Modelul De Ţară

Plecăm de la constatarea că prostul este prost pentru că nu are un rost al său pe lume, nu pentru că nu ar avea destulă inteligenţă. Ceea ce numim ROST este, prin analogie cu tâmplăria, de pildă, relieful ce-ţi permite să te asamblezi cu alte componente, ce au rosturi complementare, astfel încât sa rezulte un ansamblu solid. Tot aşa se întâmplă şi în viaţa socială. De aici putem face extensia metaforică asupra posibilităţii de a construi echipe funcţionale numai cu oameni care au un ROST al lor pentru fiecare funcţionalitate a echipei şi care se pot asambla reciproc.
citeste tot >>

Să nu uităm că democraţia iniţială era pentru oamenii liberi, nu pentru sclavi, primii având avantajul unei educaţii şi a unei culturi pe care sclavii nu o aveau. Să nu uităm, de asemenea, că Platon a atenţionat cetăţenii să aibă grijă pe cine votează şi să intre în competiţie pentru a fi votaţi, căci altfel conducerea cetăţii va fi luată de oportunişti şi hoţi. La noi acest lucru s-a vazut în ultimii 20 de ani, în costurile imense pe care le-am achitat cu toţii.
citeste tot >>

Motto: Nu voi accepta niciodată să mă joc de-a ştiinţa pe suprafaţa unui pamânt în care oasele celor ce au luptat şi suferit pentru condiţia mea umană ZAC BATJOCORITE DE UITARE (Ioan Roşca)
citeste tot >>

Tehnologia este o variantă de dezvoltare economică rapidă a ţărilor, mai ales în condiţii de criză economică. Investiţiile masive în domeniul tehnologic a permis unor şări precum SUA, Japonia, Coreea de Sud şi Taiwan să cunoască perioade de boom economic unice în istoria lor. Ponderea IMM-urilor tehnologice în economia ţărilor capitaliste puternic industrializate este covârşitoare, egalând veniturile marilor corporaţii.
citeste tot >>

Pentru Romania totul porneste de la faptul ca nu avem substanta economica. Adica o productie de bunuri si servicii vandabile, care sa aduca, prin taxe si impozite, venituri la bugetul de stat. Servicii si produse vandabile cu valoare adaugata mare, de calibrul Loganului, care a avut anul trecut, an de criza, o cifra de afaceri de 7,5 miliarde euro. Mai sunt produsele Nokia, de la Cluj si, cam atat. In rest, exportam predominant materii prime, dar importam pana si alimente, intr-o tara cu potential agricol exceptional.
citeste tot >>

Ziua de 8 septembrie este prilej de mare sărbătoare pentru creştinii care prăznuiesc cu mare bucurie Naşterea Maicii Domnului-Sfânta Maria Mică. În oraşul de sub Tâmpa sărbătorirea are o dublă semnificaţie întrucât, începând de astăzi 8 septembrie 2010 până la sfârşitul veacurilor, Fecioara Maria va fi ocrotitoarea municipiului Braşov. Excepţionala initiaţivă aparţine braşovenilor.
citeste tot >>

8 septembrie nu este numai sărbătoarea creştină a naşterii Maicii Domnului. Într-un sens mai laic, dar profund, ea a fost aleasă şi zi aniversară a Rezistenţei Române împotriva comunismului. Pentru că, reamintim, cu exact 20 de ani în urmă, în zilele de 7-8 septembrie, a avut loc la Braşov, Întrunirea Rezistenţei Române. Ideea acestui proiect a aparţinut lui Mircea Sevaciuc, preşedintele Mişcării 15 Noiembrie 1987.
citeste tot >>

Criza este provocată şi întreţinută de încăpăţânata atitudine pe care o au guvernul şi băncile de a NU dezvolta sectoarele productive. Această atitudine continuă să se perpetuează atâta timp cât guvernul îşi asigură existenţa cu ajutorul băncilor care împrumută permanent guvernul. Iar acesta acordă, evident, garanţii de stat.
citeste tot >>

Dacă ar fi să motivăm insistenţa cu care zăbovim asupra figurii lui Ion Creţeanu, am spune că, în primul rând, este unul dintre puţinii cobzari din România (sunt, în total, vreo douăzeci, cu tot cu Tudor Gheorghe). În al doilea rând, conduce trei tarafuri: unul în Morunglav - Olt, altul în Greceşti - Dolj şi încă unul în Albotina - Bulgaria (Valea Timocului). În al treilea rând, vorba reputatului etnomuzicolog şi compozitor Constantin Arvinte, omul ăsta ştie ce cântă.
citeste tot >>

Nu ştiu dacă organizatorii întâlnirii de la Săpânţa sunt mulţumiţi de rezultat. Pe de o parte, Toader Şteţca trebuia întâmpinat de marea multime a celor care ar trebui să-l pomenească admirativ. Începând cu ţăranii jefuiţi de FSN- a căror apărător eroic a fost. Pe de altă parte, s-ar putea constata , încă o dată, capacitatea românilor de a-şi uita eroii. Încât e mare lucru "" şi meritul, probabil, al unor prieteni inimoşi- că Şteţca nu s-a pomenit singur la Săpânţa. E adevarat şi faptul că, pentru mulţi dintre cei invitaţi, era dificil să ajungem acum acolo.
citeste tot >>