Modelul De Ţară

Ziua de 8 septembrie este prilej de mare sărbătoare pentru creştinii care prăznuiesc cu mare bucurie Naşterea Maicii Domnului-Sfânta Maria Mică. În oraşul de sub Tâmpa sărbătorirea are o dublă semnificaţie întrucât, începând de astăzi 8 septembrie 2010 până la sfârşitul veacurilor, Fecioara Maria va fi ocrotitoarea municipiului Braşov. Excepţionala initiaţivă aparţine braşovenilor.
citeste tot >>

8 septembrie nu este numai sărbătoarea creştină a naşterii Maicii Domnului. Într-un sens mai laic, dar profund, ea a fost aleasă şi zi aniversară a Rezistenţei Române împotriva comunismului. Pentru că, reamintim, cu exact 20 de ani în urmă, în zilele de 7-8 septembrie, a avut loc la Braşov, Întrunirea Rezistenţei Române. Ideea acestui proiect a aparţinut lui Mircea Sevaciuc, preşedintele Mişcării 15 Noiembrie 1987.
citeste tot >>

Criza este provocată şi întreţinută de încăpăţânata atitudine pe care o au guvernul şi băncile de a NU dezvolta sectoarele productive. Această atitudine continuă să se perpetuează atâta timp cât guvernul îşi asigură existenţa cu ajutorul băncilor care împrumută permanent guvernul. Iar acesta acordă, evident, garanţii de stat.
citeste tot >>

Dacă ar fi să motivăm insistenţa cu care zăbovim asupra figurii lui Ion Creţeanu, am spune că, în primul rând, este unul dintre puţinii cobzari din România (sunt, în total, vreo douăzeci, cu tot cu Tudor Gheorghe). În al doilea rând, conduce trei tarafuri: unul în Morunglav - Olt, altul în Greceşti - Dolj şi încă unul în Albotina - Bulgaria (Valea Timocului). În al treilea rând, vorba reputatului etnomuzicolog şi compozitor Constantin Arvinte, omul ăsta ştie ce cântă.
citeste tot >>

Nu ştiu dacă organizatorii întâlnirii de la Săpânţa sunt mulţumiţi de rezultat. Pe de o parte, Toader Şteţca trebuia întâmpinat de marea multime a celor care ar trebui să-l pomenească admirativ. Începând cu ţăranii jefuiţi de FSN- a căror apărător eroic a fost. Pe de altă parte, s-ar putea constata , încă o dată, capacitatea românilor de a-şi uita eroii. Încât e mare lucru "" şi meritul, probabil, al unor prieteni inimoşi- că Şteţca nu s-a pomenit singur la Săpânţa. E adevarat şi faptul că, pentru mulţi dintre cei invitaţi, era dificil să ajungem acum acolo.
citeste tot >>

Cel mai spectaculos "" şi mai dureros "" clişeu din viaţa noastră este reprezentat de politică, în special de clasa politică. De stânga sau de dreapta, melomani sau iubitori de manele, intelectuali rasaţi sau băieţaşi de cartier, oameni de afaceri sau bişniţari mărunţi, birocraţi sau "sforari" "" observăm un grup destul de larg de indivizi fascinaţi de PUTERE, dornici de a o atinge cu orice preţ şi prin orice mijloace, motiv pentru care îi vom numi generic pu-liticieni.
citeste tot >>

Este extrem de interesant ca, în lipsa unui câmp în care băncile să poată specula banii în administrare, acestea pot face doar camătă, însă cererea de împrumuturi bancare devine mică în timp de criză. Câmpul de speculaţie bancară cel mai natural, atunci când imobiliarele nu mai merg, este sectorul inovativ din economie. Cu toate acestea băncile preferă să se ascundă în umbra unui stat din ce în ce mai slab, decât să-şi asume riscuri şi să câştige mult mai mult.
citeste tot >>

Întâlnirea de la Săpânţa a fost un test. Pentru România, pentru foştii luptători, pentru actualii... Au venit să-l vadă pe Toader Şteţca nu mulţi, dar importanţi. Sigurii importanţi, de altfel, în raport cu evenimentul şi semnificaţia lui. Mai mult ca sigur că, printre cei chemaţi, au fost şi... trimişi. Dumnezeu să-i aibă în pază!
citeste tot >>

Este cunoscut, în ştiinţele cognitive şi în neuro-ştiinţe, faptul că utilizarea creierului într-un anumit regim creează consecinţe aproape definitive asupra comportamentului uman. De fapt, reţelele neuronale antrenate într-un anumit fel capătă vigoare şi determină comportamente, în timp ce neuronii neantrenaţi dispar din cauza neutilizării.
citeste tot >>

Toader Şteţca n-a organizat întâlnirea de la Săpânţa pentru a declanşa o nouă reformă agrară, sau cine-ştie-ce răscoală sau război, a venit pur şi simplu să-şi ierte ţara. El şi-a onorat mandatul istoric, punându-şi în pericol libertatea, viaţa şi propria familie, nu mai are nimeni, niciun drept să-i mai ceară ceva. Ţara, prin vremelnicii ei conducători nedemni, l-a silit să plece în exil. Franţa i-a oferit găzduire şi posibilitatea de a începe o nouă viaţă. Franţa a şi fost prezentă la Săpânţa, prin Raymond Maman şi soţia sa (primii patroni la care a lucrat Toader Şteţca) şi Francesca Fuja, o prietenă din Paris, preşedintele unei fundaţii de caritate prin artă.
citeste tot >>