Se încarcă pagina ...

SOCIETATEA SECRETĂ A LUI PITAGORA. Legile morale si politice

Data publicarii: 20.01.2014 17:14:00

 

Pitagora (n. circa 580 î.Hr. - d. circa. 495 î.Hr) nu a fost doar un mare filosof, matematician È™i om politic, ci È™i creatorul unei paradigme social-politice extrem de avansate, chiar È™i pentru vremurile noastre.

 

Pitagora era convins societatea omenească poate fi condusă, dar È™i instruită, dupa legităÈ›ile Armoniei Universale, Moralei, Eticii È™i Esteticii, iar adevăraÈ›ii conducatori trebuiau să fie membrii unei elite îndelung instruite È™i cu un înalt spirit civic È™i politic. Retras în Crotona (oraÈ™ în sudul Italiei) către anul 530, înfiinÈ›ează aici o puternică È™coală filosofică, în fapt o societate secretă. 

 

Această organizaÈ›ie, care se ghida dupa principii iniÈ›iatice secrete, era o structură închisa, având maximum 300 de membri, È™i era organizată pe trei nivele. Al treilea nivel (cel mai de jos) era cel al politicienilor, cărora li se încredinÈ›au treburile politice, administrative È™i juridice în accepÈ›iunea actuala. Cel de-al doilea rang era al nomotheÈ›ilor, care trebuiau să fie un fel de misionari ai noilor principii, în formula care putea fi publică. Cel mai înalt grad era rezervat filosofilor-matematicieni, care trebuiau să respecte - ca de altfel toÈ›i membrii societăÈ›ii – niÈ™te reguli extrem de severe.

 

PreselecÈ›ia pentru intrarea în această elită secretă era extrem de riguroasă, astfel un individ care intra în atenÈ›ia lui Pitagora pentru calităÈ›i deosebite care-l făceau diferenÈ›iabil faÈ›ă de ceilalÈ›i membri, era observat timp de trei ani, apoi era ridicat la rang de politician, echivalent cu un novice în societăÈ›ile iniÈ›iatice actuale. Abia după ce trecea de primele două nivele putea să-l vadă pe Maestrul Pitagora la faÈ›ă. Instruirea era extrem de riguroasă, astfel că nimeni nu era sigur că, după opt ani de muncă asiduă, va face saltul spre al doilea rang.

 

În anul 535 î.Ch., după unele surse, adepÈ›ii lui Pitagora reuÈ™esc să pună mâna pe putere în Crotona, fără a vărsa un strop de sânge, după ce, practic, oamenii lor ajunseseră treptat în toate punctele-cheie, datorită valorii lor umane È™i intelectuale. OrganizaÈ›ia lui Pitagora rămâne la putere cel puÈ›in 30 de ani, cu Pitagora în frunte. Se pare însă că el nu a exercitat nicio demnitate publică, până la moartea sa, în 495 î.Ch. Atunci ar fi avut loc o răscoală în care majoritatea capilor, inclusiv Pitagora, ar fi fost asasinaÈ›i sau arÈ™i de vii într-un incendiu devastator.

 

Din acel moment, adepÈ›ii intră in semi-clandestinitate. OrganizaÈ›ia renaÈ™te, după aproape 400 de ani, având o imensă influenÈ›ă asupra unor curente filosofice importante È™i chiar asupra sectei esenienilor, despre care se spunea, în È™oaptă, ca l-ar fi instruit pe Iisus în perioada în care a dispărut din viaÈ›a publică, înainte de răstignire.

 

DeÈ™i nu există nicio dovadă că Pitagora ar fi lăsat ceva scris, doctrina sa filosofică ne este totuÈ™i destul de bine cunoscută, din lucrările lui Aristotel È™i Sextus Empiricus, precum È™i din lucrări ale pitagoricienilor de mai tîrziu. TotuÈ™i, nu se poate stabili cu precizie ce aparÈ›ine lui Pitagora È™i ce au adăugat discipolii săi. Celebrele texte pitagoriciene „Versurile de aur ale lui Pitagora” È™i „Legile morale È™i politice ale lui Pitagora”, existente È™i în traduceri româneÈ™ti, aparÈ›in unei epoci ulterioare.

 

 

Legile morale și politice ale lui Pitagora

 

Viaţa cumpătată, în slujba binelui şi a dreptăţii, trebuie să stea şi la baza alcătuirii politice a unui stat.

 

Nu încerca să vindeci un popor mare şi corupt: cangrena nu se poate vindeca.

 

Nu încerca să schimbi orânduirea unei mari naţiuni. Un popor numeros e ca o dihanie hâdă; e ceva împotriva firii. Dintre toate soiurile de dobitoace cea mai rea e speţa umană ce se cheamă "popor".

 

Nu răspândiţi vestea unei fapte rele! Faceţi în aşa fel încât să-i dispară cât mai curând şi cele mai mici urme. Lăsaţi răul să moară!

 

Să crezi doar pe jumătate pe cei ce vin să pârască fapte rele.

 

Nu năzui la himera unei democraţii pure; egalitatea perfectă există numai la morţi.

 

Legiuitorule!

Nu lăsa oamenilor de stat timpul să se deprindă cu puterea şi onorurile!

 

Legiuitorule!

Nu uni credinţa cu morala. Roadele acestei legături nepotrivite nu pot fi decât nişte monştri.

 

Legiuitorule, bagă de seamă să nu te înşeli!

Drepturile omului nu sunt la fel cu ale popoarelor din cauză că oamenii deveniţi "popor" încetează a mai fi oameni.

 

Un Senat de 100 de capete e mult prea mult! Puţini legiuitori, dar înţelepţi! Puţini războinici, dar viteji! Puţin "popor", dar multi cetăţeni!

 

Dă legi poporului taur şi boabe poporului bou.

 

Supune-te legilor chiar dacă sunt proaste! Nu te supune oamenilor dacă nu sunt mai buni ca tine.

 

Taie unghiile poporului, dar nu-i spăla capul cu propria-i urină; pedepseşte-l, fără să îl înjoseşti.

 

Nu chemaţi în magistraturi decât bărbaţi ce sunt în săptămâna mare a vieţii lor.

 

Magistraţi!

Fiti precum în Sparta! La intrarea în tribunale: ridicaţi un altar al Fricii, frica de a fi pedepsit înspăimântă poporul şi copii.

 

Magistratule!

Legea îţi e soţie legitimă; desparte-te de ea mai bine decât să o faci să devină o femeie trândavă şi care se învoieşte cu orice.

 

Magistraţi ai poporului!

Nu urmaţi pilda pescarilor de pe Nil care aruncă cu noroi în ochii crocodilului ca să-l poată stăpâni.

 

Să nu fii legiuitorul ori magistratul unui popor care se lauda cu mintea sa luminată.

 

Urmand pilda locuitorilor din Creta, la fiecare 9 ani, legile să fie citite şi îndreptate de un înţelept.

 

Când magistratul vorbeşte, preotul să tacă!

 

Scutiţi-vă magistraţii de jurământ atunci când intră în funcţie, dar nu-i scutuţi să dea socoteală când o părăsesc.

 

Poporule !

Cântăreşte-ţi legile! Numără-ţi magistraţii!

 

Poporule!

Dacă îţi doreşti o bună rânduială în ceea ce priveşte politica, fereşte-te de o organizaţie fără vlagă, o administraţie fără putere şi de luxul ospeţelor. Acestea trei dau întotdeauna naştere vrajbei în viaţa civilă şi în gospodării şi au ca urmare năruirea statului şi a familiei.

 

Nu tulbura o apă stătătoare ori un popor în sclavie.

 

Fugi de poporul căruia îi place eşafodul.

