- Editorial
- Salonul Refuzaţilor
- Modelul De Ţară
- VideoPoezii & VideoTexte
- emisiuni tv
- Arte vizuale
- Muzica
- Istorie
- Credinta
- ŞTIRI MILITARE
- Societate
- Antologia Poeziilor Frumoase
- De la lume adunate
- Bibliofilie
- Colectii Si Colectionari
- Presa
- Dezvaluiri
- Tema De Gandire
- Antologia Rusinii
- Europa Nostra
- Roman Foileton
- INFO
- Opinii
- Mărgele De Cristal
- Categorie Tmp
Bătălia de la Mărăşeşti în presa vremii. Reactii din partea altor state
Bătălia de la Mărăşeşti în presa vremii. Reactii din partea altor state
Ziarul „Libertatea” din OrăČtie, numărul din 30 iulie 1914 (a doua zi după declanČarea Primului Război Mondial)
România a intrat în Primul Război Mondial în noaptea de 14 spre 15 august 1916, pentru a-i dezrobi pe românii din Transilvania. În primele săptămâni, Armata Română a înaintat destul de uşor în Transilvania, însă din a doua jumătate a lunii septembrie, ea a început să fie împinsă înapoi până la sfârşitul lunii noiembrie, când frontul s-a stabilizat pe linia CarpaČi - Focşani - Siret - Galaţi - Dunăre.
În decurs de trei luni şi jumătate, România a pierdut două treimi din teritoriul său, rămânându-i doar Moldova. OraČul IaČi a devenit astfel capitală temporară.
Comanda trupelor de ocupaţie era asigurată de mareşalul german Mackensen, supranumit ‚‚Spărgătorul de fronturi”. Acesta a încercat în vara anului 1917 să zdrobească Armata Română pentru a ocupa şi Moldova şi a scoate România din război.
Ziare care au supravieČuit războiului
Din cauza conflagraČiei mondiale a avut de suferit şi presa, cele mai multe publicaţii periodice fiind închise din varii motive. În teritoriul rămas liber şi-au continuat activitatea foarte puţine publicaţii, cotidianul ‚‚Evenimentul” fiind unul dintre ele. Acesta a prezentat punctual situaţia de pe frontul românesc. O altă publicaČie periodică a vremii, care se adresa soldaČilor aflaČi pe front, a fost „Revista tranČeelor”. Cum românul a Čtiut dintotdeauna să facă haz de necaz, săptămânalul umoristic „Greierul” mai descreČea frunČile românilor.
A rezista până la capăt înseamnă a învinge
În paginile ziarului ‚‚Evenimentul” era prezentată zilnic situaČia de pe front. De aici aflăm că la 18 iulie 1917 germanii au bombardat gara MărăČeČti, important nod de cale ferată la acea vreme. Bătălia de la MărăČeČti a început însă la 24 iulie, când germanii au lansat un atac cu gaze toxice, ceea ce i-a determinat pe ostaČii români să se retragă de pe liniile ocupate în acel moment. Pe parcursul zilelor următoare, trupele germane, superioare numeric, i-au atacat în nenumărate rânduri pe ostaČii români, ajungându-se la lupte crâncene, corp la corp. Fiecare atac a fost însă respins cu eroism. În data de 31 iulie, inamicul Či-a redus în intensitate atacurile pentru a se regrupa, reluând cu violenČă lupta în ziua următoare. După 11 zile de lupte crâncene, cu pierderi foarte mari, inamicul nu obČinuse nici un rezultat demn de luat în seamă. Pe 4 august, atacurile germanilor Či-au redus din nou intensitatea până pe 6 august, când au avut loc alte atacuri cu gaze toxice, susČinute de bombardamente de artilerie, fără însă vreun rezultat notabil. Comandantul trupelor române pe frontul de la MărăČeČti a fost generalul Eremia Grigorescu (1863-1919).
Pe tot parcursul bătăliei au avut loc mai multe atacuri cu gaze toxice, deČi dreptul internaČional interzicea acest lucru, germanii comiČând în acest fel o crimă de război. Superioritatea numerică a germanilor îi forČa pe români să se retragă într-o primă fază pentru a reveni pe poziČii de îndată ce primeau întăriri. Bătălia de la MărăČeČti s-a încheiat pe 6 august 1917, după 14 zile de lupte intense Či cu pierderi foarte mari, în primul rând pentru germani.
La 1 august, în plină desfăČurare a bătăliei de la MărăČeČti, Academia Română sărbătorea cu austeritate 50 de ani de la înfiinČare. În perioada 4-8 august, Regele Ferdinand s-a aflat în inspecČie pe front pentru a ridica moralul soldaČilor. La MărăČeČti a ajuns încă din prima zi, fiind întâmpinat de generalul Eremia Grigorescu. În timp ce regele se afla pe front, Regina Maria inspecta spitalele de campanie. La 24 august, la biserica românească din Paris a fost oficiat, la iniČiativa legaČiei României, un serviciu religios în memoria soldaČilor români căzuČi pe front pentru apărarea patriei.
În seara zilei de 31 august, un regiment de vânători de pe frontul de la MărăČeČti Či-a făcut intrarea triumfală în IaČi, defilând pe străzile oraČului, însoČit de uralele mulČimii.
În anii ‘20 a fost construit la MărăČeČti un mausoleu impozant, care adăposteČte osemintele ostaČilor Či ale ofiČerilor căzuČi în timpul bătăliei. Aici, generalul Eremia Grigorescu îČi doarme somnul de veci alături de ostaČi.
Curajul românesc, elogiat de aliaČi
Strălucita victorie de la MărăČeČti, precum Či celelalte victorii de la MărăČti Či Oituz au avut Či ecouri internaČionale. Încă din timpul desfăČurării bătăliei, regele Marii Britanii i-a adresat o telegramă Regelui Ferdinand, declarând: „În timpul când Majestatea Voastră este prinsă într-o luptă grozavă pentru apărarea Čării, doresc să aduc admiraČia poporului britanic pentru modul admirabil în care luptă Armata Română Či pentru vitejeasca rezistenČă pe care o susČine împotriva atacurilor inamice. Poporul britanic urmăreČte de aproape mersul acestei mari bătălii care este în toiul ei Či are încredere că vitejia trupelor româneČti va zădărnici sforČările duČmanului” („Revista tranČeelor”, anul I, 3 septembrie 1917, p. 64).
În paginile cotidianului „Evenimentul” găsim Či cuvintele de laudă ale primului-ministru al Marii Britanii la adresa soldaČilor români: „Cine ar putea să omită importanČa rezistenČei armate pe care o opune România inamicului nostru comun? Românii au adus servicii incalculabile aliaČilor prin apărarea tenace a Moldovei. Fiii lor apără o mare parte a Čării împotriva unei invazii duČmane, în condiČii descurajante” („Evenimentul”, nr. 171, 31 august 1917, p. 2).
MărăČeČti, august 1917. Regimentul Mircea Vodă
Regele Ferdinand a primit Či din partea preČedintelui FranČei o telegramă în care era felicitat pentru victoriile obČinute de Armata Română, iar mareČalul Luigi Cadorna, Čeful Statului- Major italian, adresându-se unui reporter român, declara următoarele: „Vă rog să exprimaČi via mea admiraČie comandantului suveran român pentru proba măreaČă dată de către trupele române în luptele din regiunile MărăČti, Oituz Či MărăČeČti. SpuneČi că armata italiană urmăreČte cu frăČească simpatie strălucitele acČiuni ale soldaČilor români. PrezentaČi cordialele mele urări pentru continuarea operaČiunilor contra duČmanului comun” („Revista tranČeelor”, anul I, 3 septembrie 1917, p. 64).
Ruga ostaČului Român
Puternice Părinte, Tu dătător a toate,
Îndreaptă a ta privire spre mândra noastră oaste,
Či fă-o să tresalte, să sboare în luptă iar,
Să scape Čara-ntreagă, de duČmanul barbar.
Să vânture vrăjmaČul ce Čara cotropeČte
Să-l spulbere ca colbul purtat de uragan,
Či să-i plătească amarnic purtarea sa mârČavă,
Či chinul ce îndură ai noČtri de un an.
Atotputernic Doamne, ascultă ruga noastră,
Či copilaČii noČtri, ce „Tata”-n prag îČi chiamă,
Arată-ne minunea, ca să-i vedem îndată,
Căci mare ne e dorul de casă Či de Mamă.
Puternice Părinte, iar Čie ne rugăm,
Ca azi, când Čara Mumă a pus nădejdea-n noi,
Să ai, sub a Ta pază, OČtirea Românească,
Să faci din Fiii Čării, ne-nduplecaČi Eroi.
Să-i faci să cucerească frumoasa Bucovină,
Să joace hora mare să dârdâie Ardealul,
Să-ndeplineČti Tu visul, visat de toČi Românii
Să desrobim toČi fraČii: Să ne-împlinim Idealul.
V. Čtefănescu, plut.-major, Či M. Cazvan,
serg.-instr. din Corpul Apărării Antiaeriene
(„Revista tranČeelor”, Anul I, 23 iulie 1917)
Sursă: Ziarul Lumina
Autor: Theodor Smeu
MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae DensuČianu
I.L. Caragiale
George CoČbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci
Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, FiriČă Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Čerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor
