Se încarcă pagina ...

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (XIV). Parlament cu o singură cameră: Camera Reprezentantilor

Data publicarii: 20.03.2014 22:12:00

 

 

Proiectul propriu-zis al CONSTITUȚIEI CETĂȚENILOR a fost finalizat de Constantin Cojocaru (președintele Comitetului de Inițiativă al Mișcării pentru Constituția Cetățenilor), Florian Colceag și Ilie Bădescu, în colaborare cu Viorel Gligor, Marian Ilie, Alexandru Melian, Ioan Roşca, Mihail Seidner şi Gheorghe Sin.

 

Semnatarii proiectului (membrii Comitetului de Iniţiativă) sunt, în ordine alfabetică, următorii: Marian ANTONESCU, Stelică BÎRSAN, Petrache BOBOC, Constantin COJOCARU, Florian COLCEAG, Petrică DIMA, Vasilică DOROHOIANU, Viorel GLIGOR, Marian ILIE, Miron MANEGA, Traian MANEA, Mihai MIHĂILĂ, Emil-Marian NAE, Ghiocel ONOFREI, Denisa POPOVICI, Lucian TAFTĂ, Liviu ŢIGANAŞU, Cristian TRAŞCĂ, Mihai VOICU.

 

Autoritatea legislativă. Parlamentul (I) 

 

Am schimbat denumirera titlului III al Constituţiei, din “Autorităţile publice” în “Autorităţile statului”, pentru ca acest titlu să fie destinat definirii componentelor (autorităţilor) statului naţional, urmând ca “Autorităţile locale”, şi ele publice, să formeze obiectul unui titlu separat (Titlul III.1).

 

Am împărţit acest titlu III în nouă capitole, astfel: Capitolul I - Autoritatea Legislativă; Capitolul II - Autoritatea Executivă; Capitolul III - Autoritatea Judecătorească; Capitolul IV - Autoritatea Mediatică; Capitolul V - Autoritatea Financiară; Capitolul VI - Autoritatea Electorală; Capitolul VII - Autoritatea Statistică; Capitolul VIII - Autoritatea Morală şi Capitolul IX - Autoritatea Ştiinţifică.

 

Acum, după depunerea textului proiectului nostru la Consiliul Legislativ şi la Monitorul Oficial al României, în vederea publicării, am realizat că, de fapt, tot aici, în titlul III al Constituţiei, este locul şi al altor componente ale statului, plasate în alte titluri constituţionale. Am în vedere Curtea Constituţională, care face obiectul titlului V, Curtea de Conturi, plastă în titlul IV, Economia şi finanţele publice, Avocatul Poporului, plasat la titlul II, Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale. Vom putea face aceste modificări pe parcursul procesului de definitivare a textului Noii Constituţii. Ele pot fi făcute şi de Consiliul Legislativ, acesta fiind împuternicit, prin lege, să rearanjeze şi să renumeroteze titlurile, capitolele, secţiunile şi articolele Constituţiei.

 

În actuala Constituţie a României, Autorităţii Legislative, respectiv Parlamentului, îi sunt destinate 19 articole, de la articolul 61 până la articolul 79. Noi am introdus două noi articole:  articolul 62.1, cu denumirea de “Candidaturile pentru alegerea membrilor Parlamentului” şi articolul 72.1, cu denumirea “Demiterea Parlamentarilor”. Am abrogat două articole: articolul 65, cu denumirea “Şedinţele Camerelor” şi articolul 75, cu denumirea “Sesizarea Camerelor”, ambele articole devenind fără obiect ca urmare a faptului că în proiectul nostru constituţional am optat pentru un Parlament unicameral, aşa cum a hotărât poporul român prin referendumul din 22 noiembrie 2009. Am propus modificări şi completări în toate celelelte 17 articole ale acestui capitol.

 

1. Cea mai importantă modificare propusă de noi priveşte articolul 61, care are denumirea “Rolul şi structura”  Parlamentului.

Iată textul acestui articol în actuala Constituţie a României:

„(1) Parlamentul este organul reprezentativ SUPREM al poporului român şi UNICA autoritate legiuitoare A ŢĂRII.

(2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat.” 

 

Iată şi modificarea propusă de Comisia Parlamentară, condusă de Crin Antonescu, Preşedintele Senatului României, la alineatul (1) al acestui articol:

„(1) Parlamentul este organul reprezentativ al poporului român, forul SUPREM de dezbatere și de DECIZIE al NAŢIUNII și unica autoritate legiuitoare a ŢĂRII.”

 

Iată şi textul propus de noi:

“(1) Parlamentul exercită puterea legislativă în statul român, în limitele stabilite prin Constituţie. 

(2) Parlamentul nu poate adopta legi, hotărâri sau moţiuni care sunt contrare rezultatului unui referendum naţional valabil. 

(3) Poporul poate aproba legi, prin referendum naţional, în orice domeniu, inclusiv legi prin care să modifice, să completeze, sau să anuleze legi adoptate de Parlament.

(4) Parlamentul este alcătuit dintr-o singură Cameră denumită Camera Reprezentanţilor.”

 

Actuala Constituţie ridică Parlamentul nu numai deasupra celorlalte „organe” reprezentative ale poporului, adică deasupra celorlalte componente ale statului, încălcând principiul separaţiei şi echilibului puterilor în stat, principiu înscris la alineatul (4) al articolului 1 din Constituţie, dar şi deasupra poporului, încălcând principiul suveranităţii naţionale, principiu înscris la articolul 2 al Constituţiei. 

 

Comisia Parlamentară, condusă de Crin Antonescu, întăreşte şi mai mult SUPREMAŢIA Parlamentului. Politicienii doresc şi mai multă putere. De fapt, nu politicienii, ci cei care se află în spatele lor: OLIGARHII. Ei doresc ca Parlamentul, pe care ei ajung să-l stăpânească prin fraudarea alegerilor, prin manipularea voinţei electoratului, cu ajutorul banilor şi al informaţiei, să devină for SUPREM DE DECIZIE AL NAŢIUNII. Nu se mulţumesc să fie UNICA autoritate legiuitoare a ŢĂRII, vor să aibă şi puterea de a lua DECIZII în toate componentele statului, nu numai în adoptarea legilor. Vor să aibă putere de a lua decizii şi în domeniul executiv şi în domeniul judecătoresc. Nu se mulţumesc cu puterea de a numi Guvernul, de a valida membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de a numii judecătorii Curţii Constituţionale, consilierii Curţii de Conturi etc. Vor să aibă acces DIRECT la decizii în toate structurile statului.

 

Mai mult, Comisia Parlamentară propune şi intoducerea unui nou alineat la articolul 64, cu următorul text:

„Orice persoană de drept public, orice persoană juridică privată şi orice persoană fizică are obligaţia de a se prezenta, direct sau prin reprezentant legal, după caz, în faţa unei comisii parlamentare, în urma invitaţiei scrise primite din partea acesteia, cu respectarea principiului separaţiei puterilor în stat. Activitatea comisiei parlamentare nu se poate substitui organelor judiciare.”

 

Adăugirea referitoare la „respectarea principiului separaţiei puterilor în stat” şi precizarea că „activitatea comisiei parlamentare nu se poate substitui organelor judiciare” sunt praf în ochii opiniei publice. Odată intrată în vigoare o astfel de normă constituţională, parlamentarii vor putea chema la ordin pe toţi cetăţenii ţării şi pe toţi conducătorii autorităţilor şi instituţiilor statului. Traficul de infuenţă se va exercita direct, fără limită şi fără nici o piedică.

 

Aici, în acest articol 61, este călcâiul lui Ahile al întregului eşafodaj constituţional şi legislativ prin care poporul român a fost deposedat de suveranitate, de puterea politică, acaparată de politicieni şi folosită, apoi, pentru deposedarea poporului de avuţia naţională, de celelate drepturi şi libertăţi, pentru a fi adus în starea de sărăcie şi de sclavie, pe care o cunoaştem.

 

Normele constituţionale propuse de noi la acest articol vor repune poporul român în situaţia de stăpân, de deţinător al puterii politice, al suveranităţii. Parlamentul nu va mai fi organul reprezentativ SUPREM, nu va fi nici forul SUPREM DE DECIZIE AL NAŢIUNII, ci numai una din autorităţile statului român, aceea care este împuternicită de popor să adopte legi, nu oricum, ci în lumitele stabilite prin Constituţie. Parlamentul nu poate să mai adopte legi care sunt contrare voinţei poporului, exprimată prin referendum. Parlamentul nu mai este UNICA autoritate legiuitoare a ŢĂRII, deoarece şi poporul poate să adopte legi, inclusiv legi prin care să modifice, să completeze, sau să anuleze legi adoptate de Parlament.

Vom vedea că modificările propuse de noi la acest articol 61 al Constituţiei vor determina modificarea întregii construcţii constituţionale.

 

Constantin Cojocaru

3.02.2014

 

NOTA ISPRAVNICULUI. Textul integral al proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României, propus de  Comitetul de Iniţiativă al Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor, înregistrat la Consiliul Legislativ al României cu nr. R1937/17/12/2013, este publicat pe www.variantacojocaru.ro, pe nouaconstitutie.ro, pe site-ul UZPR și pe certitudinea.ro. Tot pe CERTITUDINEA este publicată și Expunerea de motive.

 

Citește și articolele anterioare despre CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR:

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (XIII). Constructia statului organic. Control direct şi total al poporului asupra statului

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (XII). Constructia statului organic. Autoritătile publice

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (XI). Cum poate împiedica Legea Cojocaru oligarhizarea gliei strămoşeşti

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (X). Bogătiile DE ORICE NATURĂ ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietătii publice

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (IX). Proprietatea publică aparţine poporului român, nu statului român

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (VIII). Reîntregirea Patriei

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (VII). Teritoriul

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (VI). Referendumul

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (V). Suveranitatea natională

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (IV). De ce este nevoie de o nouă Constitutie

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (III). Uniunea Europeană

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (II). Statul Român

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (I)

_______________________________________________

 

 

Afisari: 1193
Autor: Dr. Ec. CONSTANTIN COJOCARU
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter