Se încarcă pagina ...

Logotipul doamnei ministru sau cât de scumpă e o frunză ieftină

Data publicarii: 09.08.2010 22:44:00

Pentru că tot avem, de doi ani încoace, probleme cu brandul turistic, să ne oprim „anticipativ” asupra „brandului de ţară”. Pentru a înţelege mai bine conceptul, cea mai directă percepţie este analogia acestuia cu brandul comercial. Iar una dintre cele mai cuprinzătoare şi îndeobşte acceptate definiţii ale brandului comercial este “asocierea automată, puternică şi persistentă dintre un produs sau serviciu (cu toate atributele aferente) oferite de o companie şi un concept sau o experienţă unică, în mintea clienţilor acesteia”.

 

Aşadar, dacă facem unele mici ajustări terminologice şi precizarea că „targetul” brandului România este tot restul lumii, putem defini acest tip de brand ca fiind “asocierea automată, puternică şi persistentă dintre un produs sau serviciu oferite de o ţară şi un concept sau o experienţă unică, în mintea cetăţenilor de pe mapamond”. Eşecul grandios de la Shanghai al brandului turistic România, gestionat de ministrul turismului Elena Udrea, pe lângă faptul că ilustrează lipsa totală de competenţă profesională, cultură politică şi responsabilitate morală a deţinătorului de funcţie, se încadrează perfect în definiţia anterioară, dar la modul cel mai ridicol cu putinţă. Compromiţându-ne definitiv şi, poate, irevocabil, Elena Udrea a contribuit la o nefericită branduire a României, cel puţin în domeniul turistic.

 

 

 

Protestul designerilor profesionişti

 

Elementele de identitate ale unui brand sunt numele, logo-ul, sloganul şi paleta de culori. Un logo este un simbol vizual pe care un brand sau o companie îl foloseşte pentru a se identifica în faţa „target”-ului. El poate fi un simplu element grafic sau chiar un cuvânt. În al doilea caz este vorba de un logotip. Cele mai multe logotipuri au o componentă lingvistică şi una plastică. Logotipurile reduse la a doua componentă nu există. Logo-ul brandului turistic România este un logotip. Exact în logotip s-a împiedicat ministrul Turismului, în jalnicul demers de configurare a unui brand. Ce a ieşit s-a văzut şi încă se mai vede.


Cum era de aşteptat, ruşinea de la Shanghai a stârnit indignarea şi reacţia profesioniştilor din România, care au trimis Ministerului Turismului şi Dezvoltării un protest ferm şi bine argumentat, în care atenţionează mediul politic, social şi economic asupra importanţei designului profesionist în viaţa unei societăţi. Protestul este emis de Societatea Designerilor Profesionişti din România (UAP) şi Facultatea de Arte Decorative şi Design, din cadrul Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti. Două au fost motivele acestui protest: „1) modul în care sistemul politic din România înţelege să apeleze la profesionişti, în general, şi la designeri, în situaţiile în care profesionalismul specialiştilor români poate fi demonstrat şi în România” şi „2) realizarea unui proiect turistic al carui rezultat este mult sub nivelul aşteptărilor actuale de pe piaţa internaţională”.


Ministerul condus de Elena Udrea nu a catadicsit să răspundă. A doua zi însă a încropit o comisie de brand, alcătuită din următorii „profesionişti” în domeniu: George Copos, Radu Enache (proprietarul lanţului hotelier Continental) şi foştii secretari de stat în Ministerul Turismului, Lucia Morariu şi Nicu Rădulescu.

 

 

 

Alexandru Ghilduş: „Eu cred că guvernul nici nu ştia că existăm”

 

„România are, din 1969, în cadrul Universităţii Naţionale de Arte, o Facultate de Arte Decorative şi Design – spune Alexandru Ghilduş, decanul facultăţii şi preşedintele Societăţii Designerilor Profesionişti din România. Înfiinţarea unei asemenea structuri academice întreţinute de la buget nu s-a făcut, atunci când s-a făcut, doar de dragul de a o avea, ci pentru a fi de folos unei naţiuni, pentru a apela la profesionalismul academic în care s-a investit. Este inadmisibilă ignorarea designerilor profesionişti într-un moment în care România tocmai de ei avea nevoie. Eu cred că guvernul nici nu ştia că existăm. Acum ştie cu siguranţă. S-a văzut, cu această ocazie, cât de scump se plăteşte o frunză ieftină”.


Semnatarii protestului vin şi cu propuneri concrete de rezolvare, ieftin şi eficient, a unor situaţii de importanţă naţională, cum a fost cea a logotipului unui brand turistic şi cum ar putea fi cea a brandului de ţară:


„1. Tema reprezintă o etapă foarte importantă, iar la definirea ei este obligatorie implicarea profesioniştilor, în acest caz a designerilor, alături de alte specialităţi. Împreună cu tema se conturează toate condiţiile de ordin profesional şi financiar.
Credem că în situaţia de acum nu s-a procedat aşa.
2. Organizarea unui CONCURS adresat profesioniştilor români şi străini (freelanceri sau firme care au în componenţă specialişti), unde premiile nu se pot ridica, în niciun caz, la suma pierdută acum de Guvern, în urma preluării acestei soluţii nefericite.
3. Comunicarea publică a competiţiei şi a condiţiilor de participare.
4. Alcătuirea unei comisii de specialitate cu profesionişti din România şi din străinătate...
În final propunem ca pentru anul următor să încercăm construirea unui sistem, chiar şi cu titlu experimental, în care să existe numai principii concurenţiale prin care să se urmareasacă în mod explicit obţinerea CALITĂŢII.
Designerii profesionişti din România, cadrele didactice de specialitate şi foarte mulţi studenţi dornici de participare sunt pregătiţi şi lansează această provocare Guvernului României, nu numai pentru acest domeniu, ci , în general, pentru ceea ce înseamna design, creaţie şi bunăstare”
.

 

Cu cine?

 

Există o carte scrisă de un britanic, Michael H. Hart, intitulată „100 de personalităţi din toate timpurile care au influenţat evoluţia omenirii” („The 100: A Ranking of The Most Influential Persons in History”) apărută în 1978 şi reeditată în 1992. Dintre cele 100 de personalităţi prezentate, 18 sunt din Marea Britanie, 15 din Austria şi Germania şi 10 din România, toate celelalte ţări având mai puţine. Selecţia este, desigur, subiectivă, aparţinând unui singur autor, dar este de reţinut faptul că un britanic a plasat pe locul trei o ţară pe care majoritatea dintre noi o consideră insignifiantă sub aspectul personalităţilor de talie mondială care o pot reprezenta. Toate aceste personalităţi pot constitui elemente de brand naţional, cu care România şi-ar putea susţine oricând excelenţa, în aproape orice domeniu (Ştefan cel Mare, Mihai Viteazu, Nicolae Paulescu, Traian Vuia, Constantin Brâncuşi, Gogu Constantinescu, Nicolae Titulescu, Henri Coandă, Hermann Oberth şi George Emil Palade). Dar care membru al guvernului înţelege asta? Adriean Videanu? Radu Berceanu? Elena Udrea?

 


Florian Colceag: „Ce poate spune o frunză despre România?”

 

Prof. Dr. Florian Colceag, autorul proiectului „MODELUL DE ŢARĂ”, consideră că „scandalul Frunza” este consecinţa firească a mediocrităţii structurilor puterii: „Neavând ei înşişi vreo identitate, aceşti incompetenţi care ne conduc nu-şi pot asuma nicio identitate şi se ascund în generalităţi banale. Au ales o frunză şi pentru că nu ştiu nimic despre cultura şi istoria ţării lor. Puteau să aleagă un element distinct care să aibă şi semnificaţie unică, să fie şi definitoriu şi să îndeplinească şi condiţiile grafice ale unui logo: Gânditorul de la Hamangia (vechimea civilizaţiei pe aceste meleaguri), o plăcuţa de la Tărtăria (cea mai veche scriere de pe pământ), Coloana lui Brâncuşi, sau chiar o oală de la Cucuteni. Sau, dacă ducem discuţia spre brandul de ţară, am putea alege numele unei personalităţi de talie mondială de care lumea habar n-are că a schimbat soarta omenirii. Noi nu suntem în situaţia Marii Britanii, care-şi permite să vină cu un concept gen <Cool Britania>, pentru a înlătura percepţia că englezii ar fi plictisitori. Noi avem nevoie să atragem atenţia asupra unor valori semnificative care, slavă Domnului, există din belşug. Dar o frunză? Ce spune o frunză despre România? Dar defunctul logo <Land of choise>?”
 

Afisari: 2192
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircia Chelaru, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter