Se încarcă pagina ...

O explicatie incredibilă, dar plauzibilă, a Olgutăi Vasilescu: "Cauza reală a manifestatiilor nu e Legea gratierii, ci Fondul Suveran de Investitii"

Data publicarii: 03.02.2017 12:45:00

Aseară, la un post tv pro-PSD, ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, a făcut o declarație care m-a pus pe gânduri. Cică „prigoana” împotriva guvernului PSD ar fi fost generată nu de legea grațierii și ordonanțele de urgență (care sunt un pretext), dar nici de incapacitatea lui Klaus Iohannis & comp de a accepta înfrângerea electorală.

 

Cauza e mult mai profundă - zice Olguța Vasilescu - și e vorba  de intenția PSD de a constitui, în cadrul programului de guvernare, Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, proiect care ar fi generat, în rândul opozanților politici - și mai ales al globaliștilor din spatelele lor - o panică fără precedent.

 

Nu cred. Dar nici nu știu. Este însă plauzibil și voi explica în continuare de ce... Mai spunea ministrul Muncii că, în elaborarea acestui proiect, PSD s-ar fi inspirat din practica altor țări (fără să le numească). Aici chiar că nu cred, pentru că există o sursă mai la îndemână, expusă în spațiul public românesc încă din 2013. Sursa este proiectul de lege intitulat CONSTITUȚIA CETĂȚENILOR, demarat la inițiativa unui grup de cetățeni, dar finalizat de personalităi a căror credibilitate și competență sunt în afara oricărui dubiu (Dr. Ec. Constantin Cojocaru, Dr. Ec. Florian Colceag, Prof. Univ. Dr. Ilie Bădescu, Dr. Ioan Roșca etc).

 

În perioada campaniei electorale de anul trecut, am publicat, la un moment dat (cu obidă, recunosc), un articol intitulat Decât să furați din CONSTITUȚIA CETĂȚENILOR, n-ar fi mai bine s-o adoptați?”. Iată un fragment din acea „răbufnire” editorială: În nicio campanie electorală din anii trecuți nu s-au fluturat, ca argumente doctrinare, idei precum «naționalizarea resurselor naturale», «constituirea unui fond suveran de dezvoltare» sau «impozitarea progresivă a averilor». Și iată că, în actuala campanie elctorală aceste idei apar miraculos în programele politice ale unor partide care n-au visat niciodată asemenea idei, până acum. Iar cei ce se bat cu ele în piept, ca fiind ale lor, sunt «onorabilele» partide PNL și PSD [...]. Ca să nu mai lungesc vorba, precizez că «naționalizarea resurselor naturale» este «împrumutată» din CONSTITUȚIA CETĂȚENILOR, iar constituirea unui «fond suveran de dezvoltare și investiții» și «impozitarea progresivă a averilor» sunt luate din Legea Cojocaru, care este și ea parte componentă a CONSTITUȚIEI CETĂȚENILOR. Cu diferența că, în original, «fondul suveran de dezvoltare” se numește Fondul Național de Capital Distributiv”.

 

Să vedem acum care este istoricul Legii Cojocaru, aflată în dezbatere publică în cursul anului 1990, mai exact până în septembrie 1990. Dezbaterea, căreia i s-a oferit un spațiu generos la TVR (alte televiziuni nu existau), punea față-n față două concepte socio-economice radical diferite, una susținută de Constantin Cojocaru și alta de Silviu Brucan. Duelul a fost câștigat de Silviu Brucan și astfel a fost promulgată Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale („Legea Brucan”). Consecința acestei legi este stadiul actual al economiei românești și nivelul de trai al cetățenilor români.

 

„Legea Brucan” a preluat, totuși, din „Legea Cojocaru”, la Art. 8, un element important, pe care l-a asamblat însă în așa fel încât să pară ceva, dar în realitate să nu însemne aproape nimic: „... Partea din venituri rămasă după constituirea fondurilor proprii şi efectuarea plăţilor menţionate la alineatul 1 reprezintă profitul net al regiei. Din acest profit, 5% se utilizează pentru constituirea unui fond de participare a angajaţilor la profituri, iar restul se varsă, după caz, la bugetul statului sau al organului administraţiei locale”. Adică acel „praf în ochi” numit „dividende”, pe care, cei care nu și-au vândut acțiunile, le mai primesc de la SIF Muntenia, SIF Oltenia etc., în funcție de unde s-a înscris fiecare.   

Din acel moment și până în 2009, Constantin Cojocaru nu a mai avut intrare la niciun post TV, astfel încât el nu a mai putut să-și prezinte legea într-un cadru în care să-i asigure o audiență suficient de mare ca să declanșeze o dezbatere publică serioasă. În 2009, a fost primit, în sfârșit, la o televiziune, și anume la OTV, unde a avut ocazia, pe parcursul mai multor emisiuni (moderate de Tudor Barbu), să-și prezinte detaliat teoria.

 

Rezultatul a fost fulminant, dar s-a întors împotriva lui: legea a fost confiscată de Dan Diaconescu, transformată în „Legea OTV” iar Dan Diaconescu și-a făcut, în baza celor 3.000.000 de semnături de adeziune pentru Legea Cojocaru,  propriul partid: PP-DD. După care lui Constantin Cojocaru i s-a interzis accesul la OTV. Dar nu a avut acces nici la alte televiziuni, ca să poată explica ce s-a întâmplat, deși scandalul era atât de mare la vremea aceea, încât ar fi fost mană cerească pentru audiența oricărui post.  

Acest embargou tacit și unanim, care l-a îngropat, practic, pe Constantin Cojocaru într-o promiscuitate artificială, construită cu mare abilitate, a împiedicat, încă o dată, propagarea, în spațiul public, a unei teorii încă salvatoare pentru economia României și bunăstarea generală a cetățenilor. De unde rezultă, cred eu (și nu numai eu), că Legea Cojocaru este considerată teribil de periculoasă pentru toți cei care continuă să devalizeze pe cale legală România, sau ce a mai rămas din ea. Nu intru în amănunte, toată povestea e relatată în cadrul emisiunii "TREZESTE-TE, GHEORGHE, TREZESTE-TE, IOANE!" din 19.02.2014 de la NAȘUL Tv.

 

În tot acest timp, s-a mai vorbit, pe ici, pe colo, despre Legea Cojocaru, dar la modul condescendent, ca despre o „vechitură legislativă” care nu mai are nicio legătură cu prezentul. În realitate, acest proiect a fost actualizat an de an, iar în 2013 a fost introdus, ca un capitol separat, în CONSTITUȚIA CETĂȚENILOR, capitol intitulat „FONDUL NAȚIONAL DE CAPITAL DISTRIBUTIV”.  

Aceasta este sursa reală de „inspirație” (ca să nu zic de plagiat) a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, pe care zice PSD-ul că-l va implementa prin programul său de dezvoltare.

 

Ei, bine, dacă chiar au de gând să-l implementeze (ceea ce nu cred), este într-adevăr explicabilă anvergura fără precedent a opoziției publice create, în cazul de față, prin manipulare. Pentru că realizarea acestui fond ar însemna, practic, AUTONOMIA ECONOMICĂ A ROMÂNIEI. Și nimeni nu dorește, la nivel european sau global, ca România să fie autonomă. Se dorește doar autonomia Transilvaniei.

 

Pentru conformitate cu cele afirmate despre Legea Cojocaru, citez integral capitolul din CONSTITUȚIA CETĂȚENILOR referitor la Fondul Național de Capital Distributiv:

 

ARTICOLUL 135.1. „Fondul Naţional de Capital Distributiv”:

(1) Fondul Naţional de Capital Distributiv este instituţie publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea Guvernului.

(2) Veniturile Fondului Naţional de Capital Distributiv se formează din următoarele surse:

a) impozitul  progresiv pe  proprietăţi;

b) venituri din capitalul aflat în administrarea  Fondul Naţional de Capital Distributiv;

c) venituri încasate de stat prin aplicarea prevederilor legale referitoare la controlul averilor;

d) alte surse prevăzute de lege.

(3) Impozitul progresiv pe  proprietăţi se stabileşte astfel încât, din sursele prevăzute la alineatul (2), să se asigure preluarea la Fondul Naţional de Capital Distributiv a 20% din Produsul Intern Brut al României, în fiecare an.

(4) Veniturile colectate la Fondul Naţional de Capital Distributiv sunt folosite pentru împroprietărirea cu capital productiv a cetăţenilor ţării şi pentru crearea de capital productiv aflat în proprietate publică, potrivit legii

(5) În primii 10 ani de funcţionare a Fondului Naţional de Capital Distributiv, fiecare cetăţean major al României este îndreptăţit să primească de la Fondul Naţional de Capital Distributiv suma de 100.000 de lei, pe care trebuie să o folosească pentru cumpărarea de capital productiv: terenuri, construcţii, maşini, utilaje, echipamente etc.

(6) Cetăţenii majori ai României vor primi cele 100.000 de lei, eşalonat, pe parcursul celor 10 ani.

(7) Cetăţenii pot accesa cele 100.000 euro ca persoane fizice autorizate sau ca asociaţi în persoane juridice cu scop lucrativ: asociaţii familiale, societăţi comerciale, cooperative, etc.

(8) Selecţia cererilor de finanţare se face prin concursuri de proiecte, organizate de Fondul Naţional de Capital Distributiv, potrivit legii.

(9) Începând cu anul 11 de funcţionare a Fondului Naţional de Capital Distributiv, vor fi împroprietăriţi cu capital de la Fondul Naţional de Capital Distributiv numai tinerii cetăţeni români, la împlinirea vârstei de 18 ani. Suma cu care va fi împroprietărit fiecare tânăr cetăţean român va fi stabilită prin lege.

(10) Întregul capital aflat în proprietatea privată a satului român la data intrării în vigoare a prezentei legi trece în administrarea Fondului Naţional de Capital Distributiv.

(11) Întregul capital vândut ilegal de statul român până la data intrării în vigoare a prezentei legi este confiscat şi este trecut în administrarea Fondului Naţional de Capital Distributiv.

(12) Fondul Naţional de Capital Distributiv este împuternicit să folosească o parte din veniturile sale pentru răscumpărarea capitalului vândut legal de statul român până la intrarea în vigoare a prezentei legi. După răscumpărare, acest capital trece în administrarea Fondului Naţional de Capital Distributiv..

(13) Fondul Naţional de Capital Distributiv este obligat să ofere spre vânzare întregul capital intrat în administrarea sa beneficiarilor Fondului, care îl pot cumpăra numai cu sumele primite de la Fond.

(14) Fondul Naţional de Capital Distributiv finanţează integral valoarea proiectelor iniţiate de beneficiarii Fondului, care sunt aprobate a fi cofinanţate şi din alte surse, inclusiv din fonduri ale Uniunii Europene, urmând să recupereze de la finanţatorii respectivi părţile cofinanţate de aceştia, potrivit legii.

(15) Fondul Naţional de Capital Distributiv poate înfiinţa societăţi comerciale pe acţiuni având ca scop crearea de capacităţi de producţie noi în diverse ramuri ale economiei naţionale. După punerea în funcţiune a noilor capacităţi de producţie, Fondul oferă spre vânzare acţiunile respectivelor societăţi comerciale, care pot fi cumpărate numai de beneficiarii Fondului, în limita sumelor primite de la Fond.

(16) Activele create sau achiziţionate cu bani primiţi de la Fondul Naţional de Capital Distributiv nu pot fi înstrăinate. Ele pot fi lăsate moştenire, potrivit legii.

(17) Tinerii, în vârstă de până la 35 de ani, care nu au şi nu au avut o locuinţă în proprietate, pot opta ca jumătate din cota lor individuală să fie folosită pentru plata parţială sau integrală a preţului primei lor locuinţe.

(18) Fondul Naţional de Capital Distributiv este condus de un Administrator, numit de Preşedintele României.

(19) Administratorul Fondului Naţional de Capital Distributiv trebuie să aibă pregătire  superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 10 ani în activităţi sau în învăţământul superior şi să se fi remarcat ca autor,  promotor şi realizator de proiecte menite să îmbunătăţească funcţionarea economiei româneşti.

(20) Funcţia de Administrator al Fondului Naţional de Capital Distributiv este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.

 

P.S. Textul integral al proiectului CONSTITUȚIA CETĂȚENILOR, propus de  Comitetul de Iniţiativă al Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor, înregistrat la Consiliul Legislativ al României cu nr. R1937/17/12/2013, este publicat și pe certitudinea.ro, cu precizarea că e vorba de varianta din 2013 a acestui proiect legislativ. Între timp, adică din 6 în 6 luni, când trebuia să fie republicată în Monitorul Oficial, CONSTITUȚIA CETĂȚENILOR a suferit ajustări, căci dezbaterile au continuat în tot acest timp. Tot pe certitudinea.ro este publicată și Expunerea de motive.

 

Afisari: 1973
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter