Se încarcă pagina ...

Decât să furati din CONSTITUTIA CETĂTENILOR, n-ar fi mai bine s-o adoptati?

Data publicarii: 20.11.2016 22:02:00

În nicio campanie electorală din anii trecuți nu s-au fluturat, ca argumente doctrinare, idei precum „naționalizarea resurselor naturale”, „constituirea unui fond suveran de dezvoltare” sau „impozitarea progresivă a averilor”. Și iată că, în actuala campanie elctorală aceste idei apar miraculos în programele politice ale unor partide care n-au visat niciodată asemenea idei, până acum. Iar cei ce se bat cu ele în piept, ca fiind ale lor, sunt „onorabilele” partide PNL și PSD. Vor mai apărea și altele, căci până pe 11 decembrie mai este timp.

 

E foarte bine că aceste idei revoluționare apar în spațiul public de dezbatere și este și mai bine că ele vor ajunge, într-un fel sau altul, în Parlamentul României. Dar cel mai bine este să se știe de unde au fost luate, pentru că, în fapt, pe niciunul dintre distinșii membri ai partidelor amintite nu l-a dus mintea până acum să le conceapă. Au preluat de-a gata, din „grădina” celor cărora tot ei le astupă gura, fără să declare proveniența „corpului delict”. Ceea ce este cât se poate de definitoriu pentru cei care sunt obișnuiți să fure.

 

Ca să nu mai lungesc vorba, precizez că „naționalizarea resurselor naturale” este „împrumutată” din CONSTITUȚIA CETĂȚENILOR, iar constituirea unui „fond suveran de dezvoltare și investiții” și „impozitarea progresivă a averilor” sunt luate din Legea Cojocaru, care este și ea parte componentă a CONSTITUȚIEI CETĂȚENILOR. Cu diferența că în original fondul suveran de dezvoltare” se numește Fondul Național de Capital Distributiv.

 

Nu exclud, teoretic, posibilitatea ca, după apariția pe „piaț㔠a CONSTITUȚIEI CETĂȚENILOR (2013), să le fi venit și altora inspirația legislativă. Totuși, având în vedere că acest proiect legislativ cetățenesc este de notorietate și a fost publicat de mai multe ori în Monitorul Oficial (ultima oară, anul acesta), nu vă e rușine, stimați candidați ai partidelor „mainstream”? Nu vă e rușine să vă însușiți fără jenă veșminte legislative care nu vă aparțin? Și dacă apreciați atât de mult CONSTITUȚIA CETĂȚENILOR (că doar de-aia furați din ea, nu?), n-ar fi mai bine s-o adoptați ori s-o susțineți integral? Așa, la vedere... Ați comite un gest de elementar patriotism.

 

Glumesc, evident. Cum să suspectezi un candidat PNL sau PSD că ar avea conștiință?

 

Poate că gestul amintit n-ar fi atât de reprobabi, dacă n-ar fi fost  precedat de o lungă perioadă de ignorare (și, indirect, de boicotare) a acestui proiect legislativ „demonizat” aproape unanim, de la stânga la dreapta, de întreg spectrul politic și de prelungirile acestuia în societatea civilă.

 

Ca să mai produc o probă publică pentru ce s-a sustras și se va mai sustrage în mod fraudulos din CONSTITUȚIA CETĂȚENILOR, dar și în speranța că, în felul acesta, va fi mai rapid percepută în fundamentul ei rațional (și național), am extras mai multe articole - relevante, mi s-au părut mie - pe care le voi publica în continuare. Acest grupaj oferă, implicit, și explicația repudierii, ca întreg, a CONSTITUȚIEI CETĂȚENILOR, de întreaga clasă politică aflată la putere în ultimii ani. (Miron Manega)

 

 

 

GONSTITUȚIA CETĂȚENILOR

PROIECT DE LEGE PRIVIND REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI

(Extrase) 

 

 

ARTICOLUL 1: 

(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar, indivizibil, democratic şi social.

(2) Forma de guvernământ a statului român este republica. Forma de guvernământ poate fi schimbată prin referendum naţional.


ARTICOLUL 2:

(1) În România, suveranitatea aparţine poporului, care o exercită prin referendum, ca instrument al democraţiei directe, şi prin autorităţile statului şi autorităţile locale, constituite potrivit Constituţiei, prin alegeri libere, periodice şi corecte .

 (1.1) Poporul încredinţează o parte din atributele suveranităţii sale autorităţilor statului şi autorităţilor locale, care le exercită în numele şi în interesul poporului, potrivit Constituţiei.

(1.2) Orice încălcare a mandatului încredinţat persoanelor care reprezintă autorităţile statului şi autorităţilor locale va fi sancţionată de popor,  prin referendum,  potrivit Constituţiei.

 

ARTICOLUL 2.1. Referendumul” 

(1) Poporul îşi exprimă voinţa cu privire la orice problemă de interes naţional, sau local, prin referendum, organizat potrivit Constituţiei şi legii.

(2) Referendumul local se organizează la nivelul comunei, oraşului, municipiului, sau judeţului, la cererea primarului, a prefectului, a unui sfert din numărul consilierilor locali, respectiv, judeţeni, sau la cererea a cel puţin 5% din numărul cetăţenilor cu drept de vot ai comunei, oraşului, municipiului, sau judeţului respectiv.

(3) Referendumul naţional se organizează la iniţiativa Preşedintelui României, la iniţiativa a cel puţin 250.000 cetăţeni cu drept de vot, sau din oficiu, de către Autoritatea Electorală, în situaţiile prevăzute în Constituţie.

(4) Autoritatea Electorală este obligată să organizeze referendumul iniţiat potrivit Constituţiei, în termen de 45 zile de la data înregistrării iniţiativelor la această Autoritate, sau la termenele prevăzute în Constituţie. 

 

ARTICOLUL 3.1. Reîntregirea Patriei”  

(1) Statul român este continuatorul statului dac întemeiat de Regele Burebista în secolul I î.Hr., al statului naţional şi unitar  consfinţit prin Actul Unirii Basarabiei cu România citit şi semnat în Sfatului Ţării la Chişinău pe 27 Martie 1918, prin Declaraţia Unirii Bucovinei cu România aprobată de Congresul General al Bucovinei la Cernăuţi în 15/28 Noiembrie 1918 şi prin Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918.

(2) Poporul român militează şi acţionează, necontenit, pentru Reîntregirea Patriei, prin eliminarea definitivă şi irevocabilă a consecinţelor celui de-al doilea Război Mondial, cu respectarea prevederilor tratatelor şi dreptului internaţional, în vigoare, şi a consimţământului liber exprimat al populaţiei care locuieşte pe teritoriile desprinse de statul român.

 

ARTICOLUL 8. „Partidele politice”

(4) Este interzisă folosirea partidelor politice ca instrumente de promovare a intereselor unor grupuri minoritare care încearcă să  acapareze instituţiile statului, folosindu-le  împotriva intereselor societăţii.

(6) Este interzisă constituirea de partide politice pe criterii etnice sau religioase..

(7) Toate partidele înregistrate, potrivit legii, dispun de  aceleaşi drepturi, inclusiv în ceea ce priveşte reprezentarea în birourile electorale şi accesul la timpi de antenă.

(8) Este interzisă finanţarea de la bugetul public naţional a partidelor politice.

(9) Partidele politice sunt finanţate exclusiv din cotizaţiile plătite de membrii lor. Cotizaţia este aceeaşi pentru toţi membrii unui partid.

(10) Este interzisă condiţionarea constituirii şi funcţionării partidelor politice de numărul de membri al acestora.

(13) Este interzisă condiţionarea funcţionării partidelor politice de obţinerea unui anumit  număr de voturi în alegeri. 

 

ARTICOLUL 11:

(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă normele generale acceptate ale dreptului internaţional, precum şi obligaţiile care îi revin din tratatele la care este parte.

(2) Tratatele la care statul român urmează să devină parte se aprobă de poporul român, prin referendum. Aceste tratate nu pot avea clauze secrete.

(3) Dacă tratatul la care statul român ar urma să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, el nu poate fi ratificat decât după ce a avut loc revizuirea Constituţiei.

(6) Tratatele internaţionale la care România este parte, la data intrării în vigoare a prezentei legi, care conţin prevederi contrare intereselor naţionale, sunt supuse aprobării poporului, prin referendum naţional, iniţiat de cetăţeni, potrivit legii.

 

ARTICOLUL 13: 

(2) Dezbaterile publice în cadrul organismelor deliberative ale statului şi ale autorităţilor locale se fac în limba română. 

(3) Învăţarea, cunoaşterea şi folosirea limbii române în raporturile de serviciu cu ceilalţi cetăţeni români este obligatorie pentru toţi cetăţenii României.

(4) Limba maternă poate fi folosită în raporturile dintre cetăţenii care aparţin aceleiaşi etnii.

(5) Orice cetăţean român are dreptul de a pretinde ca, în raporturile cu el, ceilalţi cetăţeni români să folosească limba română.

 

ARTICOLUL 15:

(3) Faptele comise împotriva caracterului naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil al statului român, trădarea ţării, faptele care au condus la subminarea economiei naţionale, a patrimoniului spiritual şi a puterii de stat, care au produs distrugerea şi înstrăinarea capitalului naţional, constituie crime împotriva poporului român. Răspunderea pentru comiterea lor este imprescriptibilă. Este imprescriptibilă şi răspunderea celor care au împiedicat judecarea şi condamnarea celor care au săvârşit astfel de crime.
 

ARTICOLUL 16:

(5) Persoanele care, potrivit hotărârilor judecătoreşti, rămase definitive, au dobândit averi prin încălcarea legii sau nu au putut justifica averile dobândite, cele care au fost condamnate pentru infracţiuni contra siguranţei statului, pentru acte de corupţie, pentru conflict de interese sau pentru incompatibilitate, nu pot ocupa funcţii publice timp de 10 ani, începând cu data rămânerii definitive a acestor hotărâri judecătoreşti.

(6) Persoanele care ocupă funcţii publice răspund material şi penal pentru prejudiciile create statului sau cetăţenilor în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu, potrivit legii.
 

ARTICOLUL 29:

(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă şi cu nici o excepţie. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă contrară convingerilor sale. Nici o lege nu poate introduce limitări ale acestui drept. Legile trebuie să prevadă sancţiuni specifice pentru încălcarea dreptului la opinie, ca şi pentru tentativa de a-l încălca.

(5) Cultele religioase se bucură de sprijinul statului, atât material, cât şi financiar, pentru serviciile religioase aduse societăţii. Statul garantează desfăşurarea manifestărilor religioase ale cultelor recunoscute de stat, atât în lăcaşurile de cult, cât şi în armată, în spitale, în penitenciare, în azile şi în orfelinate.

 (6.1) Poporul român recunoaşte contribuţia Bisericii Ortodoxe Române la crearea naţiunii române şi a civilizaţiei româneşti şi consideră că Biserica Strămoşească este un factor de maximă importanţă pentru  păstrarea identităţii sale naţionale.
 

ARTICOLUL 30:

(2) Cenzura de orice fel este interzisă. Acţiunile prin care mijloacele de comunicare în masă împiedică publicarea informaţiilor, ideilor şi opiniilor sunt interzise şi se sancţionează, potrivit legii.

(4) Niciun mijloc de comunicare în masă nu poate fi suspendat sau suprimat, cu excepţia cazurilor de încălcare a legii, a cazurilor în care a fost împiedicată publicarea unei informaţii de interes public şi a cazurilor în care a fost încălcat dreptul la replică.

(9) Dreptul la replică este garantat. Mijlocul de comunicare în masă - publicaţie, post de radio, post de televiziune etc. - care nu a acordat dreptul la replică, potrivit legii, este sancţionat cu suspendarea şi poate pierde licenţa, respectiv autorizaţia de funcţionare.
 

ARTICOLUL 32:

(1) Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie, de formare profesională şi de formare continuă.

(2) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română.

(3) Dreptul persoanelor de a învăţa limba lor maternă şi dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate; modalităţile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.

(8) Nu primesc ajutor social şi alte subvenţii de la bugetul public părinţii ai căror copii nu participă la învăţământul general obligatoriu.

(11) Statul este obligat să recupereze cheltuielile pe care le-a făcut cu şcolarizarea persoanelor care părăsesc ţara înainte de a profesa cel puţin cinci ani în domeniile pentru care au fost educate.
 

ARTICOLUL 34:

(4) Pacienţii au dreptul de a-şi alege medicul curant din lista celor disponibili la unitatea sanitară căreia i se adresează.

(5) Este interzisă aderarea României la acorduri internaţionale care permit comercializarea de seminţe şi produse alimentare modificate genetic, dacă se creează, astfel,  dependenţă economică faţă de producătorii acestora.

(6) Statul român este obligat să asigure dezvoltarea unei industrii naţionale farmaceutice competitive, capabilă să furnizeze cetăţenilor medicamente ieftine şi de calitate.

7) Statul încurajează şi acordă drept de liberă practică alternativelor medicale validate pe plan internaţional.
 

ARTICOLUL 37:

(3) Nici o persoană nu poate îndeplini aceeaşi funcţie electivă decât pentru cel mult două mandate, care pot fi şi succesive, potrivit legii.

(4) Persoana aleasă într-o funcţie publică pe lista unui partid politic care părăseşte din proprie iniţiativă partidul pe lista căruia a fost aleasă pierde mandatul, de îndată, potrivit legii.
 

ARTICOLUL 44. „Dreptul de proprietate”:

(1) Dreptul de proprietate, constituit legal şi legitim, precum şi creanţele asupra statutului, constituite legal şi legitim, sunt garantate.

 (1.1) Proprietatea este publică sau privată.

 (2.1) Terenurile aflate în extravilanul localităţilor pot fi deţinute în proprietate privată numai de personae fizice care au cetăţenie română.

 (2.4) Valorile mobiliare emise de persoane juriduce române pot fi cumpărate şi deţinute în proprietate privată numai de către presoane fizice care au cetăţenie rămână şi de către Statul Român şi autorităţile locale române.

(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii, ca şi cele a căror provenienţă nu se justifică, sunt confiscate, în condiţiile legii.  Prin justificarea provenienţei bunurilor se înţelege obligaţia persoanei în cauză de a dovedi caracterul licit al mijloacelor folosite pentru dobândirea sau sporirea bunurilor.

(10) Proprietatea publică aparţine poporului român, sau comunităţilor locale, şi este administrată de stat sau de autorităţile locale.

(11) Bogăţiile de orice natură ale subsolului, minele, terenurile şi pădurile din fondul funciar al poporului, spaţiul aerian, căile de comunicaţie, de uz şi interes public, apele, izvoarele de energie naturală, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, baza materială a autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.

 (12) Fac obiectul proprietăţii publice şi bunurile create prin munca voluntară, neremunerată, a membrilor asociaţiilor comunitare, precum şi bunurile achiziţionate din fondurile asociaţiilor comunitare. Aceste bunuri aparţin comunităţilor locale şi sunt administrate de autorităţile locale.

(13) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii, ele pot fi date în folosinţă sau în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice.

(15) La cumpărarea terenurilor situate în extravilan, au drept de preemţiune, în ordine: coproprietarii; vecinii; alte persoane fizice din aceiaşi localitate; autorităţile locale; Statul Român. Pot cumpăra terenuri situate în extravilan numai Statul Român, autorităţile locale române şi persoanele fizice care au cetăţenie română

(16) Terenurile cumpărate de Statul Român, situate în extravilan, pot fi vândute persoanelor fizice care au cetăţenie română.

(17) Terenurile agricole pentru care nu s-au plătit impozite timp de trei ani consecutivi, cele care au fost neexploatate timp de trei ani consecutivi, precum şi cele care au fost degradate, sunt expropriate şi trecute în proprietate publică.

(18) Terenurile silvice pentru care nu s-au plătit impozite timp de trei ani consecutivi, precum şi cele defrişate ilegal sunt expropriate şi trecute în proprietate publică.
 

ARTICOLUL 48 (CĂSĂTORIA):

(1.1) Căsătoria se poate încheia numai între un bărbat şi o femeie, aceştia având vârsta de cel puţin 18 ani.

(1.2) Copiii pot fi adoptaţi numai de către familiile care au la bază căsătoria întemeiată pe prevederile alineatului (1.1).

 

ARTICOLUL 52:

(3) Statul răspunde patrimonial, integral şi nediscriminatoriu, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare sau administrative. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor sau funcţionarilor care au săvârşit erorile judiciare şi administrative.

(3.1) Statul este obligat să se îndrepte, de îndată, în regres către autorii erorilor judiciare sau administrative cauzatoare de prejudicii.
 

ARTICOLUL 54:

(1.1) Promovarea intereselor unor persoane fizice sau juridice străine care intră în conflict cu interesele cetăţenilor României este interzisă.

(1.2) Antiromânismul se pedepseşte, potrivit legii..

(1.3) Propaganda pentru aservirea României constituie delict împotriva poporului român şi se pedepseşte, potrivit legii.

(3) Încălcarea jurământului se sancţionează cu încetarea de drept a mandatului sau demiterea din funcţie, după caz, potrivit legii.
 

ARTICOLUL 56:

(4) Nimeni nu poate fi obligat să plătească impozit pe venit înainte ca venitul să fie realizat.
 

ARTICOLUL 61:

(1) Parlamentul exercită puterea legislativă în statul român, în limitele stabilite prin Constituţie.

(2) Parlamentul nu poate adopta legi, hotărâri sau moţiuni care sunt contrare rezultatului unui referendum naţional valabil.

(3) Poporul poate aproba legi, prin referendum naţional, în orice domeniu, inclusiv legi prin care să modifice, să completeze, sau să anuleze legi adoptate de Parlament.

(4) Parlamentul este alcătuit dintr-o singură Cameră.
 

ARTICOLUL 69:

(1) În exercitarea mandatului, parlamentarii sunt în serviciul poporului.

 (2) Parlamentarii sunt obligaţi să acţioneze şi să voteze în conformitate cu angajamentele asumate în campania electorală, în care au fost aleşi. Parlamentarul care îşi încalcă angajamentele asumate în campania electorală poate fi demis, prin referendum, potrivit Constituţiei şi legii.
 

ARTICOLUL 72: „Răspunderea parlamentarilor”

(1) Parlamentarii răspund juridic, individual, pentru încălcarea contractului electoral, dacă voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului contravin obligaţiilor asumate prin contractul electoral.

(2) Parlamentarii răspund juridic, individual, potrivit legii, pentru prejudiciile produse poporului român de legile pentru care şi-au dat votul, dacă legile respective nu au făcut parte din Programul Iniţiativelor Legislative aprobat de popor.

(3) Răspunderea parlamentarilor pentru faptele prevăzute la alineatele (1) şi (2) este imprescriptibilă.

(3) Parlamentarul care a încălcat legea penală este urmărit, percheziţionat, reţinut, arestat şi trimis în judecată, potrivit legii.  Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se fac de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
 

ARTICOLUL 72.1: „Demiterea parlamentarilor”

(1) Orice parlamentar poate fi demis din funcţie, prin referendum, organizat în circumscripţia electorală unde a fost ales, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători, din circumscripţia electorală în care a fost ales, egal cu cel puţin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales.

(2) Parlamentarul este demis, de drept, din funcţie, în următoarele cazuri:

a) când se constată, după validarea mandatului, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, că alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau prin orice altă încălcare a legii;

b) a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate sau la  pierderea drepturilor electorale ;

c) în caz de incompatibilitate;

d) când şi-a dat demisia din partidul politic sau din formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau când s-a înscris într-un alt partid politic sau altă formaţiune politică;

e) a lipsit nemotivat de la 8 şedinţe ale comisiei permanente a Parlamentului din care face parte sau de la 4 şedinţe ale plenului Parlamentului.
 

ARTICOLUL 74:

(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Preşedintelui României, Avocatului Poporului, parlamentarilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.

(3) Titularii dreptului de iniţiativa legislativă prezintă propunerile lor legislative. Parlamentului.

(5) În cazul în care Parlamentul respinge propunerea legislativă iniţiata de Preşedintele României, de Avocatul Poporului, sau de cetăţeni, Autoritatea Electorală organizează referendum, în 45 zile de la data respingerii proiectului de către Parlament, pentru aprobarea proiectului de lege respins de Parlament.

(6) În cazul în care poporul aprobă proiectul de lege respins de Parlament, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri parlamentare anticipate.
 

ARTICOLUL 96. „Demiterea Preşedintelui”

(1), Parlamentul, cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi, poate hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru trădare.

(2) Propunerea de punere sub acuzare este iniţiată de majoritatea parlamentarilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

(4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(5) Dacă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie respinge hotărârea de punere sub acuzare a Preşedintelui României, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri parlamentare anticipate, în cel mult 45 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie .

(6) Dacă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie hotărăşte condamnarea pentru trădare a Preşedintelui României, în cel mult 30 de zile se organizează referendum pentru demiterea Preşedintelui.

(7) Dacă poporul, prin referendum, respinge propunerea de demitere a Preşedintelui, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri parlamentare anticipate, în 45 zile de la data validării rezultatului referendumului, iar judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au votat pentru condamnarea Preşedintelui României sunt demişi din funcţie.
 

ARTICOLUL 96.1:

Preşedintele României este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea a cel puţin 250.000 cetăţeni cu drept de vot.
 

ARTICOLUL 118 (Armata):

(1)  Armata Română este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale.

(1.1) Este interzisă participarea Armatei Române la operaţiuni militare desfăşurate în afara teritoriului naţional, cu excepţia cazurilor în care aceste operaţiuni militare au ca scop eliberarea teritoriilor ocupate vremelnic de agresori externi şi neutralizarea capacităţilor militare ale agresorilor.

(1.2) Armata Română poate participa şi la operaţii militare desfăşurate în afara teritoriului naţional numai pentru apărarea teritoriilor statelor cu care România a încheiat tratate de apărare comună, precum şi la acţiuni de menţinere a păcii şi securităţii internaţionale, potrivit prevederilor Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite.
 

ARTICOLUL 118.1. „Siguranţa naţională”

(4) Serviciul Român de Informaţii este singura instituţie publică, cu personalitate juridică, specializată în domeniul informaţiilor interne şi externe privitoare la siguranţa naţionala a României, parte componentă a sistemului naţional de apărare.

(6) Serviciul Român de Informaţii este obligat să pună, deîndată, la dispoziţia membrilor Consiliului Naţional de Securitate, toate informaţiile pe care le deţine, referitoare la acţiuni care, potrivit Constituţiei şi legii, constituie ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României.

(7) În cazul în care Consiliul Naţional de Securitate nu ia măsurile adecvate pentru contracararea ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale semnalate de Serviciul Român de Informaţii şi, ca urmare, statul român sau cetăţenii acestuia sunt prejudiciaţi, Serviciul Român de Informaţii este obligat să informeze poporul despre aceasta. Neîndeplinirea acestei obligaţii se pedepseşte, potrivit legii.

(10) Serviciul Român de Informaţii este condus de un director, ales de popor.

(15) Activitatea Serviciului Român de Informaţii este controlată de Consiliul Naţional de Securitate şi de Sfatul Ţării, potrivit legii.
 

ARTICOLUL 125 (Judecătorii):

(2.2) Judecătorii care s-au făcut vinovaţi de decizii greşite sunt revocaţi din funcţie şi nu mai pot practica această meserie. Decizia de revocare se ia de către Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, după consultarea Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, potrivit legii.

(3) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.
 

ARTICOLUL 128:

(2) Cetăţenii au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii.
 

ARTICOLUL 132. „Rolul Procuraturii”:

(1) Procurorii sunt independenţi şi se supun numai adevărului şi legii.

 (4) Procurorii care s-au făcut vinovaţi de nerespectarea obligaţiei de autosesizare, nefinalizarea dosarelor, sau de decizii greşite sunt revocaţi din funcţie şi nu mai pot practica această meserie. Decizia de revocare se ia de către Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, după consultarea Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, potrivit legii.
 

ARTICOLUL 132.2. „Statutul Avocaților”:

(1) Avocaţii sunt independenţi şi se supun numai adevărului şi legii.

(4) Avocaţii care şi-au încălcat atribuţiile legale sunt revocaţi din funcţie şi nu mai pot practica această meserie. Decizia de revocare se ia de către Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, după consultarea Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, potrivit legii.

(5) Funcţia de avocat este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.
 

ARTICOLUL 134.2. Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune

(1) Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune este instituţie publică autonomă, are personalitate juridică şi îşi desfăşoară activitatea sub controlul poporului, potrivit legii.

(2) Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune este condus de un director, ales de popor.
 

ARTICOLUL 134.3. „Autoritatea Financiară”

(1) Autoritatea Financiară este garantul securităţii veniturilor şi capitalurilor cetăţenilor ţării..

(2) Autoritatea Financiară exercită atributele suveranităţii naţionale în organizarea şi funcţionarea sistemului financiar al ţării, potrivit legii.

(3) Legislaţia referitoare la organizarea şi funcţionarea sistemului financiar trebuie să asigure securitatea veniturilor dobândite de cetăţeni pentru participarea lor la crearea Produsului Intern Brut al ţării,  precum şi securitatea capitalurilor acumulate de cetăţeni prin economisirea de venituri dobândite licit.

(4) Autoritatea Financiară aplică legislaţia referitoare la funcţionarea sistemului financiar şi supraveghează activitatea desfăşurată de Banca Naţională a României, de bănci şi alte instituţii de credit, de instituţiile fiscale, de instituţiile pieţii de capital financiar, ale pieţii de asigurări şi reasigurări, ca şi ale sistemelor de pensii.

(5)  În piaţa de capital financiar din România nu pot fi tranzacţionate decât valori mobiliare şi instrumente financiare emise contra aporturi în numerar sau în natură. Este interzisă tranzacţionarea de instrumente financiare derivate.

(7) Folosirea de informaţii confidenţiale, ca şi orice formă de speculă, de înşelare a cetăţenilor, prin clauze contractuale dolosive, prin manipularea preţurilor pe pieţele de mărfuri, de capital bănesc, sau financiar, de asigurări, sau de pensii, în vederea obţinerii de foloase necuvenite, de orice fel, se pedepseşte cu închisoarea pe viaţă şi cu confiscarea averii făptuitorilor.

(8) Persoanele fizice şi juridice române nu pot efectua operaţiuni de încasări şi plăţi, sau de creditare, decât în moneda naţională, leul.

(9) Băncile şi instituţiile de credit nu pot acorda împrumuturi mai mari decât valoarea capitalurilor proprii şi a depozitelor clienţilor lor.

(10) Băncile şi instituţiile de credit nu pot acorda împrumuturi decât pentru investiţii productive, pentru crearea de capacităţi de producţie noi, sau pentru dezvoltarea şi modernizarea capacităţilor de producţie existente. Sumele băneşti atrase de bănci şi instituţiile de credit de la populaţie nu pot fi folosite decât pentru acordarea de împrumuturi pentru investiţii productive.

(11) Prin excepţie de la prevederile alineatului (10), casele de ajutor reciproc pot acorda orice fel de credite membrilor lor, potrivit legii şi statutelor lor.

(12) Dobânda datorată de persoanele fizice şi juridice române nu poate fi mai mare de 7% pe an.. Împrumutătorii nu pot pretinde de la împrumutaţi nici o altă plată în afară de suma împrumutată, indexată cu rata inflaţiei, de dobânda aferentă şi de majorări şi penalităţi de întârziere.

(13) Valoarea totală a majorărilor şi penalităţilor de întârziere la plata datoriei nu poate fi mai mare decât valoarea datoriei indexată cu rata inflaţiei.

(14) Este interzisă folosirea veniturilor bugetului public naţional pentru acoperirea pierderilor băncilor şi instituţiilor de credit cu capital privat.

(23) Autoritatea Financiară este condusă de un Preşedinte, ales de popor.
 

ARTICOLUL 134.4. „Banca Naţională a României”:

(1) Banca Naţională a României este banca centrală a României, având personalitate juridică.

(2) Banca Naţională a României are ca obiect de activitate  emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României, precum şi supravegherea pieţii valutare şi calcularea şi publicarea cursurilor medii de schimb valutar, pentru evidenţa statistică.

(3) Obiectivul fundamental al Băncii Naţionale a României este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.

(4) În teritoriul naţional al României nimeni nu poate crea bani, în afară de Banca Naţională a României.

(10)  Înlocuirea monedei naţionale cu o altă monedă se aprobă de poporul român, prin referendum.

(11) Banca Naţională a României este condusă de un Guvernator, ales de popor.


ARTICOLUL 135:

(2) Statul este obligat să ia măsuri care să asigure:

a) libertatea comerţului cu protejarea concurenţei loiale;

b) împiedicarea speculei şi a însuşirii de venituri necuvenite;

c) remunerarea echitabilă a factorilor de producţie, prin creşterea continuă a ponderii remunerării muncii în valoarea totală a veniturilor create în economia naţională;

d) distribuţia echitabilă a veniturilor obţinute din muncă, prin reducerea continuă a raportului dintre salariul minim brut şi salariul mediu brut realizat în economia naţională;

e) constituirea şi administrarea Fondului Naţional de Capital Distributiv, care să colecteze cel puţin o cincime din Produsul Intern Brut al ţării şi să fie utilizat pentru împroprietărirea cetăţenilor ţării cu capital productiv: terenuri, construcţii, maşini, utilaje, echipamente, brevete, licenţe etc şi pentru crearea de capital public.;

f) constituirea şi administrarea Fondului Naţional Capitalizat de Pensii Publice, astfel încât pensia publică să fie cât mai apropiată de valoarea salariului mediu realizat de fiecare participant în perioada minimă de contribuţie, stabilită prin lege;


g) protejarea capitalului naţional, astfel încât acesta să deţină o pondere crescândă în totalul capitalului utilizat în economia naţională. [...].
 

ARTICOLUL 135.1. „Fondul Naţional de Capital Distributiv”:

(1) Fondul Naţional de Capital Distributiv este instituţie publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea Guvernului.

(2) Veniturile Fondului Naţional de Capital Distributiv se formează din următoarele surse:

a) impozitul  progresiv pe  proprietăţi;

b) venituri din capitalul aflat în administrarea  Fondul Naţional de Capital Distributiv;

c) venituri încasate de stat prin aplicarea prevederilor legale referitoare la controlul averilor;

d) alte surse prevăzute de lege.

(3) Impozitul progresiv pe  proprietăţi se stabileşte astfel încât, din sursele prevăzute la alineatul (2), să se asigure preluarea la Fondul Naţional de Capital Distributiv a 20% din Produsul Intern Brut al României, în fiecare an.

(4) Veniturile colectate la Fondul Naţional de Capital Distributiv sunt folosite pentru împroprietărirea cu capital productiv a cetăţenilor ţării şi pentru crearea de capital productiv aflat în proprietate publică, potrivit legii

(5) În primii 10 ani de funcţionare a Fondului Naţional de Capital Distributiv, fiecare cetăţean major al României este îndreptăţit să primească de la Fondul Naţional de Capital Distributiv suma de 100.000 de lei, pe care trebuie să o folosească pentru cumpărarea de capital productiv: terenuri, construcţii, maşini, utilaje, echipamente etc.

(6) Cetăţenii majori ai României vor primi cele 100.000 de lei, eşalonat, pe parcursul celor 10 ani.

(7) Cetăţenii pot accesa cele 100.000 euro ca persoane fizice autorizate sau ca asociaţi în persoane juridice cu scop lucrativ: asociaţii familiale, societăţi comerciale, cooperative, etc.

(8) Selecţia cererilor de finanţare se face prin concursuri de proiecte, organizate de Fondul Naţional de Capital Distributiv, potrivit legii.

(9) Începând cu anul 11 de funcţionare a Fondului Naţional de Capital Distributiv, vor fi împroprietăriţi cu capital de la Fondul Naţional de Capital Distributiv numai tinerii cetăţeni români, la împlinirea vârstei de 18 ani. Suma cu care va fi împroprietărit fiecare tânăr cetăţean român va fi stabilită prin lege.

(10) Întregul capital aflat în proprietatea privată a satului român la data intrării în vigoare a prezentei legi trece în administrarea Fondului Naţional de Capital Distributiv.

(11) Întregul capital vândut ilegal de statul român până la data intrării în vigoare a prezentei legi este confiscat şi este trecut în administrarea Fondului Naţional de Capital Distributiv.

(12) Fondul Naţional de Capital Distributiv este împuternicit să folosească o parte din veniturile sale pentru răscumpărarea capitalului vândut legal de statul român până la intrarea în vigoare a prezentei legi. După răscumpărare, acest capital trece în administrarea Fondului Naţional de Capital Distributiv..

(13) Fondul Naţional de Capital Distributiv este obligat să ofere spre vânzare întregul capital intrat în administrarea sa beneficiarilor Fondului, care îl pot cumpăra numai cu sumele primite de la Fond.

(14) Fondul Naţional de Capital Distributiv finanţează integral valoarea proiectelor iniţiate de beneficiarii Fondului, care sunt aprobate a fi cofinanţate şi din alte surse, inclusiv din fonduri ale Uniunii Europene, urmând să recupereze de la finanţatorii respectivi părţile cofinanţate de aceştia, potrivit legii.

(15) Fondul Naţional de Capital Distributiv poate înfiinţa societăţi comerciale pe acţiuni având ca scop crearea de capacităţi de producţie noi în diverse ramuri ale economiei naţionale. După punerea în funcţiune a noilor capacităţi de producţie, Fondul oferă spre vânzare acţiunile respectivelor societăţi comerciale, care pot fi cumpărate numai de beneficiarii Fondului, în limita sumelor primite de la Fond.

(16) Activele create sau achiziţionate cu bani primiţi de la Fondul Naţional de Capital Distributiv nu pot fi înstrăinate. Ele pot fi lăsate moştenire, potrivit legii.

(17) Tinerii, în vârstă de până la 35 de ani, care nu au şi nu au avut o locuinţă în proprietate, pot opta ca jumătate din cota lor individuală să fie folosită pentru plata parţială sau integrală a preţului primei lor locuinţe.

(18) Fondul Naţional de Capital Distributiv este condus de un Administrator, numit de Preşedintele României.

(19) Administratorul Fondului Naţional de Capital Distributiv trebuie să aibă pregătire  superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 10 ani în activităţi sau în învăţământul superior şi să se fi remarcat ca autor,  promotor şi realizator de proiecte menite să îmbunătăţească funcţionarea economiei româneşti.

(20) Funcţia de Administrator al Fondului Naţional de Capital Distributiv este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.

 

ARTICOLUL 135.2. „Fondul Naţional Capitalizat de Pensii Publice”

(1) Fondul Naţional Capitalizat de Pensii Publice este instituţie publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea Guvernului.

(2) Fondul Naţional Capitalizat de Pensii Publice se alimentează, potrivit legii, din următoarele surse:

a) contribuţiile pentru pensii publice plătite de salariaţi şi angajatori;

b) vărsăminte de la Fondul Naţional de Capital Distributiv;

c) alocaţii de la bugetul de stat.

(3) Cetăţenii pot participa şi la fonduri de pensii private, care sunt facultative.

(4) Contribuţiile pentru pensii publice sunt astfel stabilite şi administrate încât să se asigure fiecărui participant la fond o pensie cât mai apropiată de valoarea salariului mediu realizat de el în perioada minimă de contribuţie, stabilită prin lege;

(5) Pensiile de la Fondul Naţional Capitalizat de Pensii Publice se calculează şi se acorda pe baza principiului contributivităţii.

(6) Veniturile Fondului Naţional Capitalizat de Pensii Publice sunt folosite pentru plata pensiilor cuvenite participanţilor la Fond.

(7) Disponibilităţile băneşti ale Fondului Naţional Capitalizat de Pensii Publice sunt păstrate la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, în depozite purtătoare de dobânzi, sau investite în valori imobiliare emise de persoane juridice române.

(8) Este interzisă utilizarea resurselor Fondului Naţional Capitalizat de Pensii Publice pentru finanţarea cheltuielilor bugetului de stat.
 

ARTICOLUL 135.4. „Fondul Naţional pentru Asigurări de Sănătate”

(1) Fondul Naţional pentru Asigurări de Sănătate este instituţie publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea Guvernului.

(2) Fondul Naţional pentru Asigurări de Sănătate se alimentează cu contribuţiile pentru asigurări de sănătate plătite de salariaţi şi angajatori, stabilite prin lege. În caz de nevoie, statul român poate sprijini Fondul Naţional pentru Asigurări de Sănătate cu sume alocate de la bugetul de stat, potrivit legii. Cetăţenii pot participa şi la fonduri de asigurare medicală privată, care sunt facultative.

(3) Contribuţiile pentru asigurări de sănătate sunt astfel stabilite şi administrate încât să se asigure fiecărui participant la fond plata serviciilor medicale şi medicamentelor de care are nevoie.
 

ARTICOLUL 135.5. „Fondul Naţional pentru Inovare”

(1) Fondul Naţional pentru Inovare este instituţie publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea Guvernului.

(2) Fondul Naţional pentru Inovare se alimentează cu redevenţele plătite pentru fabricarea produselor şi utilizarea tehnologiilor realizate prin aplicarea invenţiilor şi inovaţiilor finanţate de Fond. În caz de nevoie, statul român poate sprijini Fondul Naţional pentru Inovare cu sume alocate de la bugetul de stat, potrivit legii.

(3) Veniturile Fondului Naţional pentru Inovare  sunt folosite pentru finanţarea activităţii de cercetare aplicată efectuată pentru transformarea invenţiilor şi ideilor inovatoare în noi tehnologii şi produse destinate comercializării.
 

 ARTICOLUL 135.8. „Casa de Economii şi Consemnaţiuni”

(1) Casa de Economii  şi Consemnaţiuni, prescurtat CEC, este instituţie de credit, cu personalitate juridică, al cărui capital se află în proprietate publică şi în administrarea statului român.

(3) Disponibilităţile băneşti ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni sunt folosite, exclusiv,  pentru acordarea de credite pentru investiţii întreprinderilor mici şi mijlocii.

(4) Depozitele băneşti constituite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni sunt garantate integral de statul român, potrivit legii.

(4) Profiturile realizate de Casa de Economii şi Consemnaţiuni se fac venituri la Fondul Naţional de Capital Distributiv.
 

ARTICOLUL 135.9. „Regimul monopolului de stat”

(1) Constituie monopol de stat:

a) fabricarea şi importul, în vederea comercializării, a armamentului, muniţiilor şi explozibililor;

b) producerea şi importul, în vederea comercializării, a medicamentelor şi substanţelor stupefiante;

c) extracţia şi prelucrarea, în vederea comercializării, a bogăţiilor subsolului;

d) exploatarea şi comercializarea resurselor de apă;

e) exploatarea căilor ferate şi a drumurilor publice;

f) transportul, distribuţia şi comercializarea energiei electrice;

g) exploatarea fondului forestier aflat în proprietate publică;

h) producerea şi emisiunea de mărci poştale şi timbre fiscale.[...].

(4) Este interzisă exploatarea activităţilor care constituie monopol de stat de către entităţi private.
 

ARTICOLUL 135.10. „Rezervele internaţionale ale României”

(1) Rezervele internaţionale ale României sunt alcătuite din aur deţinut în tezaur în ţară.

(2) Rezervele internaţionale ale României se creează, potrivit legii, prin cumpărarea de aur cu sumele băneşti provenite din:

a) emisiunile monetare efectuate de Banca Naţională a României;

b) excedentele bugetului de stat.

(3) Este interzisă contractarea de împrumuturi pentru sporirea rezervelor internaţionale ale României.

(4) Este interzisă acordarea de împrumuturi din rezervele internaţionale ale României.

(5) Rezervele internaţionale ale României sunt folosite numai pentru efectuarea de plăţi externe în situaţii excepţionale, când ţara se află în stare de mobilizare, de război, de urgenţă sau de asediu.

(6) Rezervele internaţionale ale României se află în proprietatea publică a poporului român şi sunt administrate de către statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice.

 

ARTICOLUL 150:

1) Revizuirea Constituţiei este iniţiată de Preşedintele României, de cel puţin o pătrime din numărul parlamentarilor, precum şi de cel puţin 250.000 de cetăţeni cu drept de vot.
 

ARTICOLUL 151:

(1) Proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei trebuie adoptat de Parlament, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor săi.

(2) În cazul în care Parlamentul respinge propunerea de revizuire iniţiata de Preşedintele României sau de cetăţeni, Autoritatea Electorală organizează referendum, în 30 zile de la data respingerii proiectului de către Parlament, pentru aprobarea proiectului de revizuire respins de Parlament.

(3) În cazul în care poporul aprobă proiectul respins de Parlament, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri parlamentare anticipate.

(4) Proiectul de revizuire aprobat de Parlament se supune aprobării poporului, prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării.

(5) Revizuirea Constituţiei este definitivă, după aprobarea ei de către popor, prin referendum.”

ARTICOLUL 152:

(1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar, indivizibil, democratic şi social al statului român, integritatea teritoriului, controlul poporului asupra statului, separaţia şi independenţa autorităţilor statului, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.
 

......................................................................

 

NOTA ISPRAVNICULUI. Textul integral al proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României, propus de  Comitetul de Iniţiativă al Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor, înregistrat la Consiliul Legislativ al României cu nr. R1937/17/12/2013, este publicat pe www.variantacojocaru.ro, pe nouaconstitutie.ro, pe site-ul UZPR și pe certitudinea.ro. Tot pe CERTITUDINEA este publicată și Expunerea de motive.
 

Afisari: 1473
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter