mar, Sat 24, 2018 / 09:23)
Totuşi, Domnilor!
Cine-i/-s responsabil/-i de aist articol, dealtfel bine documentat... Că nu cred a fi "umbrele" de pe frontispiciu, nici atoate ştiutorul S.-M.G.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter