Modelul De Ţară

Astfel de structuri sunt partidele politice finanţate din contribuţiile membrilor, mafia post-comunistă ce se finanţează prin mecanismul corupţiei sau alte mafii, unele comunităţi entice cum e cea a maghiarilor, a ţiganilor sau cea a evreilor, Patriarhia Romana sau alte biserici ce au reţea de parohii şi nu plătesc impozite la statul român, confederaţiile sindicale etc.
citeste tot >>

Învăţătoarea nu face parte, evident, din sindicatul feroviarilor, nici din cel al Uniunii Sindicatelor din reţeaua spitalelor CFR. Acestea au înţeles însă un lucru esenţial: că problema Cristinei Anghel este şi problema lor şi că această problemă nu se referă la propriul portofel şi la statul de plată, ci la întreaga existenţă socială, devenită incoerentă la modul cel mai alarmant. Au mai înţeles, din gestul curajoasei învăţătoare, că trebuie, la un moment dat, să te opui minciunii şi imposturii cu orice preţ, chiar cu preţul vieţii.
citeste tot >>

De mai bine de şapte luni CERTITUDINEA 'răcneşte' pur şi simplu despre existenţa unui proiect numit MODELUL DE ŢARĂ, despre existenţa Programului de retehnologizare şi reprofesionalizare a României, despre existenţa proiectului de Reformă a Constituţiei, de proiectul de Lege a Lobby-ului, existent şi el, despre existenţa Programului ROSBIR de dezvoltare sustenabilă a României în regim de criză. Nicio reacţie din partea restului presei şi a partidelor politice. Am scris, de asemenea despre existenţa unor posibile modele umane şi profesionale care ar putea susţine, prin capacitatea lor, funcţionarea unor asemenea sisteme şi programe. Unul dintre aceste modele este profesorul Florian Colceag, preşedintele IRSCA Gifted Education, al consorţiului EDUGATE şi autorul principal al proiectelor şi programelor mai sus amintite. Un alt model promovat şi susţinut de CERTITUDINEA era Călin Georgescu...
citeste tot >>

Desigur, aceste măsuri nu se pot lua cu ajutorul acestei clase politice, aşa că va trebui să schimbăm radical clasa politică, dacă mai vrem să trăim în România. Oricum, eu consider că ar fi păcat să pierdem o ţară, doar pentru că au fost prost croite regulile de funcţionare a acestei ţări. Regulile se pot schimba. Ştim cum se pot schimba, doar că va trebui să le schimbăm noi, căci nu se schimbă de la sine. Eu, personal, vreau să mai trăiesc în România, căci aici am rădăcini. Şi nu România este de vină că se întâmplă ce se întâmplă, ci noi, românii!
citeste tot >>

Nu mai aveam ieşire, izolat, persecutat, arestat cum eram, în libertatea îngrădită a ţării mele! De abia că mai puteam supravieţui, de abia îmi mai puteam hrăni copiii în ţara aceasta unde până mai ieri un Hrebenciuc mă reprezentase la Uniunea Europeană! Ţara lui Traian Băsescu devenise închisoarea lui Claudiu Iordache! În sfârşit, 'normalitatea' lor pusese sub restricţie 'anormalitatea' mea. În sfârşit, mă puseseră cu spatele la zid. Mă puteau ciurui oricând, dar preferau să mă vadă murind cu zile. Ceea ce nu reuşiseră în zilele unui nefericit decembrie, reuşeau acum, cu armele deposedării de drepturi şi ale infamiei!
citeste tot >>

Circa 4.500 de suflete trăiesc ca în Evul Mediu timpuriu, în creierii Carpaţilor Păduroşi, în satele Mirke (Mircea, 1.500 persoane) şi Poroskovo (3.000), din raioanele Velyky Berezin şi Perecin, la 35 km N şi, respectiv, 45 km N-E de Ujgorod (Transcarpatia "" Ucraina). Ucrainţii le zic 'voloki' sau 'loscarini'. Aceşti oameni ştiu că vorbesc 'rumâneşte', dar au uitat cum îi cheamă.
citeste tot >>

Clasa ţărănească este singura aristocraţie de tipar universal din istoria omenirii. Felul ţărănesc de a fi întruneşte toate cele cinci trăsături ale unei aristocraţii prototipice. Mai întâi conservatorismul. Ţărănimea este clasa conservatoare prin excelenţă. Nici una dintre aristocraţiile istorice n-au cunoscut atât de complet ştiinţa conservării învăţăturilor primordiale din care se compune memoria de substrat a omenirii precum clasa ţărănească. Strâns legat de atitudinea conservatoare este impulsul de a transforma lumea prin perfecţionare, nu prin revoluţii. Ţăranul este reacţionar, nu revoluţionar.
citeste tot >>

Magnaţii americani decid să-şi doneze jumătate din avere. 600 de miliarde de dolari pentru organizaţii caritabile este o sumă fabuloasă, ce poate rezolva multe dintre problemele actuale acute ale omenirii, oferind educaţiei, implicit vieţii, o şansă uriaşă. E foarte posibil ca această sumă să depăşească toate donaţiile cumulate, oferite până astazi în istoria omenirii. IRSCA Gifted Education a pornit Proiectul celei mai lungi scrisori de mulţumire din lume, pentru cel mai generos gest din lume şi invita toţi copiii şi toate şcolile din România să participe.
citeste tot >>

Când, exact cu treizeci şi doi de ani în urmă, scriam, la prima impresie de audiţie, că tânărul, pe atunci, student Ion Creţeanu propunea un timbru şi un repertoriu sub marca autenticităţii, nu ştiam, desigur, că profeţia mea, cu tot riscul circumstanţelor, avea să aştepte atât amar de vreme. Ce-i drept, inginer furat de urgenţele meseriei, tânărul de atunci nu şi-a uitat nici pasiunea şi nici talentul. Purtând în suflet, acolo unde şi caracterul îşi decantează profilul şi tăria, nostalgia melosului din propria obârşie a Romanaţilor, a continua, ajutat de o cobză încă în aşteptarea virtuozităţii, să-şi descânte, cu vocea sa de salcâm răsucit spre rădăcină, doine şi hore, sârbe şi balade auzite pe potecile inocente ale unei copilării ce nu pierduse nici farmecul naturii şi nici vocaţia lucrului bine făcut.
citeste tot >>

Alertată, comisia a anunţat pe dată ministerul, iar Ministerul ÎnvăÈ›ământului din Tadjikistan a trimis o inspecţie să vadă ce fel de franceză se predă acolo în aulul cela din creierul munţilor, de n-o poate pricepe niciun specialist. Ajunşi la faţa locului, membrii comisiei au constatat cu stupoare că mai bine de patruzeci de ani, în loc de limba franceză, basarabeanul nostru le predase mai multor generaţii de tadjici limba... română. Cu atât mai mult, le-a recunoscut membrilor înaltei comisii, de-acum bătrnul profesor, că o alta el nici nu cunoaşte.
citeste tot >>