 

Nu te aştepta să ţi se mulţumească atunci când faci un bine poporului: dintre toate dobitoacele, el este cel mai nerecunoscător.

 

Lucrul cel mai ruşinos al unei stăpâniri este pândirea şi iscodirea oamenilor.

 

Nu urma pilda omizii: nu primi să te târăşti la picioarele prinţului sau în faţa poporului pentru ca într-o zi să porţi aripi.

 

Toţi suntem egali! Să nu credeţi însă că neghiobul este egalul înţeleptului.

 

În fiecare an să aveţi o zi de sărbătoare numită "pacea familiei". În această zi, soţul şi soţia, la prânz, în mijlocul familiei, îşi vor da mâna şi îşi vor ierta unul altuia greşelile făcute de-a lungul anului.

 

Învaţă să vezi mai departe decât pot ajunge privirile tale.

 

Lebăda tace toată viaţa ca să poată cânta desăvârşit o singură dată. Omule de geniu! Rămâi în umbră şi păstrează tăcerea până în clipa în care vei putea să apari cu toată strălucirea unei faime pe care nimeni nu o mai poate tăgădui.

 

Nu admira nimic! Zeii s-au născut din admiraţia oamenilor.

 

Să nu ai alt Zeu în afară de propria conştiinţă.

  

Fii cetăţean al lumii întregi până când vei întâlni un popor înţelept şi cu legi drepte.

 

Trăieşte-ţi viaţa; nu există nimic înainte şi nimic după ea. Să-ţi placă să trăieşti şi să trăieşti bine. Cel ce priveşte viaţa cu dezgust fie are spiritul bolnav, fie inima putrezită.

 

 

 

VERSURILE DE AUR ALE LUI PITAGORA

 

Cinsteşte pe tatăl tău, pe mama ta şi pe rudele ce-ţi sunt apropiate.

Dintre ceilalţi oameni,fă-ţi prieten pe cel ce se distinge prin virtute.

Cedează întotdeuna în faţă vorbelor blânde şi a faptelor folositoare.

Nicicând să nu-ţi urăşti prietenul pentru o greşeală de nimic,

atât cât poţi; căci posibilul e vecin cu necesitatea.

Află că toate acestea sunt astfel, şi învaţă să învingi cele ce urmează:

mai întâi lăcomia pântecului,apoi lenea, luxul şi mania.

Nu săvârşi nicicând vreo faptă de care să te ruşinezi, nici faţă de altul,

nici faţă de ţine. Şi, mai ales, respectă-te pe ţine însuţi.

Fă apoi dreptatea cu fapta şi cuvântul.

Nu te purta în nici-o împrejurare fără să gândeşti.

Ci adu-ţi aminte că omul sortit e ca să moară;

şi află că averea aşa cum se câştigă, aşa se risipeşte.

Cât priveşte necazurile pe care le îndură oamenii

din cauza Destinului potrivnic,

acceptă-le că şi cum le-ai fi meritat;îndură-le răbdător

şi nu te împotrivi.

Caută să îndrepţi, pe cât îţi stă în putinţă.

Dar cugetă temeinic la acestea:

că Soarta îi păzeşte pe cei buni de cea mai mare parte din aceste nenoriciri.

Multe vorbe, bune sau rele, ies din gura oamenilor;

nu le întâmpina cu admiraţie, dar nici nu le respinge.

Iar dacă cineva spune lucruri false,îndură cu răbdare şi blândeţe.

Ia seama în orice împrejurare la cele ce-ţi voi spune:

Ca nimeni, niciodată, prin vorbe sau prin fapte, să nu poată

să te determine să spui sau să comiţi ceva nefolositor

pentru tine.

Cugetă înainte de a făptui, ca să nu te porţi nesăbuit,

căci numai omul păcătos spune sau face lucruri nesocotite.

Nicicând deci să nu faci ceva de care apoi ai să regreţi

Nu face nimic din ceea ce nu ştii; ci învaţă

tot ceea ce trebuie să ştii, şi viaţa fericită îţi va fi.

Nu trebuie să neglijezi sănătatea trupului tău,

dar dă-i cu măsură băutură,mâncare şi mişcare,

şi numesc măsură ceea ce nicicând nu te va stânjeni.

Deprinde-te cu o viaţă curată şi simplă;

şi păzeşte-te să faci ceea ce trezeşte invidia.

Nu cheltui fără rost, ca cei ce nu ştiu în ce constă binele.

Dar nici nu fii zgârcit; dreapta măsură este cea mai bună în toate.

Nu-ţi lua drept obligaţii ceva ce ţi-ar putea dăuna şi cugetă înainte de a face.

Nu lasă ca dulcele somn să-ţi închidă pleoapele,

mai înainte de a te întreba astfel despre faptele tale de peste zi:

Cu ce-am greşit? Ce am făcut? Ce n-am făcut din ce trebuia să fac?

Începe cu prima şi meditează asupra celorlalte.

Şi apoi,

dacă socoÈ›i cumva că ai greşit, necăjeşte-te; iar dacă ai făcut bine, bucură-te.

Străduieşte-te să pui în practică aceste percepte,

meditează asupra lor; acordă-le toată dragostea ta,

şi ele te vor pune pe calea virtuţii divine.

Mă jur pe cel ce ne-a sădit în suflet sacrul Cuaternar,

izvorul Naturii al cărei curs e veşnic. Dar nu începe o lucrare

mai înainte de a ruga pe Zei să ţi-o desăvârşească.

Când toate aceste percepte îţi vor fi bine cunoscute,

vei cunoaşte alcătuirea Zeilor Nemuritori ai oamenilor muritori, vei afla

până la ce punct lucrurile se separă şi până la ce punct ele se unesc.

Vei cunoaşte, de asemenea, după Dreptate, că Natură este în totul

asemănătoare sieşi,

încât nu vei mai nădăjdui ce nu este nădăjduit, şi nimic nu îţi va ma fi

ascuns.

Vei mai şti că oamenii îşi atrag relele prin propria şi libera lor alegere,

nenorociţii; ei nu ştiu nici să vadă, nici să audă adevăratele bunuri ce lângă ei

se află.

Puţini sunt cei ce-au învăţat să scape de necazurile lor.

Asta este soarta care tulbură mintea muritorilor.

Ca nişte cilindri,

ei se rostogolesc încoace şi încolo, copleşiţi de rele fără număr.

Căci,sădită în ei, necruţătoarea Vrajbă îi urmăreşte şi-n somn, fără ca ei să-şi

dea seama;

şi n-ar trebui s-o stârnesca, ci mai degrabă ar trebui să o alunge.

O, Zeus, tatăl nostru, îi vei scăpa pe oameni de nesfârşitele necazuri ce îi

copleşesc,

de le-ai arăta tutror de ce Geniu se servesc!

Dar tu, fă-ţi curaj, căci prea bine ştii că neamul omenesc este divin,

şi că Natura sacră îi revela în mod deschis toate tainele.

Iar de se va-ndura să ţi le descopere şi ţie, vei ajunge

la ţinta de care ţi-am vorbit;

căci vindecandu-ţi sufletul, îl vei scăpa de toate aceste rele.

Dar abţine-te de la alimentele de care ţi-am vorbit, folosindu-ţi judecata

la tot ce ţi-ar putea servi pentru purificarea şi eliberarea sufletului.Meditează

asupra fiecărui lucru,

lăsându-te condus de Inteligenţa perfectă din înalt

Şi de vei ajunge, după ce îţi vei abandona trupul,

în liberul eter,

vei fi zeu nemuritor,etern, şi pentru totdeuna

învingător al morţii.

Afisari: 9983
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: Viorel Ringhilescu (Jan, Tue 21, 2014 / 11:37)
Un articol foarte bun!
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, FiriÈ›ă Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter