Se încarcă pagina ...

Samuil Kölescri (istoric maghiar din sec. XIX): ,,Românii de la Dunăre şi celtii din Wales vorbesc una şi aceeaşi limbă"

Data publicarii: 12.01.2015 01:22:00

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Bogdan Petriceicu Hașdeu  descoperea, într-o lucrare a a unui istoric britanic, rugăciunea Tatăl nostru în dialectul celtic din Provincia Wales din Anglia. Iată textul acelei rugăciuni: “Poerinthele nostru cela ce esti en cheri / Svintzas case numele Teu / Vie emperetzia Ta / Facoesa voe Ta en tzer ase si pre poement / Poene noastre tzafoetzioace doe noaoe astezi / Si lase noaoe datorii le noastre, cum si noi se loesoem datornicilor nostri. / Si nu dutze pre noi la ispitire / Tze ne mentueste pre  noi de vilclianul. Amin”.

 

Un contemporan al lui Hașdeu, istoricul maghiar Samuil Kölescri, citind și el lucrarea istoricului englez, a fost șocat de asemănarea dialectului celtic cu limba română. El i-a trimis o epistolă medicului englez Woodward, comunicându-i, emoționat, marea lui descoperire: ,,Românii de la Dunăre și Celții din Wales vorbesc una și aceeași limbă”.

 

Numele istoricului britanic descoperit de B.P. Hașdeu și  Samuil Kölescri este John Chamberlayne (1666-1723), scriitor, traducător și membru al Societății Regale. Lucrarea sa, în care a fost descoperită rugăciunea „Tatăl nostru” în limba celtă, se numește „Oratio Dominica In Diversas Omnium Fere Gentium Linguas Versa Et Propriis Cujusque Linguae Characteribus Expressa” și a fost publicată la Amsterdam,  în 1715.

 

 

 

Cartea însumează  peste 400 de pagini, dintre care 6 pagini de dedicații (nenumerotate), o prefață de 43 de pagini (nenumerotate),  256 de pagini de dizertații (numerotate),  o culegere de 94 de pagini, numerotate separat și intitulate  SILLOGES ORRATIONUM DOMINICARUM  scriptae ad Joannem Chamberlaynium”, care cuprind  rugăciunea Tatăl nostru în zeci de limbi și dialecte (aici, la pagina 47 se află Tatăl nostru în dialectal celtic) și, în sfârșit,  un APPENDIX de  5 pagini.

 

Revenind la textul rugăciunii ”Tatăl nostru” în limba velșă, acesta este atât de năucitor, prin asemănarea până la identitate cu limba română actuală, încât prima mea reacție a fost aceea de a suspecta  documentul de „făcătură”. Mai ales că, în textul de la care am pornit și în care se făcea referirea la cartea lui Chamberlayne  („Literele latine descoperite în Cultura Turdaș în mileniul VII î.Chr. atestă  că latinitatea s-a născut în Cetatea Carpatină” de Prof. dr. Augustin Deac, apărut în „Dacia Magazin” nr 5, din iunie 2003), nu era trecut nici titlul lucrării, nici numele întreg al autorului. Le-am găsit, după o zi întreagă de căutări, pe autor în Wikipedia, iar cartea pe Amazon.com, ca produs de vânzare. Dar am găsit și textul integral al cărții lui John Chamberlayne, pe Google Book. Până nu am citit cu ochii mei pasajul cu pricina, nu am dat curs observațiilor de față.

 

   

 

Pentru a preîntâmpina invocarea, din partea cârcotașilor, a vreunei confuzii a lui John Chamberlayn între numele Valahiei și cel al provinciei britanice Wallace (numită, în carte, Wallica), precizez că, în aceeași lucrare, la pagina 77, gasim si varianta rugaciunii din Valahia din aceeași perioadă:

 

  

 

Foarte pe scurt, concluzia care se impune în urma unei simple comparații de texte, pentru care nu e nevoie de licență sau doctorat, este cea sesizată de istoricul maghiar Samuil Kölescri: limba velșă (limba celților din Țara Galilor) era aproape identică cu limba română.

 

P.S. Am mai găsit pe internet și două imagini reprezentând cele două rugăciuni (în dialectul celtic, respectiv în limba română veche), dar sunt altele decât cele descoperite de mine, conținutul fiind însă același. Sunt extrase, probabil, dintr-o ediție ulterioară, ușor modificată grafic față de ediția princeps, sau sunt preluări, ale altor istorici, din cartea lui Chamberlayne. Pentru conformitate, le prezint și pe acestea:

 

  

_____________________________________________

 

 

Afisari: 8715
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: Nicolae Dordea (Jan, Thu 15, 2015 / 15:28)
Imi pare rău să vă dezamagesc, dar subiectul este doar un balon de săpun. Rugăciunea scrisă in limba "celtă" in această carte la pagina 47, sub titlul Wallice, seamănă foarte bine cu rugăciunea Tatăl Nostru din limba română, pentru ca ea chiar este in limba română. Cartea contine o eroare de editare, plină de alte erori de redactare la aceasta pagina. Principala eroare s-a produs probabil la pregătirea pentru tipar, confundând in urma unei citiri neatente, titlurile Wallice cu Walachice . Sub titlul Wallice a fost pus un text românesc, altul decât la pagina 77. Tipăritura contine si o eroare de redactare ca formă a cuvintelor românesti. Ea constă in faptul ca intregul continut s-a transcris gresit, probabil dintr-o formă orală, utilizând pentru litera ă semnul fonetic æ, care se pronuntă ca un e deschis si lung (ea:) ca în cuvântul ceată (nicidecum ae sau oe cum au tălmăcit unii). Redactarea ar fi fost mai aproape de realitate privind pronuntia, dacă s-ar fi folosit semnul fonetic ə, care se pronuntă ca un ă simplu, ca în cuvântul nufăr. Oricum era o greseala, deoarece simbolurile fonetice noteaza doar sunete si nu litere, ele fac parte dintr-un sistem de marcare scrisă a felului in care trebuie pronuntate cuvintele. Nu mai vorbim de despărtirile făcute la mijlocul cuvintelor, semn că cei care s-au ocupat de asta habar nu aveau de limba română si probabil nici de limba celtă. Este posibil ca eroarea (Wallica/ Walachica) să nu-i apartină lui Chamberlayne, ci sa fi fost preluată din cărti mai vechi, din secolele al XVI-lea si al XVII-lea. In plus, transcrierea gresită si din alte tipărituri studiate, toate editate in tările occidentale, duc la concluzia că responsabilă de acest rezultat hilar este numai pronuntia defectuoasă a limbii române. Nu sunt xenofob sau sovin, dar citind textul mi-a venit sa zâmbesc pentru că mi se părea că as fi auzit rugăciunea in româneste spusă de un ungur. Există probabilitatea ca rugăciunea in limba română să fi ajuns pe cale orală in regatul Marii Britanii pe filieră maghiară, fapt care ar explica "vorbirea stricată". Limba galeză si in general limbile celtice, nu au nimic in comun cu limba română, sau cum se spune, "nici in clin nici in mânecă".
Nume: Selariu Mircea Eugen (Jan, Sun 18, 2015 / 13:41)
E reconfortant sa constati ca limba ta e vorbita si pe alte meleaguri.
Un roman a descoperit un nou limbaj, infinit mai dezvoltat si complet denumit supermatematica si s-ar bucura sa afle ca ea si limbajul mileniului III sunt cunoscute si in Romania !
Nume: Radu (Jan, Sun 18, 2015 / 19:29)
pai alte texte in limba velșă nu mai exista pe internet? Cum se poate trage o asemenea concluzie gogonata dintr-un singur text cu probabilitate de 99% eroare si fara o verificare simpla pe Google?
Nume: Mihai (Jan, Sat 24, 2015 / 03:01)
Chestia asta, cu asemanarea pana la confuzie a rugaciunii "Tatal nostru" mi-a mai fost servita de cineva pe un forum. La o simpla cautare pe internet poti vedea forma actuala a rugaciunii in galeza, forma ce nu are nimic in comun cu forma romaneasca. Atunci cand am avut discutia asta, obervatia mea a fost ca rugaciunea s-a schimbat al naibii de mult in doar 300 de ani.
Ceea ce mi se pare incredibil la autorul acestui articol e faptul ca nu verifica din mai multe surse diferitele afirmatii. Cu atat mai mult cu cat, in articol, este prezantata captura paginii care contine asa zisa forma galeza a rugaciunii; pe aceeasi pagina, in jumatatea superioara apare aceeasi rugaciune in bretona, limba vorbita in Bretagne, in Franta. Bretona, ca si galeza, este o limba celtica (ma gandesc ca faptul ca cele doua apar pe aceeaasi pagina nu este o coincidenta, ci au fost grupate astfel pentru ca sunt limbi inrudite). Si totusi, chiar daca limbile sunt inrudite, acum 300 de ani rugaciunea avea forme diferite. Daca insa cautam forma actuala a rugaciunii in galeza, vom vedea ca se aseamana foarte mult cu forma bretona, asa cum apare ea in captura din articol. ( din curiozitate puteti cauta pe Google "Lord's prayer in welsh")
Nume: adrian (Feb, Wed 25, 2015 / 23:08)
Il sustin pe Dl. Dordea!Am "pierdut" o zi intreaga in British Library sa gasesc documentul cu pricina.rezultatul?
Oameni ce nu isi fac "temele"de acasa ,sustin unele erori ale istoriei fara a conduce nici cea mai mica investigatie.Maine poimaine o sa se spuna ca noi am fost primii pe luna...
Nume: Gabi (Feb, Thu 26, 2015 / 08:38)
Afirmatiile pripite si necercetate duc intotdeauna la confuzie. Chiar daca au existat legaturi fine intre poporul celt si poporul trac, de la o simpla asemanare si pana la a spune ca la aprox 1400 de ani de la colonizarea dacilor de catre romani, timp in care au mai fost influentati de diverse alte popoare care n-au nici o legatura cu celtii, limbile celor doua natii sunt identice, e o cale imposibila. Mai verificati, domnilor, o informatie noua, mai ales una de gravitatea acesteia se verifica din cel putin 3 surse total diferite inainte de a fi imprastia cu entuziasmul pueril al unui copil in magazinul cu bomboane pe internet.
Nume: neam bucurat (Mar, Fri 13, 2015 / 06:22)
Ne-am bucurat degeaba. Este o simpla eroare de identificare intre Walahia si Walles. Exista totusi elemente comune in limba galica si romana. amandoua se trag din proto limba indo europeana si au elemente comune. nu gasesc acealasi text in limba galica sau velsha asa cum scrieti aici.
Nume: G1QR6Yf1 (Jul, Sun 12, 2015 / 23:43)
Nu exista nici un spoagatrr de bloguri. Nepalcerile sunt provocate din setarile blogspot si nu doar pentru o persoana. Si eu am multe probleme. De multe ori nu pot intra sau apar paginile albe. De cateva zile foarte multe postari publicate demult apar acum doar salvate. Eu le republic si dupa o ora le gasesc la salvate. Blogspotul are probleme cu setarile. Nimeni nu a putut accesa blogspot cateva zile pentru ca s-a lucrat la el. De fapt era anuntat acest lucru dinainte.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Carmen Sylva
I.L. Caragiale
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru

Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Popovici, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Dorel Vişan, Florian Colceag, Florin Chilian, Ion C. Rogojanu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Marius Ionescu, Mircea Coloşenco, Miron Manega, Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Stela Covaci

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter