Se încarcă pagina ...

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (XX). Orice parlamentar poate fi demis din funcţie, prin referendum

Data publicarii: 06.06.2014 20:26:00

 

 

Proiectul propriu-zis al CONSTITUȚIEI CETĂȚENILOR a fost finalizat de Constantin Cojocaru (președintele Comitetului de Inițiativă al Mișcării pentru Constituția Cetățenilor), Florian Colceag și Ilie Bădescu, în colaborare cu Viorel Gligor, Marian Ilie, Alexandru Melian, Ioan Roşca, Mihail Seidner şi Gheorghe Sin.
 

Semnatarii proiectului (membrii Comitetului de Iniţiativă) sunt, în ordine alfabetică, următorii: Marian ANTONESCU, Stelică BÎRSAN, Petrache BOBOC, Constantin COJOCARU, Florian COLCEAG, Petrică DIMA, Vasilică DOROHOIANU, Viorel GLIGOR, Marian ILIE, Miron MANEGA, Traian MANEA, Mihai MIHĂILĂ, Emil-Marian NAE, Ghiocel ONOFREI, Denisa POPOVICI, Lucian TAFTĂ, Liviu ŢIGANAŞU, Cristian TRAŞCĂ, Mihai VOICU.

 

Autoritatea legislativă. Parlamentul (VII)

13. Propunem ca, după, articolul 72, să fie introdus un nou articol, 72.1, cu denumirea de „Demiterea parlamentarilor” şi cu următorul cuprins:

“(1) Orice parlamentar poate fi demis din funcţie, prin referendum, organizat în colegiul unde a fost ales, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători, din colegiul în care a fost ales, egal cu cel puţin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales.(2) Parlamentarul este demis, de drept, din funcţie, în următoarele cazuri:
 

a) când se constată, după validarea mandatului, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, că alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau prin orice altă încălcare a legii;

b) a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate sau la pierderea drepturilor electorale; 

c) în caz de incompatibilitate; 

d) când şi-a dat demisia din partidul politic sau din formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau când s-a înscris într-un alt partid politic sau altă formaţiune politică; 

e) a lipsit nemotivat de la 8 şedinţe ale comisiei permanente a Camerei Reprezentanţilor din care face parte sau de la 4 şedinţe ale plenului Camerei Reprezentanţilor.” 

 

În exercitarea suveranităţii sale, poporul are nu numai dreptul, dar şi obligaţia de a-şi apăra interesele atunci când constată că cei cărora le-a încredinţat puterea nu o folosesc în interesul său, ci în interesul lor. Este adevărat că reprezentanţii primesc mandatul de a decide şi a acţiona în numele poporului pentru o anumită perioadă de timp, de patru ani, sau mai mult, dar asta nu înseamnă că ei au dreptul să continue exercitarea puterii chiar şi în condiţiile în care îşi încalcă obligaţiile asumate, sau încalcă aşteptările celor care le-au încredinţat puterea. Este FIRESC, deci, ca poporul să poată interveni şi să-i demită din funcţie pe cei care nu exercită puterea primită de la popor în conformitate cu aşteptările acestuia.

 

Dreptul poporului de a-i demite pe cei pe care i-a ales în funcţii publice este unul absolut. Parlamentarul a fost ales cu misiunea de a acţiona şi a vota un pachet de legi considerate ca fiind necesare de către electorat. Parlamentarul nu are numai obligaţia de a nu vota legi care contravin Programului Legislativ aprobat de electorat, dar şi obligaţia de a lupta pentru votarea legilor înscrise în Propgramul său Legislativ. El poate să fie demis din funcţie nu numai pentru că a votat legi pentru care nu a avut mandat, dar şi pentru că nu a obţinut votarea legilor pentru care a avut mandat. În acest sens, trebuie înţeles conţinutul alineatului (1) al noului articol propus de noi.

Alineatul (2) al articolului propus concretizează situaţiile în care un parlamentar este demis, de drept, deci, automat, fără a mai fi necesară intervenţia alegătorilor.

 

14. La articolul 74, care se referă la „Iniţiativa Legislativă”, am propus următoarele modificări şi completări:

A. Am extins dreptul de iniţiativă legislativă, adică dreptul de a face propuneri de legi, de la Guvern, parlamentari şi 100.000 de cetăţeni, cum este în actuala Constituţie, şi la Preşedintele României, la Avocatul Poporului şi la preşedinţii tuturor autorităţilor statului, propuse de noi.

B. Am abrogat alineatul (2) al acestui articol, din actuala Constituţie, care interzice dreptul cetăţenilor de a propune proiecte de legi referitoare la problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.

C. Am introdus două noi alineate, menite să sporească participarea directă a cetăţenilor la procesul de adoptare a legilor, să consolideze controlul poporului asupra statului, în speţă, asupra Parlamentului. Cele două alineate au următorul cuprins:

„(5) În cazul în care Parlamentul respinge propunerea legislativă iniţiata de Preşedintele României, de Avocatul Poporului, sau de cetăţeni, Autoritatea Electorală organizează referendum, în 45 zile de la data respingerii proiectului de către Parlament, pentru aprobarea proiectului de lege respins de Parlament.

(6) În cazul în care poporul aprobă proiectul de lege respins de Parlament, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri parlamentare anticipate.”

 

În lipsa acestor norme, dreptul de iniţiativă legislativă al cetăţenilor, al poporului, rămâne o vorbă goală, o prevedere constituţională pur demagogică. Cetăţenii pot avea iniţiative legislative, pot strânge cele 100.000 de semnături, însă Parlamentul face ce vrea cu astfel de iniţiative, adică le respinge, fară a da socoteală cuiva. Cu noile norme propuse de noi, în cazurile în care Parlamentul va respinge o iniţiativă a cetăţenilor, sau a Preşedintelui României, ori a Avocatului Poporului, el, Parlamentul, va trebui să supună decizia sa, de respingere, aprobării poporului, care poate să aprobe, sau să respingă decizia Parlamentului, respingerea aducând dizolvarea automată a Parlamentului, fără drept de apel.

 

Consiliul Legislativ nu are nimic de zis în legătură cu aceste noi norme constituţionale propuse de noi, nici de bine, nici de rău, dar ne spune că „eliminarea limitărilor referitoare la domeniul de reglementare a iniţiativelor legislative cetăţeneşti prevăzute în prezent de art 74 alin (2) este „discutabilă”. De ce este discutabilă? Deoarece, ne spune Consiliul, „în DOCTRINĂ, s-a subliniat că problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea au fost excluse din obiectul iniţiativei legislative pentru a se evita propunerile legislative demagogice.” Deci, trag eu concluzia, 100.000 de cetăţeni ai României, toţi cu drept de vot, deci, toţi cu scaun la cap,  vor face, sigur, propuneri legislative demagogice, în timp ce un interlop devenit parlamentar, prin fraudă electorală, cum a fost cea săvârşită de OTV în alegerile parlamentare din anul 2012, cu sprijinul justiţiei şi al televiziunilor, va fi ferit de o astfel  de tentaţie. Asta da DOCTRINĂ” constituţională.

 

15. În actuala Constituţie, articolul 79 are denumirea de „Consiliul Legislativ” şi următorul cuprins:

„(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonarii întregii legislații. El ține evidența oficială a legislației României.

(2) Înfiinţarea, organizarea şi funcționarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organică.”

 

Conform prevederilor alineatului (2) al articolului 7 din Legea nr. 73/1993, Preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii secţiilor Consiliului sunt numiţi, aţi ghicit, de Parlamentul României. În consecinţă, această componentă a statului român, deşi, demagogic, se numeşte Consiliul Legislativ AL ROMÂNIEI, el nu va acţiona ca un consiliu legislativ AL ŢĂRII, AL POPORULUI român, ci ca ORGAN al Parlamentului, al organului SUPREM, care poate fi controlat 100% de mafia politică ţi financiară, aşa cum se întâmplă în România ultimului sfert de veac. Iată, deci, de ce nu trebuie să ne mire faptul că acest Consiliu a avizat nefavorabil proiectul nostru de lege privind revizuirea Constituţiei României, de ce acest Consiliu se opune instituirii „suveranităţii populare”, cum o numeşte el, de ce este împotriva scoaterii statului de sub controlul mafiei politice şi financiare şi punerii statului sub controlul poporului, de ce ţine cu dinţii de prevederile constituţionale care apără averile dobândite prin hoţia statală numită privatizare, ca şi cele care apără „dreptul” străinilor de a deveni stăpâni asupra resurselor naturale şi asupra teritoriului naţional al românilor.

 

Iată şi de ce noi propunem ca articolul 79 din Constituţia României să aibă următorul cuprins:

„(1) Consiliul Legislativ este instituţie publică autonomă, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii. Avizele Consiliului Legislativ se referă la respectarea principiilor de sistematizare, unificare şi coordonare legislativa stabilite prin lege. 

(2) Consiliul Legislativ colaborează cu iniţiatorii proiectelor de acte normative la definitivarea redactării acestor acte, astfel încât ele să fie conforme cu principiile de sistematizare, unificare şi coordonare legislativă. 

(3) Consiliul Legislativ ţine evidenţa oficială a legislaţiei României. 

(4) Consiliul Legislativ este condus de un Preşedinte, ales de popor. 

(5) Prevederile articolelor 62.1, 81, alineatul (1) şi alineatele (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Consiliului Legislativ.

(6) Dacă funcţia de Preşedinte al Consiliului legislativ devine vacantă ori dacă Preşedintele Consiliului Legislativ este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de un parlamentar desemnat de Camera Reprezentanţilor, cu votul majorităţii membrilor săi. 

(7) Organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege.”

 

Prin punerea în practică a normelor constituţionale propuse de noi, Consiliul Legislativ va deveni cu adevărat AL ROMÂNIEI, al poporului român. Preşedintele acestui Consiliu va fi ales de popor, ca şi Preşedintele României, şi va fi demis, de popor, dacă încalcă prevederile Constituţiei şi ale legii, dacă nu apără interesele poporului, ci pe cele ale mafiei politice şi financiare.

Constantin Cojocaru

18.03.2014

......................................................................

 

NOTA ISPRAVNICULUI. Textul integral al proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României, propus de  Comitetul de Iniţiativă al Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor, înregistrat la Consiliul Legislativ al României cu nr. R1937/17/12/2013, este publicat pe www.variantacojocaru.ro, pe nouaconstitutie.ro, pe site-ul UZPR și pe certitudinea.ro. Tot pe CERTITUDINEA este publicată și Expunerea de motive.

 

Citește și articolele anterioare despre CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR:

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (XIX). "RĂSPUNDEREA parlamentarilor", în loc de "IMUNITATEA parlamentarilor"!

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (XVIII). Mandatul parlamentarilor va fi IMPERATIV!

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (XVII). Organizarea şi funcţionarea Camerei Reprezentanţilor

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (XVI). Alegerea membrilor Parlamentului

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (XV). De ce Parlament cu o singură cameră?

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (XIV). Parlament cu o singură cameră: Camera Reprezentantilor

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (XIII). Constructia statului organic. Control direct şi total al poporului asupra statului

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (XII). Constructia statului organic. Autoritătile publice

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (XI). Cum poate împiedica Legea Cojocaru oligarhizarea gliei strămoşeşti

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (X). Bogătiile DE ORICE NATURĂ ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietătii publice

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (IX). Proprietatea publică aparţine poporului român, nu statului român

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (VIII). Reîntregirea Patriei

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (VII). Teritoriul

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (VI). Referendumul

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (V). Suveranitatea natională

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (IV). De ce este nevoie de o nouă Constitutie

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (III). Uniunea Europeană

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (II). Statul Român

CONSTITUTIA CETĂTENILOR PE ÎNTELESUL TUTUROR (I)

_______________________________________________

 

 

Afisari: 1474
Autor: Dr. Ec. CONSTANTIN COJOCARU
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter