Se încarcă pagina ...

A cincea Marie si "Inima de la Balcic"

Data publicarii: 17.10.2015 11:31:00

 

Dupa aproape doi ani de la premieră, „SUB ZODIA MARIEI” revine pe scena bucureșteană.
Spectacolul este o trecere în revistă, muzical-dramatică, a celor mai importante „Marii” care au marcat, într-un fel sau altul, destinul, istoria, identitatea și imaginea României: Sfânta Fecioară Maria, Maria de Mangop, Regina Maria și Maria Tănase.  Cea de-a cincea... Marie este chiar cea care costituie liantul muzical al acestui spectacol - cantautoarea Maria Gheorghiu.  Realizat inițial împreună cu regretatul actor Eusebiu Ștefănescu, spectacolul a fost suspendat din motive lesne de înțeles. Reluarea lui se va face pe data de 30 octombrie, pe scena Teatrului de pe Lipscani, în următoarea formulă:
Adriana Trandafir, Tomi Cristin, pianistul Radu Cătălin Grațianu și, bineînțeles, Maria Gheorghiu. Spectacolul va fi închinat memoriei lui Eusebiu Ștefănescu.

 

Biletele sunt puse în vânzare prin agenția Bilete.ro și la casieria Teatrului de pe Lipscani (Str. Lipscani nr. 53, Tel. 0734.000.236 și 0735.146.903

 

Data reluării spectacolului nu a fost aleasă întâmplător, el fiind programat la o zi după celebrarea a 140 de ani de la nașterea Reginei Maria (29 octombrie 1875), în jurul personalității careia a fost construit întregul spectacol. De asemenea, „SUB ZODIA MARIEI” precede cu 4 zile un moment cu semnificație de reparare istorică: pe data de 3 noiembrie 2015, inima Reginei Maria va fi dusă, în cadrul unei ample ceremonii militare și religioase, la castelul Pelișor de la Sinaia, locul în care această inimă a bătut pentru ultima oară.

 

Piesa de referință a spectacolului „SUB ZODIA MARIEI” se numește „Inima de la Balcic” (versuri Miron Manega) și relatează povestea postumă a inimii Reginei Maria, care ar fi trebuit să rămână, conform dispozițiilor testamentare, în biserica Stella Maris din castelul construit de ea la Balcic. Din păcate, un destin absurd a făcut ca inima reginei să fie luată de acolo și dusă la castelul Bran, pentru a ajunge, în cele din urmă, în depozitul de la subsolul Muzeului Național de Istorie, într-o cutie de plastic.

 

Pentru ca anumite versuri ale cântecului să fie înțelese pe deplin, Tomi Cristin, partenerul Mariei Gheorghiu în acest spectacol, va rosti, înainte de interpretarea propriu-zisă a piesei ”Inima de la Balcic”, următorul monolog:

 

„În octombrie 1917, pe linia frontului din Moldova, în fața cotei 443 de la Cireșoaia, la 200 de metri de liniile germane, intra în luptă, în uniformă de ofițer de roșiori, una dintre cele mai frumoase și mai neînfricate femei care s-au identificat vreodată cu destinul acestei țări: principesa Maria, viitoarea regină a României. A fost vocea cea mai hotarâtă pentru rezistența și ofensiva de pe frontul din Moldova, împotriva nemților aproape învingători.Regina Maria a României a fost adorată, de Armata Română, ca un simbol. Pe 24 iulie 1938, înainte de a fi condusa de la Palatul Cotroceni la Curtea de Argeș, pe ultimul ei drum, regina a fost salutată de militari cu baionetele înfipte în pamânt și patul armei în sus, gest extrem și unic, pe care Armata nu l-a mai făcut niciodată, pentru nimeni. Semnificația gestului era dramatică: „Ne îngropăm odată cu tine!”… Armatei Române i se stinsese simbolul și nu mai avea pentru cine să lupte. (n.r. acesta este sensul versurilor din ultima strofă a cântecului: „Doar inima umbrei rămâne/ Să ardă la Balcic frumos,/ Fantoma aArmatei Române/ Salută cu puștile-n jos”).

Inima Reginei a fost dusă însă la Balcic. Potrivit ultimei dorinţe înscrisă în testament, Maria a dorit ca inima să-i fie scoasă din piept şi aşezată într-o casetă din argint, iar caseta să fie depusă în capela Stella Maris din grădina castelului construit de ea la Balcic. 

A rămas la Stella Maris numai doi ani, până în 1940. Prin cedarea Cadrilaterului, inima a fost luată și adusă la Bran, de către fiica cea mică a reginei, Principesa Ileana (devenita ulterior Maica Alexandra). A fost așezată într-o într-o criptă special amenajată în stânca Măgurii Branului din apropiere. 

La 5 iulie 1968, directorul Muzeului Bran de la vremea aceea, Titus N. Hașdeu, însoțit de mai mulți activiști de partid, a deschis cripta și a forțat cu o rangă sarcofagul de marmură aflat în interior. În sarcofag au găsit caseta de argint aurit cu inima reginei, casetă pe care au depus-o în casa de bani a Muzeului Castelului Bran.

În martie 1971, caseta a fost transferată la Muzeul Național de Istorie a României și a fost deschisă. În ea se găsea o altă casetă, mai mică, octogonală, de argint. Și aceasta a fost deschisă. Cele două casete au fost incluse în Tezaurul Istoric al României, iar inima, introdusă într-o cutie de plastic, a fost dusă spre păstrare în depozitul de la subsolul Muzeului Național de Istorie a României”... 

 

P.S. Așa cum am menționat, pe 3 noiembrie 2015, la dispoziția Casei Regale, inima Reginei Maria („Inima de la Balcic”), așezată în caseta originală, va fi transportată și depusă, pentru a-și continua somnul de veci, în locul în care ea a bătut pentru ultima oară: Castelul Pelișor de la Sinaia.

 

Maria Gheorghiu: INIMA DE LA BALCIC
(versuri: Miron Manega)

 

 

 

Inima de la Balcic

La Balcic se tânguie marea,

Un munte-i răspunde la Bran,

De dorul Mariei, cărarea

Se frânge-n sticliri de mărgean.

 

Se frânge cărarea poruncii

Ca dorul şi inima sa

Alături cu bunii şi pruncii

La Balcic, la Balcic să stea.

 

REFREN

Stella Maris, Stella Maris,

Pâlpâind un plâns stingher, 

Ca un zbor de Sancta Avis

Dintr-un alt Cadrilater.

 

O, Doamne, ce mare greşeală,

Ce mare greşeală-am făcut

Când luatu-i-am inima-n ţară

S-o ţinem la Bran, sub un scut!

Ce bine-ar fi fost să rămână

Acolo, la Balcic, un cord

Bătând pentru ţara română

Retrasă din hărţi, mai la nord.

 

REFREN ...........................

 

Dar n-a fost să fie, nu este

Permisă nicicând, niciodat,

Prezenţa Reginei aceste

În spaţiul pierdut prin dictat.

 

Doar inima umbrei rămâne

Să ardă la Balcic, frumos,

Fantoma Armatei Române

Salută cu puştile-n jos.

 

REFREN ...........................

Afisari: 2920
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter