Modelul De Ţară

În luna martie, Liga Studenţilor Români din Străinătate a lansat un nou proiect, 'La poveşti cu români de elită', proiect în cadrul căruia LSRS facilitează interacţiunea directă dintre modelele adevărate ale societăţii româneşti de astăzi şi elitele României de mâine. Luni, 28 martie, la Jukebox Venue (Str. Turturelelor nr. 11), 35 de tineri români vor avea ocazia să poarte un dialog deschis cu Marian Staş şi Georgiana Coşoveanu şi să se inspire prin puterea exemplului.
citeste tot >>

Asociaţia IRSCA Gifted Education (con dusă de Prof. Dr. Florian Colceag)a fost nominalizată la Gala Premiilor Radio România Cultural, secţiunea Educaţie şi învăţământ, care va avea loc luni, 21 martie, ora 19.00, la Teatrul Odeon. Kristof Lajos, mureşeanul în vârstă de 26 de ani, este unul dintre reprezentanţii Asociaţiei IRSCA Gifted Education care se va bucura de această distincţie.
citeste tot >>

Profesorul Florian Colceag, autorul proiectului MODELUL DE ŢARĂ, împlineşte astăzi 60 de ani. Cu alte cuvinte, schimbă prefixul. Vârsta cronologică a genialului profesor nu este, însă, decât o problemă de încadrare statistică pentru că, biologic vorbind, faptul nu constituie şi nu incumbă nicio problemă. E la fel de tânăr ca acum 20 de ani. Ce-i drept, îl cam dor cele şapte coaste rupte în urma unui inexplicabil accident de maşină întâmplat nu pe o şosea, ci pe un câmp cu flori de lângă şosea.
citeste tot >>

Criticile impotriva agriculturii moderne de astazi sunt larg raspandite si bine argumentate. Doar recent, in 15 aprilie 2008, un studiu a fost prezentat cu privire la starea agriculturii la nivel mondial. La cererea Bancii Mondiale si FAO, patru sute de oamenii de stiinta au lucrat la acest raport timp de trei ani. Concluzia lor: Continuarea pe calea curenta nu este o optiune. Stiinta si tehnologia au dus la marirea brusca a productivitatii. Dar profitul obtinut a fost raspandit inegal. De aceea, conform acestor oameni de stiinta, agricultura trebuie sa adopte o abordare diferita si sa utilizeze tehnologia cu mai mult discernamant.
citeste tot >>

Încep această evocare cu o observaţie: Ioan Şerban, zis Tarzan, meşterul de la care am învăţat cobză şi eu, şi Tudor Gheorghe, a trăit între 1915-1986. Deci el a moştenit meşteşugul de la lăutarii secolului al XIX-lea. De aceea mă consider un mare norocos. Printr-o împrejurare pe care o numesc destin, cobza la care cânt, care i-a aparţinut lui Tarzan, duce mai departe, prin mine, un stil interpretativ care poate ar fi dispărut: stilul secolului al XIX-lea, marcat de geniul starostelui cobzar Barbu Lăutaru.
citeste tot >>

Pentru români SMURD a devenit sinonim cu speranţa. Un musulman care a salvat până acum de la moarte mii de creştini. Cu asta se ocupă. Pot să afirm fără să clipesc, că este unul dintre puţinii inşi din ţara asta, dacă nu singurul, care îşi merită cu adevărat situarea într-o demnitate publică. Pentru că, în ultimii 20 de ani, este singurul om care a constuit un mecanism senzaţional pus în slujba sănătăţii publice din România, în vreme ce totul se năruieşte împrejur sub un jaf barbar. Pentru că ar putea să plece oricând, oriunde, să ne lase baltă în indolenţa noastră şi să fie paşă, dar nu o face. Tot scrisul meu trudnic de până azi nu poate avea greutatea unui gest pe care mi-l închipui: Raed Arafat întinzându-i unei mame de la Giuleşti pruncul şi zicând: 'Femeie, iată fiul tău! Trăieşte!'. Iată cum se scrie 'brand de ţară' în limba arabă, doamnă Udrea: ابد اعامة اتجارية. Este o construcţie grafică infinit mai reuşită decât frunzuliţa care vă ţine umbră!
citeste tot >>

Sistemul de cercetare romanesc sufera cronic, avem o medie de 2,6 cercetatori la 1000 de persoane angajate fata de media de 7,8 la nivelul UE-25, iar 64% au varsta peste 40 de ani. De asemenea productia de cercetare din Romania este redusa, sub exigentele unei societati bazate pe cunoastere catre care aspiram. Romania se numara printre cele mai slab inovatoare 4 tari din UE, alaturi de Lituania, Letonia si Bulgaria.
citeste tot >>

Poate că suntem manevraţi şi traşi de sfori de alţii, fără să băgăm de seamă. În acest sens, observ că, de câte ori se fac alianţe politice în România, se întâmplă şi alianţe între ţarile mari, dupa acelaşi algoritm.Astfel, PSD pare că ar asculta de ruşi, PDL de americani, PC de chinezi, PNL de evrei, Partida Romilor de turci, iar UDMR de nemţi.
citeste tot >>

Ne surclasează, într-adevăr, ţiganii, cum bine observa profesorul. Ei au început să înţeleagă ceea ce nemţii, sau britanicii, sau, mai nou, chinezii, aplică în practica socială, politică sau de bussines. Ţiganii au realizat că nu-şi pot atinge scopurile, indiferent care ar fi acelea, decât punându-i în frunte pe cei mai buni dintre ei. Adică au început să-şi aleagă liderii, chiar dacă majoritatea dintre ei nu cunosc nici măcar noţiunea. Noi, majoritarii, suntem, la acest capitol, pur şi simplu primitivi. Nu ne pricepem decât să punem diagnostice, corecte în mare parte, dar derizorii în esenţă.
citeste tot >>

La noi, cine are bani mulţi este automat un hoţ. Se vede asta din reacţiile comportamentale ale presei vis-a-vis de liderii de sindicat, sau de profesorii universitari. Dacă un lider de sindicat dezvoltă un număr mare de programe europene ce pot atrage fonduri destinate refacerii mecanismelor economice, câştigând, evident, şi el, atunci acesta este automat suspect, căci învârte bani mulţi.
citeste tot >>