Se încarcă pagina ...

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (XVII). Organizarea şi funcţionarea Camerei Reprezentanţilor

Data publicarii: 15.04.2014 23:29:00

 

 

Proiectul propriu-zis al CONSTITUȚIEI CETĂȚENILOR a fost finalizat de Constantin Cojocaru (președintele Comitetului de Inițiativă al Mișcării pentru Constituția Cetățenilor), Florian Colceag și Ilie Bădescu, în colaborare cu Viorel Gligor, Marian Ilie, Alexandru Melian, Ioan Roşca, Mihail Seidner şi Gheorghe Sin.
 

Semnatarii proiectului (membrii Comitetului de Iniţiativă) sunt, în ordine alfabetică, următorii: Marian ANTONESCU, Stelică BÎRSAN, Petrache BOBOC, Constantin COJOCARU, Florian COLCEAG, Petrică DIMA, Vasilică DOROHOIANU, Viorel GLIGOR, Marian ILIE, Miron MANEGA, Traian MANEA, Mihai MIHĂILĂ, Emil-Marian NAE, Ghiocel ONOFREI, Denisa POPOVICI, Lucian TAFTĂ, Liviu ŢIGANAŞU, Cristian TRAŞCĂ, Mihai VOICU.

 

Autoritatea legislativă. Parlamentul (IV)

 

4. La articolul 63, care are denumirea de „Durata mandatului” parlamentarilor, la alineatele (1), (3) şi (4), am înlocuit cele două Camere (Senat şi Camera Deputaţilor) cu Camera Reprezentanţilor, restul textelor acestor alineate rămânând neschimbate, alineatul (5) a rămas neschimbat, dar am modificat cuprinsul alineatului (2), care, în actuala Constituţie, are următorul cuprins:

„(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.”

 

Textul propus de noi este următorul:

„(2) Alegerile pentru Camera Reprezentanţilor se desfăşoară în prima duminică a lunii octombrie a anului în care expiră mandatul Camerei, sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 45 zile de la data dizolvării Camerei.”

 

Propunerea noastră este menită să împiedice încercările politicienilor de a folosi stabilirea datei alegerilor în funcţie de interesele lor de moment.

5. Articolul 64, care se referă la Organizarea internă a Parlamentului, în actuala Constituţie, are următorul text:

„(1) Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc PRIN REGULAMENT PROPRIU. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în BUGETELE APROBATE DE ACESTEA.

(2) Fiecare Cameră îşi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei Deputatilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalţi membri ai birourilor permanente sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului.

  3) Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecarei Camere.

(4) Fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune.

(5) Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere.”

Iată şi textul propus de noi”

„(1) Organizarea şi funcţionarea Camerei Reprezentanţilor se stabileşte PRIN LEGE. Resursele financiare ale Camerei SUNT PREVĂZUTE ÎN BUGETUL DE STAT.

 (2) Camera Reprezentanţilor îşi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei Reprezentanţilor se alege pe durata mandatului Camerei. Ceilalţi membri ai biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii biroului permanent pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului.

(3) Parlamentarii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare al Camerei Reprezentanţilor. 

(4) Camera Reprezentanţilor îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. În componenţa fiecărei comisii a Camerei Reprezentanţilor intră şi un reprezentant al Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare.

(5) Biroul permanent şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a Camerei Reprezentanţilor.”

 

Deşi  par simple, modificările propuse de noi în cele două teze ale alineatului (1) sunt foarte importante. În timp ce actuala Constituţie dă parlamentarilor puterea de a-şi stabili ei propriul Regulament de organizare şi funcţionere şi propriul buget, propunerea noastră reţine această putere la dispoziţia poporului, care poate, PRIN LEGE, adoptată prin referendum, să aprobe şi Regulamentul de organizare şi funcţionare al Parlamentului şi resursele financiare puse la dispoziţia Parlamentului, prin bugetul de stat. Parlamentul nu mai este organul SUPREM în societatea românească, ci POPORUL ROMÂN.

Deosebit de importantă este şi a doua teză introdusă de noi în alineatul (4), aceea care dispune ca, în componenţa fiecărei comisii a Camerei Reprezentanţilor, să intre şi un reprezentant al Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare. Prin acest reprezentant, expert în domeniul de specialitate al comisiei în cauză, societatea civilă va participa direct la pregătirea şi fundamentarea deciziilor Parlamentului şi va fi şi informată direct despre modul în care cererile sale au fost luate în considerare în procesul de legiferare.

6. În actuala Constituţie, Articolul 65 conţine dispoziţii privind şedinţele celor două Camere (Senat şi Camera Deputaţilor), şedinţe care pot fi separate, sau comune. Ca urmare a opţiunii noastre pentru constituirea Parlamentului dintr-o singură Cameră, am propus abrogarea acestui articol, rămas fără obiect.

7. La articolul 66, care se referă la Sesiunile Parlamentului, la două alineate am înlocuit Senatul şi Camera Deputaţilor cu Camera Reprezentanţilor, am modificat radical alineatul (1) şi am introdus un nou alineat. În actuala Constituţie, alineatul (1) are următorul text:

„(1) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfarşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfarşitul lunii decembrie.”

 

Iată şi textul propus de noi:

„(1) Camera Reprezentanţilor se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe la 15 ianuarie şi se termină la 31 iulie. A doua sesiune începe la 1 septembrie şi se termină la 15 decembrie.”

 

Conform prevederilor alineatului (1) al acestui articol din actuala Constituţii, coroborat şi cu dreptul parlamentarilor de a-şi stabili propriul Regulament de organizare şi funcţionare, cele două vacanţe parlamentare, cumulate, pot ajunge la aproape jumătate din durata fiecărui an calendaristic. Cu plata integrală a salariului şi a celorlalte drepturi. Noi credem că două luni de vacanţă parlamentară pe an sunt suficiente. Evident, noi propunem. Poporul este cel care va hotărî.

Constantin Cojocaru

3.02.2014

 

 

NOTA ISPRAVNICULUI. Textul integral al proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României, propus de  Comitetul de Iniţiativă al Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor, înregistrat la Consiliul Legislativ al României cu nr. R1937/17/12/2013, este publicat pe www.variantacojocaru.ro, pe nouaconstitutie.ro, pe site-ul UZPR și pe certitudinea.ro. Tot pe CERTITUDINEA este publicată și Expunerea de motive.

 

Citește și articolele anterioare despre CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR:

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (XVI). Alegerea membrilor Parlamentului

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (XV). De ce Parlament cu o singură cameră?

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (XIV). Parlament cu o singură cameră: Camera Reprezentantilor

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (XIII). Constructia statului organic. Control direct şi total al poporului asupra statului

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (XII). Constructia statului organic. Autoritătile publice

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (XI). Cum poate împiedica Legea Cojocaru oligarhizarea gliei strămoşeşti

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (X). Bogătiile DE ORICE NATURĂ ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietătii publice

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (IX). Proprietatea publică aparţine poporului român, nu statului român

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (VIII). Reîntregirea Patriei

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (VII). Teritoriul

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (VI). Referendumul

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (V). Suveranitatea natională

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (IV). De ce este nevoie de o nouă Constitutie

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (III). Uniunea Europeană

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (II). Statul Român

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (I)

_______________________________________________

 

 

Afisari: 1329
Autor: Dr. Ec. CONSTANTIN COJOCARU
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter