Se încarcă pagina ...

Victor Ponta în "paradoxul deţinuţilor"

Data publicarii: 05.07.2013 18:56:00

Citesc în Gazeta de Satu Mare un text intitulat “A doua scrisoare deschisă către Victor Ponta”. E o scrisoare abjectă, semnată de senatorul ex-PSD Valer Marian. Dar e abjectă nu pentru că informaţiile cuprinse în ea n-ar fi reale, ci pentru că fostul PSD-ist le face publice abia acum, după ce a fost exclus din partid. Conţinutul scrisorii este înspăimântător, având în vedere că faptele denunţate au fost comise de cel care este acum premierul României. Avem în faţă un personaj politic mai canalie decât Traian Băsescu şi mai perfid decât Viorel Hrebenciuc. Pentru opinia publică e bine că Valer Marian a făcut acele dezvăluiri. Pentru denunţător este însă incalificabil căci, dacă a ştiut, de ce a tăcut până acum? Pentru că a fost şi el părtaş la jaf? Şi dacă acum vorbeşte, de ce? Pentru că a fost îndepărtat de lângă ciolan? Sunt întrebări retorice, desigur, cu răspunsul subînţeles...

Faptul în sine nu e singular, căci face parte din ceea ce în politică poartă denumirea de “paradoxul deţinuţilor”, asupra căruia voi reveni. Până atunci, iată un fragment din “A doua scrisoare deschisă către Victor Ponta”, semnată de fostul PSD-ist Valer Marian:

 

 

 

Cetăţene prim-ministru,

[…] Am decis ca, prin această scrisoare-interpelare, să vă adresez mai multe întrebări legate de anumite aspecte nebuloase din trecutul şi prezentul dumneavoastră, pe care le voi dezvolta ulterior într-o amplă declaraţie politică intitulată „Victoraş, ai grijă de copii!”, pe care am anunţat-o, de altfel […]. Aşadar şi prin urmare, vă solicit să răspundeţi la următoarele întrebări:

1.        Dacă în fragedă tinereţe, respectiv în anii ’90, aţi avut un comportament sadic faţă de tatăl dumneavoastră (menţionat şi de mama dumneavoastră într-o scrisoare publicată în presă), care era imobilizat la pat din cauza unui cancer chinuitor? Dacă, în vara anului 1990, când aveaţi 18 ani, l-aţi bătut bestial pe tatăl dumneavoastră, rupându-i un picior, fapt care i-a agravat starea de sănătate şi i-a grăbit decesul?

2.       Dacă, după acest episod, aţi plecat intempestiv în Franţa, cu o geantă de voiaj, şi dacă aţi locuit în Paris la doamna Nadia Marcu Pandrea, fiica marelui cărturar Petre Pandrea şi nepoata lui Lucreţiu Pătrăşcanu, prietenă a mamei dumneavoastră? Dacă aţi plecat de la aceasta neanunţat, cu două geamantane, şi dacă aţi dormit ulterior prin gări şi prin parcuri? Dacă aţi avut probleme cu poliţia franceză? Dacă aţi lucrat o lună la un restaurant Mc’Donald’s şi pentru ce motive aţi fost dat afară?

3.       Dacă aţi locuit ulterior la un anume Marin Bobeică, ofiţer acoperit al SIE la Paris, cunoscut ca homosexual, şi dacă aţi întreţinut relaţii nefireşti cu acesta?

4.       Dacă, după ce aţi devenit procuror, le-aţi sprijinit pe mama dumneavoastră şi  pe o mătuşă a dumneavoastră, să acapareze în mod fraudulos vila de la Poiana Ţapului (Buşteni), moştenită de doamna Nadia Marcu Pandrea de la familia Pătrăşcanu?

5.       Dacă este adevărat că, în timp ce eraţi procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aţi soluţionat un singur dosar cu rechizitoriu şi că în acesta s-a pronunţat soluţie de achitare?

6.       Dacă este adevărat că, în anul 1997, în timp ce eraţi procuror, aţi fost racolat în Serviciul de Informaţii Externe (SIE) de către generalul Cornel Biriş şi dacă aţi activat în unitatea deplin conspirată denumită “Umbre” sau H? Dacă aţi fost trimis la specializare antimafia în Italia cu misiunea de a o monitoriza pe Carla del Ponte, fost procuror antimafia, ulterior procuror şef al Tribunalului Penal pentru fosta Iugoslavie?

7.       Dacă este adevărat că, în data de 7 mai 2012, înaintea depunerii jurământului de către primul guvern Ponta, festivitate care a început cu o întârziere de circa 15 minute faţă de ora anunţată , aţi fost invitat de preşedintele Traian Băsescu într-un birou de la Palatul Cotroceni, unde a chemat un aghiotant cu un telefon mobil deschis, pe care vi l-a înmânat şi la care aţi discutat cu ofiţerul de legătură pe care l-aţi avut în timpul misiunii din Italia?

8.       Dacă, în timp ce eraţi şef al Corpului de control al primului ministru Adrian Năstase, aţi încercat de mai multe ori să-l determinaţi pe procurorul Cristian Panait, care v-a fost coleg şi prieten, să-l aresteze pe procurorul Alexandru Lele de la Parchetul Judeţean Bihor, “vinovat” pentru că l-a arestat, pentru contrabandă  cu produse petroliere, pe fiul prefectului judeţului Bihor, Adrian Tarău, cunoscut sponsor local al PSD? Dacă aţi contribuit la sinuciderea procurorului Panait? Cum vă explicaţi că mătuşa la care acesta locuia a afirmat că ultimele sale cuvinte, înainte de a se arunca în gol de pe clădire, au fost “Câinele Ponta m-a ucis”?

9.       Dacă aţi participat la orgii sexuale la Hotelul Ana din Târgu Jiu, proprietatea prietenului dumneavoastră Călin Lemnaru, şi la Hotelul Rin Gran Hotel din Bucureşti, proprietatea prietenului dumneavoastră Robert Negoiţă?

10.  Care sunt motivele divorţului de prima soţie? De ce actualul socru Ilie Sârbu n-a acceptat timp de doi ani căsătoria dvs cu fiica sa Daciana?

11.  Dacă la Târgu Jiu aţi întreţinut relaţii sexuale extraconjugale, în mod repetat, într-un apartament dintr-un bloc situat lângă Hotelul Ana, proprietatea aceluiaşi amic Călin Lemnaru, cu o membră PSD (cu iniţialele I.V.) pe care aţi promovat-o anul trecut viceprimar al municipiului Târgu Jiu? Ştiţi că aţi fost monitorizat în legătură cu această relaţie de serviciul secret al Ministerului Administraţiei şi Internelor (DGIPI)? Dacă nu ştiţi, întrebaţi-l pe actualul şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj, Viorel Salvador Caragea, care era atunci şeful SIPI Gorj?

12.  Dacă în acelaşi apartament aţi întreţinut relaţii sexuale extraconjugale, în mod repetat, cu o prostituată minoră de lux, ai cărei părinţi au formulat plângere penală împotriva dumneavoastră, pentru infracţiunea de relaţii sexuale cu minore? Dacă ştiţi că aţi fost monitorizat de SRI în legătură cu relaţiile sexuale cu prostituata minoră? Dacă nu ştiţi, întrebaţi-l pe colonelul Cătălin Peptan, şeful Direcţiei Judeţene Gorj a SRI  în perioada respectivă? Dacă i-aţi solicitat naşului dumneavoastră George Maior, directorul SRI, să blocheze acest dosar?

13.  Dacă, în calitate de deputat de Gorj, aţi intermediat încheierea unui contract bănos între Complexul Energetic Turceni şi cabinetul de avocatură al prietenului dumneavoastră Dan Şova, la care eraţi asociat? Care a fost valoarea totală a acestui contract?

14.  Dacă, împreună cu amicul Dan Şova, i-aţi solicitat şi aţi primit de la actualul preşedinte al Organizaţiei judeţene PSD şi al Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, pe atunci directorul Direcţiei Regionale Banat Apele Române, suma de 50.000 de euro pentru a-l apăra pe fiul său vitreg într-un proces penal la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, promiţându-i că veţi rezolva cu preşedintele completului de judecată? Fiind chestionat ulterior, judecătorul în cauză a afirmat că nu aţi făcut niciun demers în acest sens.

15.  De ce nu recunoaşteţi plagiatul la lucrarea de doctorat “Curtea Penală Internaţională”? Întâmplător, profesorii de drept care v-au absolvit, Dumitru Diaconu de la Universitatea din Piteşti şi Gheorghiţă Mateuţ de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, mi-au fost colegi de facultate şi-mi sunt prieteni, astfel că ştiu adevărul. Aveţi demnitate, recunoaşteţi furtul şi demisionaţi!

16.  Dacă este adevărat că, cu o săptămână înaintea referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu din 29 iulie 2012, împreună cu secretarul general Liviu Dragnea, le-aţi solicitat liderilor judeţeni ai PSD să discute cu preşedinţii de secţii de votare să raporteze la orele stabilite o prezenţă mai mare cu 25 de persoane decât cea reală, pentru a asigura astfel cvorumul de prezenţă la vot? Cum se traduce penal acest fapt? Dacă l-aţi menţionat în autodenunţul depus anul trecut la DNA, după începerea urmăririi penale împotriva lui Liviu Dragnea pentru instigare la fraudarea referendumului? Nu este prea târziu să recunoaşteţi şi să demisionaţi!

17.  Dacă şi cu ce aţi fost şi sunteţi şantajat de preşedintele Traian Băsescu? Care este motivaţia reală a pactului de coabitare încheiat cu acesta?

18.  Cine v-a impus s-o numiţi pe Laura Codruţa Kovesi, fostul procuror general al României, în funcţia de procuror şef al DNA? Cumva, un fost ambasador al SUA la Bucureşti, pe care Kovesi l-a ajutat, scăpându-l de răspundere penală pe fiul său minor, autorul real al accidentării mortale a chitaristului Teo Peter de la Compact?

19.  De ce v-aţi schimbat poziţia în problema exploatării gazelor de şist din România de către corporaţia americană Chevron?

20.  De ce v-aţi schimbat poziţia şi v-aţi exprimat toleranţa faţă de căsătoriile între persoane de acelaşi sex?

21.  De ce v-aţi schimbat poziţia în privinţa statului Kosovo, recomandând recunoaşterea independenţei acestuia de către România?

22.  Dacă aţi încheiat o înţelegere cu preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, privind permisivitatea arborării steagului secuiesc şi lărgirea autonomiei maghiarilor din aşa-zisul Ţinut Secuiesc?

 

Faptul, spuneam, nu este singular. Îl putem identifica şi în “afacerea CFR” (având ca protagonist colectiv “triunghiul” Băsescu-Fenechiu-Ponta), şi în afacerea “Flota”, şi în cazul Năstase sau Gigi Becali, şi în desfiinţarea reţelei spitalelor feroviare (Ponta-Fenechiu-Nicolaescu) etc. Pentru a înţelege că avem de a face, de fapt, cu o “hemoragie” a denunţurilor, e bine să privim lucrurile de la o distanţă mai mare…

La sfârşitul anului 2010, Prof. Dr. Florian Colceag, specialist internaţional în guvernanţă sustenabilă, făcea, pentru CERTITUDINEA, o analiză îngrijorată a situaţiei în care se afla România la momentul acela. Era mare vânzoleală în legătură cu Legea Educaţiei, care inflamase, şi pe bună dreptate, întreaga opinie publică. Paradoxal, legea fusese făcută de specialişti în domeniu şi era iniţial foarte modernă şi funcţională. Numai că, aşa cum se întâmplă la noi, a fost trecută prin filtrul politic care a modificat-o după interesele momentului şi a paralizat-o complet. În plus i s-a adăugat şi “apendicele” cu învăţământul în limba maghiară, ceea ce a declanşat ostilitatea generală a societăţii. Aşa cum arăta după aceste intervenţii ale mediului politic, Legea Educaţiei era cea mai proastă şi cea mai discriminatorie din câte se derulaseră până atunci, o veritabilă bombă socială cu efecte imprevizibile. Acesta era, aşadar, contextul în care profesorul Florian Colceag a scris, pentru CERTITUDINEA, articolul “Despre crize şi războiul modern. România în paradoxul deţinuţilor”, din care reiau următorul fragment:  

 

 “Când John Nash (cunoscut din filmul “A beautiful mind”), laureat al premiului Nobel pentru economie, a lansat teoria care l-a făcut celebru folosind teoria jocurilor ca suport, în mod sigur nu s-a gândit la viitorul politic al acestora şi, mai ales, la efectul lor nefast. Au apărut însă, aproape imediat, aplicaţii surprinzătoare ale acesteia. Principiul “dezbină şi stăpâneşte”, cunoscut din antichitate, a ajuns la o formă extremă de rafinament folosind teoria lui Nash şi ajungand astfel la crearea unor noi concepte de război psihologic, printre care şi acela al manipulărilor culturale.

Contribuţia teoriei lui Nash, considerată o îmbunătăţire a cutumelor şi practicilor de manipulare, este exprimată prin paradoxul deţinutilor a cărui schemă este următoarea: 

- doi detinuti care au furat împreună sunt prinşi şi supuşi unor interogatorii separate; aici li se aduc la cunoştinţă de următoarele reguli:
- dacă deţinutul A îl denunţă pe deţinutul B, atunci A este scutit de pedeapsă, iar B ia pedeapsa maximă;
- la fel, dacă B îl denunţă pe A: B este scutit de pedeapsă, iar A ia pedeapsa maximă;

- dacă şi A îl denunţă pe B, şi B îl denunţă pe A, iau amândoi pedeapsa maximă;
- daca atât A, cât şi B păstrează secretul jafului în comun şi nu se pârăsc reciproc, atunci iau amandoi jumătate din pedeapsă.

Paradoxul deţinuţilor este ceea ce urmează: atât A cât şi B se pârăsc reciproc şi iau amândoi pedeapsa maximă.
Din ce motive acest paradox a ajuns să fie o îmbunătăţire la principiul „dezbină şi stăpâneşte” este evident: s-a obţinut o predictibilitate ce permite manipularea din exterior şi se pot provoca astfel crize la termen. Previzibilitatea reacţiilor se obţine în primul rând din cauza neştiinţei celor ce sunt implicaţi direct în paradigma deţinuţilor.

 

Pentru a înţelege mai bine problema, putem vedea că la noi în ţară numai cine nu vrea nu influenţeaza evenimentele dupa bunul plac. Puterea şi opoziţia nu sunt capabile să colaboreze pe programe, ci sunt dispuse oricând să se bată pentru orice. Acelaşi lucru se întâmplă însă şi în cadrul coaliţiei puterii, ca şi în coaliţia opoziţiei. În aceste cazuri se aplica perfect paradigma deţinuţilor, cu singura observaţie că toate părţile sunt încă în libertate, deşi au coalizat anterior la diverse fraude şi acţiuni dubioase. 

Manipularea culturală şi socială practicată de profesiónşti a reuşit aprope să ne şteargă identitatea şi să ne aducă în starea de depresie generală, dovadă imigrarea masivă a românilor către ţări în care consideră că au şanse la o viaţă decentă. Faptul că această manipulare este instrumentată impecabil din afară se identifică în incoerenţa măsurilor de ieşire din criză sau în introducerea unor bombe sociale în puţinele proiecte judicioase, care sunt astfel compromise.

 

Urmarea acestor planuri este accentuarea fatalismul naţional şi a deprimării sociale. Un exemplu în această direcţie este “bomba” ce risca să spargă coaliţia guvernamentală, introdusa de UDMR în legea Educaţiei. Ca să fim bine înteleşi, nu trebuie să uităm că războiul din Bosnia, ca şi conflictul din 1990 din Târgu Mureş au plecat de la ceva similar, dar de mai mici dimensiuni. Dacă se intenţionează o stare conflictuală de acelaşi tip mai trebuie parcurşi câţiva paşi, care sunt studiaţi demult în literatura de specialitate. [...] 

România, fiind locuită de o naţiune îmbătrânită, cu capabilităţi tehnice neglijabile, cu un regim politic discutabil, cu o durată redusă a regimului politic, cu o mărime a teritoriului foarte atractivă pentru alţii, cu un nivel mediu spre înalt de excitabilitatee a sistemului (din cauza sărăciei), ne mai trebuie doar o creştere a conflictului interetnic ca să devenim victime sigure ale oricui va dori sa ne ia gratis, căci nu va mai fi nevoie să ne cucerească. Ne predăm singuri, de bunăvoie”. (Prof. Dr. Florian Colceag).

 

Tot profesorul Colceag făcuse, prin 2009, (tot în CERTITUDINEA), următoarea analiză: În ’90, când s-au format partidele politice, au intrat în ele şi oameni valoroşi - intelectuali de bună factură, specialişti în diverse domenii… N-au rezistat din cauza oportuniştilor. Mai devreme sau mai târziu, coaliţiile care s-au creat în interiorul partidelor pe bază de interese materiale şi pe dat tunuri i-au trecut pe cei buni în linia a doua, apoi în linia a treia, până când i-au făcut să dispară de tot […]. Până acum, bătălia asta ne-a adus pe noi în situaţia pe care o cunoaştem: suma imensă de 1.500 de miliarde de euro care a fost, practic, furată din ţară, căderea şi colapsul economic din momentul actual, plus starea generală a naţiunii din acest moment (populaţie demotivată, neinformată, gata să fugă în altă parte ş.a.m.d.) […]. S-a petrecut o selecţie ciudată, pe persoane. O selecţie foarte dură, numai cu persoane şantajabile, pentru păstrarea “legii tăcerii”... Pentru că partidele erau, de fapt, incubatoare de afaceri, nu incubatoare de politici publice cum ar fi trebuit să fie. Toate acestea au fost făcute sub protecţia partidelor, la limita legii. De fapt, legile au fost făcute în aşa fel încât să le meargă. Au fost legi făcute chiar şi pentru o singură persoană – o anumită persoană. De aceea era nevoie ca toţi cei implicaţi să fie şantajabili – ca să păstreze legea tăcerii […]. Acum, aceast lege a tăcerii a fost ruptă şi nu mai poate fi dreasă. Pentru că s-au împuţinat resursele şi nu mai au cu ce să cumpere tăcerea. Au fost prea mulţi lupi la stână şi, în momentul actual, nu mai au ce fura. Din această cauză a apărut, în lupta politică, o disperare fără precedent. Sunt în stare să-şi scoată ochii să-şi dea în cap, să se ucidă, orice”… 

 

 

 

Precizez că aceste analize nu au fost făcute recent ci, aşa cum am spus, în urmă cu trei, respectiv patru ani. Ele descriu însă un fenomen a cărui “explozie” abia acum se manifestă plenar. Suntem, cred, martorii unui sistem care se autodevoră.

România se află în plin vortex a ceea ce am numit “paradoxul deţinuţilor” iar principalii actori sunt, în acest moment, Traian Băsescu şi Victor Ponta. Toţi ceilalţi sunt victime colaterale, niciuna nevinovată de trădare naţională. Nu-mi pare rău de ei. De unii nu-mi pare rău nici atunci când sunt nevinovaţi. De Adrian Năstase, de pildă, care a fost închis pe nedrept. Da, dar a fost închis de un sistem monstrous pe care chiar el l-a creat. Sper să fie cât mai multe asemenea victime iar următoarea n-ar fi rău să fie ministrul Transporturilor. Ar fi un început de şansă pentru salvarea CFR-ului, dar şi pentru reabilitarea Partidului Naţional Liberal care are, din câte ştiu, şi altfel de membri.

Afisari: 1774
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircia Chelaru, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter