Se încarcă pagina ...

PROIECT DE TARĂ: România, Stat Suveran Agroalimentar, Agroenergetic si Agromilitar

Data publicarii: 01.03.2017 14:39:00

  PROIECTUL DE ČšARĂ „România, Stat Suveran Agroalimentar, Agroenergetic și Agromilitar” este însușit și asumat de următoarele asociații și structuri profesionale: Alianța RO PAC: Federația Crescătorilor de Bovine din România (FCBR); Federația Națională de Agricultură Ecologică (FNAE); Federația Agricultorilor de Munte „Dorna” (FAMD); Federația ,,Romovis 10 mai 2006”; Sindicatul crescătorilor de ovine din România: Legumicultorii; CATAR; Forumul Montan din România (FMR); Asociația Națională pentru Dezvoltare Rurală-Montană, “Romontana”; Asociația AGROM-RO; Organizația Interprofesională a Producătorilor și Procesatorilor de In și Cânepă din România;Federația Oierilor de Munte


 

Cap.1. Asigurarea suveranitatii agroalimentare a Romaniei

 

1.1. Provocari ale agriculturii romanesti in perioada 2014-2020

- Inlocuirea conceptului de securitate agroalimentara cu cel al suveranitatii agroalimentare (Conceptul de securitatea alimentara este depasit de incidentele aparute pe lanturile alimentare lungi;

- Schimbarile climatice si impactul acestora asupra rezervelor de apa in fermele agricole;

- Exodul rural si necesitatea mentinereii unui tesut social echilibrat in mediul rural;

- Asteptarile consumatorilor fata de alimentatie si necesitatea organizarii unei economii locale printr-o agricultura de proximitate;

- Prezervarea biodiversitatii, agrobiodiversitatii si utilizarea energiilor regenerabile in fermele agricole;

- Necesitatea remunerarii serviciilor publice furnizate societatii de catre agricultori;

1.2.Concept: Suveranitatea alimentara a Romaniei in anul 2018 este asigurata cu produse agroalimentare de calitate (R 1151/2012 CE) obtinute preponderant in zona montana si partial in zona colinara (cereale si plante tehnice de calitate);   

Măsuri  

1.2.1.Se infiinteaza Ministerul Muntelui cu atributii in domeniul suveranitatii agroalimentare, agroenergetice si agromilitare;

Structuri in coordonare

1.2.1.1.Agentia Zonei Montane (A.Z.M.)

Obiectiv: Asigurarea suveranitatii alimentare a Romaniei pe timp de pace;

Buget: 32 % din masurile de investitii din P.N.D.R.;

 

Functiile A.Z.M.:

F1. Productie (450 000 de ferme cu o medie de 5-10ha/UVM)

F2. Procesare: 650 unitati de procesare/depozitare (o unitate/comuna) montana;

F3. Distributie:65 de unitati de distributie aferente unitatilor de procesare depozitare din fiecare bioarie (o unitate/bioarie montana);

1.2.1.2.Reteaua Montana Suport a Rezervei de Stat (R.M.S.R.S.)

Obiectiv principal: Asigurarea cu alimente de calitate a unitatilor subordonate structurilor publice (Min. Apararii; MAI; MEN; Min. Sanatatii etc…) de catre Rezerva de Stat prin aplicarea dreptului de preemtiune a zonelor montane si colinare (cereale si plante tehnice) cu alimente de calitate (R 1151/2012 CEE).

Functiile R.M.S.R.S.

F1. Productie/Procesare/Depozitare/Vanzare Directa: 6600 ferme (o ferma/localitate montana) cu produse de calitate conform R 1151/2012: certificare ecologica; certificare etica; certificare locala; certificare montana; certificare produse traditionale (DOP; IGP; TSG); alte certificari voluntare;

Aceste ferme familiale montane vor constitui unitatile de referinta ale agriculturii montane (Indicatori socio/economici si ecologici);

F4. Functia sociala (agropedagogica; agroturistica, etc…);

F5. Functia agroenergetica (productie autonoma de energie verde);

F6. Functia de siguranta nationala (vezi detalii mai jos);

 
1.2.1.3.Reteaua de Formare Profesionala Montana

Structuri: CEFIDEC; Scolile profesionale montane;

 


Cap. 2 Asigurarea capacitatilor de export ale Romaniei

 

Buget: 68 % din masurile de investitii di PNDR
2.1. Obiectivele politicii agricole in zonele colinare si de campie

2.1.1. Obiectivul productiei agroalimentare in zonele colinare
Obiectiv: asigurarea productiei de cereale de calitate pentru necesarul intern si pentru productia de nisa la nivel mondial
2.1.2. Obiectivul productiei agroalimentare in zona de campie
Obiectiv: asigurarea unei productii agroalimentare (procesate) durabile pentru export;
2.2. Modelele de agricultura sustinute de catre politicile publice


- In zonele de campie modelul dominant de ferma (din punct de vedere social, ecologic si economic) ce va fi sustinut de catre politicile agricole va fi modelul societatilor agricole;
- In zonele de colinare si montane modelul dominant de ferma (din punct de vedere social, ecologic si economic) ce va fi sustinut de catre politicile agricole va fi un modelul fermei familiale;

2.3. Obiectivele tehnice ale productiei agroalimentare

2.3.1. Dezvoltare teritoriala durabila
- Asigurarea potentialului de export prin pozitionarea zonelor de campie, prioritar catre producerea de cereale (5,3 milioane ha) si oleoproteaginoase procesate (cresterea de la 32% la 100% a materiei procesate la export);
- Asigurarea suveranitatii alimentare prin pozitionarea zonelor de montane si colinare, catre producerea de produse agroalimentare procesate de calitate (ecologice; traditionale; locale; montane; etice) in sectorul cresterii animalelor, arbustilor fructiferi, florei spontane, pomiculturii, viticulturii si PMA (Plante Medicinale si Aromatice) tinand cont de sectoarele deficitare (carne, peşte, fructe, legume);
2.3.2. Dezvoltare orizontala durabila
ferma familiala taraneasca
Obiectiv politic si economic: Pozitionarea fermei familiale comerciale ca si nucleu socio/economic/ecologic de baza in asigurarea durabila a suveranitatatii alimentare a Romaniei cu produse de calitate;
Obiectiv tehnic: Transformarea fermei familiale taranesti de subzistenta in ferma familiala taraneasca comerciala durabila
ferma agroindustriala
Obiectiv politic si economic: Pozitionarea unitatilor agoindustriale ca si furnizor de materii agricole procesate finite pe piata internationala;
Obiectiv tehnic: Restructurarea unitatilor agroindustriale in ferme agricole performante economic, social si ecologic (blackucerea amprentei ecologice; blackucerea amprentei sociale; blackucerea amprentei asupra sanatatii);
2.3.3. Dezvoltare economica, sociala si ecologica durabila :
- atenuarea efectelor schimbarilor climatice printr-o gestiune echilibrata a resurselor naturale (sol; apa; aer; biodiversitate si agrobiodiveritate) prin intermediul practicilor benefice pentru mediu si clima ce vizeaza restabilirea echilibrului ecologic in spatiul rural;
- remunerarea de catre societate a bunurilor si serviciilor publice (alimentare; sociale; ecologice) create preponderent de catre ferma familiala taraneasca;
- dezvoltare rurala teritorial echilibrata prin atragerea populatiei tinere migrate la oras sau emigrate in strainatate si restabilirea echilibrului economic, social si ecologic al satului romanesc;
- Intoarcerea intr-o pozitie fireasca a piramidei rasturnate a varstei agricultorilor printr-un program subtematic “tineri agricultori” in cadrul noului PNDR;
- Crearea unui mediu favorabil stimulării investiţiilor în spaţiul rural, pentru extinderea IMM -urilor din economia rurală non-agricolă şi de prelucrare a produselor agricole primare
- Echilibrarea finanţării celor doi piloni ai economiei ruraleprin transferul a 10% din pilonul 1 in Pilonul 2 (dezvoltarea economiei agroalimentare locale);
2.3.4. Dezvoltare rurală durabilă, bazata pe o infrastructură rurală modernă, o echipare tehnică adecvată a teritoriului rural al localităţilor şi locuinţelor rurale si atingerea unui standard acceptabil de viaţă rurală prinblackucerea sărăciei severe din spaţiul rural.

 

Cap.3. Asigurarea suveranitatii agroenergetice a Romaniei
 

3.1. Pricipiile productiei agro-energetice

3.1.1. Sectorul agroalimentar poate coexista cu sectorul de productie agroenergetica atata timp cat nu este pusa in pericol suveranitatea alimentara a Romaniei si valorile naturale si culturale (biodiversitatea, bunurile si serviciile publice ecologice, peisajul cultural etc...;

3.1.2. Sectoarele agroenergetice de productie de agrocarburanti, alcool, bioproduse sau energie (cu exceptia productiei pentru asigurarea nevoilor din ferma) nu vor putea fi sprijinite de catre PNDR

3.2. Conditiile coexistentei sectoarelor agroalimentare si agroenergetice

3.2.1. Sectorul agroalimentar poate coexista cu sectorul de productie de biogaz din transformarea de dejectii animale, deseuri agroindustriale sau deseuri menajere urbane si rurale;

3.2.2. Sectorul agroalimentar poate coexista cu sectorul de productie de biogaz din transformarea biomasei agricole cultivate atata timp cat nu se pune in pericol economic sectorul alimentar (presiune asupra pretului de achizitie materie prima);

3.2.3. Sectorul agroalimentar poate coexista cu sectorul producerii de agrocarburanti cu respectarea pricipiului de baza de la 3.2.2.

3.2.4. Sectorul agroalimentar poate coexista cu sectorul biotehnologiilor in zona de campie (cu exceptia zonelor protejate; zonelor de agromediu; suprafetelor supuse masurii de inverzire) cu conditia acceptarii de catre populatia acestei zone si cu conditia neafectarii fermelor si unitatilor ecologice;

3.2.5. Sectorul agroalimentar poate coexista cu sectorul de productie de biomasa silvica si energetica cultivata (plantatii energetice) pe terenuri impropii agriculturii ( degradate, poluate);

3.2.6. Sectorul agroalimentar poate coexista cu sectorul de productie de energie verde (fotovoltaica, eoliana, hidro) atata timp cat nu se scot din circuitul agricol suprafete de teren si nu este afectat sectorul de crestere de animale prin deposedarea de resursele de apa de suprafata (Ex. in zona montana datorita investitiilor fotovoltaice se afecteaza ireversibil fermele de capre; fermele de bovine; fermele de equine; investitiile hidro afecteaza sectorul animal montan cu pblackilectie);

3.2.7. Sectorul agroalimentar nu poate coexista cu sectorul producerii de energie fosila (ex. gaze de sist) pe terenuri agricole, pentru a raspunde provocarilor legate de schimbarile climatice si de gestiunea apei potabile si de irigat;


Cap.4 Asigurarea suveranitatii agromilitare a Romaniei

4.1 Concept: Completarea sistemului de siguranta nationala a Romaniei se va realiza cu o componenta de aparare montana structurata pe o retea de 6600 ferme familiale montane ecologice (dupa modelul Elvetiei).

4.2. Caracteristicile sistemului agromilitar:Ministerul Apararii Nationale va avea atributii legate de logistica de aparare delegate Ministerului Muntelui; Ministrul Muntelui va fi membru al CSAT; Se va realiza o logistica militara in fermele din cadrul R.M.S.R.S; Taranii din cadrul R.M.S.R.S vor avea si atributii militare stabilite de catre Ministerul Apararii; Fermele asigura si servicii medicale in caz de necesitate; Personalul contractual din unitatile militare si de afaceri interne situate in zona montana va proveni din zona Montana

 
Anexa nr 1. Schimbarea paradigmei agroalimentare a Romaniei

 

Concept: Chintesenta acestui proiect de tara este legata de schimbaraea paradigmei agroalimentare a Romaniei bazata pe o PAC a securitatii alimentare intr-o o PAC a suveranitatii alimentare

 

(Citește restul ANEXEI pe Avramfitiu.ro)

 

Afisari: 1544
Autor: Conf. univ. dr. Avram Fițiu
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: werf (Mar, Wed 01, 2017 / 20:10)
Ca sa faci toate astea, trebuie sa incepi cu schimbarea statutului Romaniei, din colonie in stat suveran. Romania ar fi trebuit sa devina in 90 o tara neutra, dupa model elvetian, dar taranimea nu stie sa traiasca fara stapini straini. Ei se simt bine numai cu lantul pe sirma.
Nume: Cartas Valentin (Mar, Thu 02, 2017 / 01:00)
Domnule Conferentiar,toate bune si frumoase,cum le punem in practica..? Decat sa le insiram asa frumos pe capitole mergeti la guvern si propunetile ,desi nu vad nici o solutie cu aceste asociatii care sunt la moda,a-ti vazut acum institutii gen DNA, dar coruptie infloreste,Radarul padurilor,astea sunt praf in ochi.Va spun eu ceva ca om nascut si crescut intr-un sat care in 89 avea de toate: iaz de peste ,sesuri pline cu gradini de legume,saivane cu oi,cirezi de vaci,livezi,si vie nobila,sectie mecanica agricola,iar dupa lovilutie taranii au fost indemnati de intelectuali,ingineri si directori si ce mai erau sa taie livezile sa scoata via nobila,sa dea drumul apei din baraj pt ca pamantu de sub el era revendicat,si se-au scos de prin soproane acele pluguri pt animale si sau apucat de zgarmat pamantul punand porumb.Ce calcul au facut atunci ei la hectarul de porumb versus hectarul de cires nu stiu.Acum sa va spun ce vreau eu sa fac si nu pot datorita sistemului mafiot instaurat de comisarii straini adusi de alogeni si tradatori de datra asta din west si nu din est ca in 46.E u lucrez in strainatate de multi ani,locuiesc in Constanta dar sunt din judetul Bacau,batranii sau prapadit ,fratii si surorile au ales sa se stabileasca in west,dispun de o suprafata de aproximativ 5 hectare pamant arabil ,pasuni,padure de salcam intravilan si extravilan.
,am facut succesiunea cheltui bani intretinandul nedorind al vinde pe nimic,inclusiv casa parinteasca.Am bani si as dori sa ma intorc in acel sat parca uitat de lume si sa ma apuc sa fac ceva.Mi-am pus livada in gradina,vie,am loc de gradinarit,de crescut pasari de curte ,ma gandesc la o plantatie de zmeur,mur,la o livada de nuc...va intreb unde vand eu aceste produse daca ma apuc sa le produc? La samsarii tigani din piete,marketurile refuza sa faca contracte cu cei care nu pot produce continuu tot timpul anului,unde desfac eu marfa daca nu am relatii ,daca nu mituiesc,nu ung sa mi se deschida usi,daca nu cotizezi la partid.
Nume: Cartas Valentin (Mar, Thu 02, 2017 / 01:00)
Domnule Conferentiar,toate bune si frumoase,cum le punem in practica..? Decat sa le insiram asa frumos pe capitole mergeti la guvern si propunetile ,desi nu vad nici o solutie cu aceste asociatii care sunt la moda,a-ti vazut acum institutii gen DNA, dar coruptie infloreste,Radarul padurilor,astea sunt praf in ochi.Va spun eu ceva ca om nascut si crescut intr-un sat care in 89 avea de toate: iaz de peste ,sesuri pline cu gradini de legume,saivane cu oi,cirezi de vaci,livezi,si vie nobila,sectie mecanica agricola,iar dupa lovilutie taranii au fost indemnati de intelectuali,ingineri si directori si ce mai erau sa taie livezile sa scoata via nobila,sa dea drumul apei din baraj pt ca pamantu de sub el era revendicat,si se-au scos de prin soproane acele pluguri pt animale si sau apucat de zgarmat pamantul punand porumb.Ce calcul au facut atunci ei la hectarul de porumb versus hectarul de cires nu stiu.Acum sa va spun ce vreau eu sa fac si nu pot datorita sistemului mafiot instaurat de comisarii straini adusi de alogeni si tradatori de datra asta din west si nu din est ca in 46.E u lucrez in strainatate de multi ani,locuiesc in Constanta dar sunt din judetul Bacau,batranii sau prapadit ,fratii si surorile au ales sa se stabileasca in west,dispun de o suprafata de aproximativ 5 hectare pamant arabil ,pasuni,padure de salcam intravilan si extravilan.
,am facut succesiunea cheltui bani intretinandul nedorind al vinde pe nimic,inclusiv casa parinteasca.Am bani si as dori sa ma intorc in acel sat parca uitat de lume si sa ma apuc sa fac ceva.Mi-am pus livada in gradina,vie,am loc de gradinarit,de crescut pasari de curte ,ma gandesc la o plantatie de zmeur,mur,la o livada de nuc...va intreb unde vand eu aceste produse daca ma apuc sa le produc? La samsarii tigani din piete,marketurile refuza sa faca contracte cu cei care nu pot produce continuu tot timpul anului,unde desfac eu marfa daca nu am relatii ,daca nu mituiesc,nu ung sa mi se deschida usi,daca nu cotizezi la partid.
Nume: Cartas Valentin (Mar, Thu 02, 2017 / 01:17)
ce avem nevoie ca nu am reusi sa scriu in primul comentariu fiind limitat..noi avem nevoie ca statul roman prin guvern sa deschida centre pe o raza de stiu eu 30-40 km ,10 poate mai multe in fiecare judet,centre care sa preia marfa de la micul producator,s-o sorteze,sa o depoziteze si s-o expedieze in retelele marilor centre comerciale spre vanzare,simplu si atunci tot omul cu mic cu mare cu fonduri europene,cu subventii de la stat cu asociere de mici si mari fermieri vor pune in miscare roata mecanismului de productie agricol,atunci oricine s-ar baga,degeaba s-a dat o lege care spune ca 51% sa fie produs romanesc si acum tremura de frica sovietului de la Bruxel,noi vrem fapte,stiti cati oameni s-ar baga sa faca ,cati romani s-ar intoarce sa se apuce de asemenea afaceri,mergeti si propuneti guvernelor ce vin si pleaca mereu ,insistent acest lucru pana se va gasi unul care-l va pune in aplicare incet incet si atunci ve-ti putea vorbi de Suveranitate alimentara in Romania prin 2030 ,pana atunci povesti cu 2014-2020..doar povesti nu uitati de penuria de apa ce se asteapta in intervalul 2020-2025 ce va duce la o criza alimentara care va face victime in zonele suprapopulate,rezervele subterane de apa ale Romaniei sunt atacate deja in zona Hagieni-2 Mai jud Constanta de cei cu gazele de sist,la Pungesti am reusit sa-i stopam pt moment,in zona Baile Felix deja au liber,vor otravi acele ape iarin 2030 vei plati dumneata domnule Conferentiar pe un mar mai mult decat dai acum pe un fier de calcat.
Asa ca clasa intelectuala din Romania nu se-a facut datoria sa lumineze natia,sa se implice in viata puplica lasand toti neispravitii sa ocupe functii pt care n-au habar,tradand si vanzand pe nimic cea mai bogata tara din cate mi-au fost date sa vad,si sa stiti ca am vazut multe ,chiar prea multe,va scriu aceste randuri din Brazilia si cunosc deja catva romani care sau stabit aici,eu nu vreau s-o fac,dar cine stie poate daca nu voi avea alta varianta o voi face.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircia Chelaru, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter