Se încarcă pagina ...

Constantin Cojocaru are dreptate: statul fură pensiile si învrăjbeste populatia. Solutia stopării: CONSTITUTIA CETĂTENILOR

Data publicarii: 24.08.2016 10:00:00

Viorel Gligor, membru al Grupului pentru România, pornind de la demonstrația pe cifre statistice realizată de Dr. Ec. Constantin Cojocaru (autorul cunoscutului proiect de lege care-i poartă numele), a avut răbdarea să facă acest tabel comparativ:

 

 

 

Din acest calcul simplu (dar ascuns de cei care administrează pensiile publice) rezultă valoarea pensiilor pe care românii le-ar fi putut avea dacă banii cotizaţi la fondul de pensii ar fi fost gestionaţi în folosul lor, sau măcar jefuiți cu un minimum de decenţă.  

Calculul este făcut pentru o perioadă de 42 de ani de muncă, cu un salariu de încadrare de 300 de euro, cu un salariu la jumătatea carierei de 410 euro și cu un salariu de 552 euro în ultimul an de serviciu.

Acest calcul se poate face, prin analogie, la orice valoare a pensiilor și la orice număr de ani de activitate. Concluziile în legătură cu hoția asupra contribuabililor din România nu mai necesită alte comentarii...

Iată că același fenomen de jaf instituțional asupra contribuabililor a fost sesizat și de alții. Am primit prin poșta electronică o analiză judicioasă intitulată „Cât se încasează și cât se returnează pensionarilor”, semnată de Dr. ing. Ioan Desiré Suceveanu, analiză pe care mă grăbesc s-o public (M.M.)

 

Cât se încasează și cât se returnează pensionarilor

 

Daca s-ar da publicitatii datele reale privind pensiile, s-ar crea o situatie EXPLOZIVA si extrem de PENIBILA, atât pentru cei care ne-au guvernat, cat si pentru toate ORGANELE LEGALE DE CONTROL, privind corectitudinea gestionarii acestor fonduri. Intr-o statistica neoficiala, din anul 2000, rata de supravietuire (de a manca pensie de la stat) la arma AVIATIE, era NEGATIVA! Actualmente, prin impozitarea ABUZIVA a pensiei si plata CAS, tot ABUZIVA, practic, suntem furati de stat a doua oara!

Conform calculului despre pensii realizat de Manuela Golea și publicat în aprilie 2016 în România Liberă, un român își recuperează, după ce iese la pensie, doar două treimi - în varianta optimistă - din banii cu care a contribuit la sistem în anii de muncă.

 

Un calcul relativ simplu, pornit de la datele Institutului Național de Statisticiă (INS) și ale Casei Naţionale de Pensii scoate la iveală o concluzie năucitoare.

 

Salariul mediu brut în România, în ianuarie 2016, a fost de 2.681 de lei.

 

Pensia medie lunară în aceeași lună a fost de 930 lei. Un angajat plătește CAS 10,5% din salariul brut, la care se adaugă CAS plătit de angajator, pentru același salariat, de 15,8%. În total, contribuţia unui cetăţean român la fondul de pensii este de 26,3% lunar. Vârsta de pensioare este de 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați, adică o medie de 64 de ani. Speranța de viață la naștere, în România, este de 70,5 ani la bărbați și 77,6 ani la femei, de unde rezultă o medie de 75 de ani.

 

Prin urmare, un om care iese la pensie la 64 de ani mai trăiește în medie 11 ani.
 

Pensia medie înmulţită cu 11 ani înseamnă 122.760 lei. Atâta va “mânca” un bătrân după ce nu mai lucrează activ. Dar această persoană a muncit 39 de ani, respectiv 468 de luni în care s-a depus CAS în numele său de 26,3% din salariu mediu, adică 705,103 lei pe lună. Rezultă un fond total de 329.988,204 lei, într-o viaţă de muncă.

 

Din acest fond el beneficiază de doar 122.760 lei, pentru că trăiește doar 11 ani după pensionare. Asta înseamnă că pierde din fondul depus două treimi.

 

Ministerul Muncii spune că trăim mai mult. Am trimis datele problemei la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și Persoanelor Vârstnice și la un specialist pe domeniul dreptului muncii, respectiv drepturile pensionarilor.

 

Ministerul Muncii (MM) a răspuns, surprinzător de prompt, în aceeași zi. “Față de demersul dumneavoastră, dorim să precizăm, încă de la început, că INS utilizează indicatorul statistic «speranța de viață la naștere» în timp ce, din punct de vedere al pensiilor, se utilizează «speranța de viață la pensionare». Pentru anul de referință 2015 durata medie de «stat în plata pensiei», la nivel național, a fost de aproximativ 18 ani și 3 luni”, ne-a explicat MM, într-un răspuns. (???) 

 

Refacem calculul după datele Ministerului Muncii:

 

 18,3 ani! Rezultă că din fondul total de 329.988,204 lei depus de un cetăţean la fondul de pensii, el beneficiază de doar 204.228 lei. Adică nu mai primește înapoi o treime din ce a depus de-a lungul vieții.

 

Ministerul mai spune că “punctajul mediu anual este direct proporţional cu nivelul salariilor avute în perioada de activitate, în sensul că salariile mai mici decât nivelul salariilor medii brute sau nete pe economie, la care acestea se raportează, pot determina un punctaj mediu anual mai mic”. Adică, pensia este direct proporţională cu nivelul contribuţiei. Cu toate acestea, “deși datele furnizate de la INS sunt corecte, acestea nu pot fi utilizate în respectivul algoritm de calcul, doarece acestea sunt variabile și nu au relevanță în timp, în condițiile în care vorbim de drepturi de pensie care vor fi stabilite într-un viitor îndepărtat. Totodată, nu au valabilitate având în vedere faptul că aceste variabile sunt stabilite prin acte normative și nu pot fi predictibile”. Cum nu pot fi predictibile, din moment ce calculul pensiei se face în funcţie de nivelul contribuţiei, conform legii?

 

Principiul solidarităţii este fals

 

Am refăcut calculul cu un specialist în domeniul dreptului pensionarilor. Este vorba despre Dorina Barcari, fost referent pe probleme de drepturi sociale la Cartel Alfa, apoi membru fondator al Asociaţiei pentru Drepturile Pensionarilor din România (ADPR). A rezolvat mai mult de 10.000 de dosare de pensionare cu probleme de abuz din partea autorităţilor. “Fiecare contribuabil, în perioada de contribuție, își plătește pensia de 10 ori, cel puțin! A fost băgat în lege principiul solidarităţii, care este fals: fiecare își plătește propria pensie, nu a altcuiva; ba chiar mult peste! Fondul de pensii ar trebui să fie mereu foarte mare, dar nu este pentru că se bagă conntribuţiile asiguraţilor la bugetul de stat și de acolo sumele iau altă destinaţie”, ne-a introdus tranșant în problemă  Dorina Barcari.

 

Mai departe, reprezentantul ADPR arată că pensile sunt ilegal de mici! “S-a acceptat că valoarea coșului minim ar fi 1.500 lei. Salariul minim pe economie este 1.050 lei și se încalcă astfel drepturile constituționale, articolul 47 - nivel de trai -, în mod oficial! Pensia medie în România este sub 1.000 de lei, iar cea minimă este de 400 de lei. Ce se mai poate spune aici?”, ne-a explicat Dorina Barcari. Cu alte cuvinte, calculul pensiei se face incorect din start, prin legea care este greșită! 

 

In 1992 Fondul de pensii a fost naţionalizat. “Fondul de pensii este banul asiguraților. Fondul de pensii a fost un fond sindical, adică privat, și a fost administrat de UGSR până în 1992 când, prin decret prezidențial (Ion Ilici Iliescu), a trecut în patrimoniul statului. Dacă ar fi să analizăm modul în care s-a procedat, poate fi vorba de o naţionalizare mascată, de care nu a fost responsabilizat nimeni. La acest fond a fost adăugat și fondul de pensii feroviar, tot sindical, la desființarea casei de pensii MTTC, deci sumele erau imense.

 

Odată cu aceste fonduri au intrat în administrarea statului și fondurile de sănătate care erau tot sindicale și tot imense. Statul, când a luat aceste fonduri, s-a angajat să le administreze, dar le-a devastat pentru că, fiind enorme, s-a crezut că nu se va vedea niciodată, și o bună perioadă chiar nu s-a văzut”, a adăugat Dorina Barcari.

 

Post scriptum:

 

1. Cati pensionari traiesc pana la 100 de ani ca sa faca o varsta medie de 82 de ani ( 64 + cei 18 ani traiti in pensie, cum spune Ministerul Muncii)?! Cati mor abia iesiti in pensie ?! Cati pensionari de 100 de ani cunoasteti?

 

2. Statul ne ia 329.988 - 122.760 = 207.000 lei de la fiecare pensionar (cate tratamente medicale sunt in banii astia ? ). Dar mult mai multi de la cei care au avut salarii mari !

 

3. Unde ajung banii furati?

 

Răspuns: în pensii speciale si ajutoare sociale (pt. cei care nu muncesc, dar voteaza si fac 7-8 copii sa ia ajutoare), pe care statul si partidele se lauda ca le dau (dar din banii nostri) !

 

 

Dr. ing. Ioan Desiré Suceveanu

 

Director general PRATCO S. R. L. București

Str. Mizil, nr. 2C, et. 1 

RO-032345   

București,  România                                                            
 

 http://www.pratco.ro

 

NOTA ISPRAVNICULUI. Din păcate, stoparea acestui jaf continuu, care duce la învrăjbirea populației, nu se poate face decât prin adoptarea unei alte Constituții, care să împiedice în mod radical apariția unor legi strâmbe, așa cum se întâmplă prin actuala lege fundamentală. Există (din fericire) un proiect cetățenesc intitulat CONSTITUȚIA CETĂȚENILOR care, la punctul 162, reglementează ferm și transparent, problema FONDULUI NAȚIONAL DE PENSII PUBLICE. Dar (din nefericire), pentru validarea acestui proiect prin referendum, este necesară, într-o primă fază, colectarea a 500.000 de semnături într-un interval de 6 luni. Lipsa unei platforme media de mare audiență a făcut ca proiectul să fie insuficient cunoscut, iar semnăturile să nu poată fi adunate, deși CONSTITUȚIA CETĂȚENILOR este supusă dezbaterii publice încă din 2012. 

 

Afisari: 918
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter