Se încarcă pagina ...

COMUNICAT GPR. Grupul pentru România respinge proiectul regionalizării administrative a României, proiect susţinut de către Preşedintele şi de Premierul României

Data publicarii: 01.03.2016 21:26:00

 

Iată, în cele ce urmează, nota de fundamentare, prezentată în reuniunea GpR din data de 24 februarie 2016, de către domnul Constantin COJOCARU, membru fondator al Grupului.

 

Luni, 22 februarie 2016, Premierul României s-a folosit de prilejul oferit de Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România pentru a repune pe tapet problema regionalizării administrative a României, obiectiv crucial al grupurilor de interese transnaţionale, pas important spre disoluţia statului naţional al Românilor.


În discursul ţinut cu acest prilej, Premierul României reia ideile susţinute de predecesorul său imediat după câştigarea alegerilor parlamentare din anul 2012, care a încercat să pună în practică poruncile primite de la grupurile antiromâneşti care îl ajutaseră să fure voturile românilor şi să se instaleze la Palatul Victoria. Fostul Premier a trebuit să renunţe la ideea regionalizării administrative a României, ca urmare a protestelor vehemente venite din partea societăţii civile, proteste la care am participat şi mulţi dintre cei care, în prezent, suntem membri ai GpR.


Acum, noul Premier al României, apreciind, probabil, că românii au uitat pericolul, reia subiectul regionalizării administrative, subiect drag şi actualului Preşedinte al României, îmbrăcându-l cu argumente noi, dar la fel de şubrede şi la fel de periculoase ca şi cele folosite de predecesorii săi la Palatul Victoria.


Primul-ministru ne spune că ne trebuie regiuni administrative fiindcă altfel nu putem descentraliza deciziile administrative şi nu putem accesa integral fondurile europene. În realitate, România este regionalizată, conform normelor europene, de peste un deceniu, nimic nu ne împiedică să descentralizăm deciziile adiminstrative, iar în ce priveşte fondurile europene, acestea reprezintă câteva procente din sumele care ies din ţară şi nu putem accesa fondurile europene nu pentru că nu avem regiuni administrative, ci, pentru că suntem săraci, pentru că suntem jefuiţi de corporaţiile transnaţionale.


In discursul susţinut la Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România, Primul-ministru a afirmat că administraţia locală din România s-ar confrunta cu următoarele trei mari probleme:


1) fragmentarea administraţiei publice locale, în special în mediul rural, dar şi la nivel regional;


2) probleme serioase de coordonare şi integrare a diferitelor programe de dezvoltare, finanţate din fonduri naţionale sau europene, la toate nivelurile: local, judeţean, regional, naţional;


3) problema resurselor financiare pe care le are la dispoziţie administraţia publică locală: venituri proprii reduse - multe autorităţi locale se bazeaza aproape exclusiv pe diferitele tipuri de transferuri.


“În primul rând – ne spune premierul - este vorba de problema fragmentării administraţiei publice locale, în special în mediul rural: avem multe unităţi administrativ-teritoriale sărace, cu populație foarte redusă, cu cheltuieli de funcţionare mari, fără resurse şi care nu pot oferi populaţiei decât servicii publice de o calitate scăzută şi cu costuri foarte mari. Acelaşi fenomen de fragmentare se întâlnește și la nivel regional: consiliile județene își urmăresc în general strict funcțiile şi interesele lor teritoriale, sunt unități administrativ-teritoriale prea mici pentru a impulsiona decisiv dezvoltarea economică dintr-o anumită zonă.

 

În al doilea rând, avem probleme serioase de coordonare și integrare a diferitelor programe de dezvoltare. Eforturile şi resursele se împart într-o mulțime de proiecte izolate, ne-corelate, al căror efect asupra dezvoltării economice și edilitare este limitat, datorită calității scăzute sau a lipsei consumatorilor sau utilizatorilor. Acest lucru se întâmplă în cazul multor drumuri, sisteme de apă și canalizare sau şcoli.

 

În al treilea rând este problema resurselor financiare pe care le are la dispoziție administrația publică locală: venituri proprii reduse – multe autorități locale se bazează aproape exclusiv pe diferitele tipuri de transferuri. Aceste transferuri sunt alocate de multe ori ne-transparent, după preferințe politice sau alte criterii decât nevoia reală, nivelul de dezvoltare economică sau calitatea proiectelor depuse. De asemenea, există riscul foarte serios ca multe din obiectivele realizate cu bani europeni să se degradeze sau să nu producă serviciile pentru care au fost realizate din lipsa resurselor pentru cheltuielile de operare și întreținere. Aici riscăm nu doar să trebuiască să rambursam UE acele fonduri”.

 

Soluţiile propuse, în final, de către Primul-ministru sunt:
1. Comasarea localităţilor;
2. Desfiinţarea judeţelor;
3. Crearea 15-18 regiuni administrative, prin fuziunea a 2-3 judeţe actuale, adică exact cât trebuie ca să poată fi înfiinţată şi Regiunea Autonomă Maghiară.

 

Premierul este în mare eroare şi în stabilirea diagnosticului şi în stabilirea tratamentului.

1. Comunele şi oraşele României sunt sărace nu pentru că sunt mici, ci pentru că au fost devalizate, decapitalizate, au fost şi sunt jefuite de avuţia pe care au creat-o şi o crează cetăţenii lor.
Comunele şi oraşele României sunt sărace pentru că, din cele 150 de miliarde de euro, cât producem, anual, 90 de miliarde de euro ne sunt luate de cei care au devenit proprietarii capitalului românesc, prin hoţiile numite “privatizări”, “retrocedări”, “despăgubiri”, pentru că 60 miliarde de euro pleacă din ţară, în fiecare an, fără să fie declarate şi impozitate.
Comunele României sunt sărace pentru că ţăranii români au fost aduşi la sapă de lemn, fiind obligaţi să vândă străinilor şi bruma de terenuri pe care le-au moştenit.


2. Problemele de coordonare şi integrare a programelor de dezvoltare ale localităţilor ţării, ca şi a ţării, în ansamblul ei, se rezolvă nu prin crearea de mastodonţi administrativi, ci prin democratizare, prin scoaterea statului de sub controlul mafiei politice şi punerea lui sub contolul cetăţenilor. Detaliile sunt precizate în Constituţia Cetăţenilor.


3. România este singurul stat membru al Uniunii Europene ale cărui venituri bugetare sunt mai mici decât o treime din PIB, respectiv, puţin peste 30%, în timp ce, în statele civilizate ale Uniunii, veniturile bugetare reprezintă peste 50% din PIB. Nu avem bani nici la bugetul de stat, nici la bugetele locale nu pentru că avem commune şi oraşe mici, ci pentru că suntem jefuiţi, de cei care au pus stăpânire pe ţară.

 

Citește și:

 

Afisari: 1602
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: dulgheriu georgeta (Mar, Sat 05, 2016 / 19:18)
Mizerie de guvern marioneta masonilor!... Avem in tara asta oameni inteligenti care se implica in combaterea actiunilor tradatoare a "valului" de politruci care ne nimicesc, trebuie doar sa fim uniti, sa ne informam si sa nu le mai dam mana libera "tehnocratilor"...
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter