Se încarcă pagina ...

Emeric Imre sau lecţia de transfigurare a fotbalului în folk

Data publicarii: 29.01.2010 23:44:00

Pe 30 ianuarie 1965, în Cluj-Napoca, se năştea multietnicul Emeric Imre, sau Imi, cum îl alintă toată lumea. Multietnic, deoarece prin venele lui curge sânge de român, maghiar, evreu, ţigan şi polonez. Vocea a moştenit-o de la tată. A început să studieze vioara încă din clasa I la Şcoala de Muzică şi Arte Plastice din Cluj, în paralel dedicându-se şi fotbalului. Antrenamentele de la Universitatea Cluj şi ambiţia de a îmbrăca într-o zi tricoul Naţionalei l-au făcut să abandoneze muzica timp de nouă ani. Pe când era în clasele VII-VIII, i-a picat în mână “Discul galben” al lui Mircea Baniciu. “Eşarfa în dar” de pe acest disc (dar şi faptul că aşa avea mai mult succes la fete) îl determină pe Imi să studieze la modul serios chitara. Astfel, se abandonează definitiv şi irevocabil muzicii.

 

“Să-mi daţi un semn prin telegraf”


Dacă ar fi s-o ia de la capăt, mai în glumă, mai în serios, Imi ar alege fotbalul. Şi asta din cauza dezastrului de acum de la echipa naţională :“Noi, generaţia lui Hagi, jucam fotbal adevărat. E trist că astăzi sunt atacanţi care cerşesc lovituri de la 11 metri. Deja fotbalul este o afacere, nu mai există spiritul acela frumos. Dar indiferent ce aş face, eu întotdeauna voi fi în pielea mea, fie că e vorba de muzica folk, fie de alte proiecte pe care le am. Fii liniştită, nu o să părăsesc folk-ul, după ce mi-a adus atâţia prieteni în jur”.
Emeric Imre a debutat în anul 1983 la cenaclul studenţesc “Nicolae Tăutu” de la Casa Armatei din Cluj-Napoca, cu piesa “Din depărtări”, pe versuri proprii. În 1984, debutează cu piesa “Să-mi daţi un semn prin telegraf” şi la cenaclul “Flăcăra”, unde cântă până la începerea stagiului militar. La întoarcerea din armată, cenaclul era desfiinţat. În 1992, Imi îşi reia concertele alături de Adrian Păunescu, în acelaş cenaclu, redenumit «Totuşi iubirea», până în anul 2000, acesta îşi încetează din nou activitatea. În ultimii ani, Emeric Imre este prezent la aproape toate festivalurile de gen, precum Folk You! (Vama Veche), Gala Folk (Sighişoara, Piatra-Neamţ), Tabăra Folk de la Calafat, Poarta Sărutului (Târgu-Jiu), Festivalul Interetnic (Sighişoara), Festivalul Castanilor (Ploieşti) etc.


Imi şi femeile
 

În afară de fotbal, doar o femeie mai putea să-l facă pe Imi să-şi întrerupă pentru a doua oară în viaţa sa cariera muzicală. Şi aceea a fost Aurora, fosta lui soţie şi mama celor doi copii ai săi, Bianca Patricia şi Cristian Emeric. Bianca, absolventă de coregrafie la Cluj, este cea care îi moşteneşte talentul, având o voce superbă şi un auz foarte bun. Deocamdată, cântă doar pentru ea, dar nu se ştie. Cristi e şi el un mare iubitor de muzică, dar nu cântă, dedicându-se în special afacerilor. Ambii copii trăiesc în prezent la Arezzo, în Italia.

Ce reprezintă femeia pentru Emeric Imre? “Hă, hă, hă - râde el - greu de spus… Femeia este motorul universal al vieţii. Într-o lume frumoasă şi normală, muzica e mult mai valabilă când o compui pentru femeie. Asta e menirea femeii: să facă viaţa mai frumoasă.” A iubit mai multe femei, «dintr-o prea mare sete de viaţă, deoarece prin fiecare femeie cunoşti o altă lume» - se justifică el.
“Spune-mi femeie plină de viaţă
Unde-i zăpada, bulgăr de ceaţă?

Spune-mi şoptită zâmbet de amantă
Unde-i ispita ce pasul mi-o poartă...?

Spune-mi iubito cu ochi de ţigancă
Unde e zborul care înalţă...?

Spune-mi copilă trezită la viaţă,
Unde-i candoarea ce gheaţa dezgheaţă...?

Spune-mi fetiţă cu gândul la stele
Unde e jocul din visele mele?

Femeie, amantă, iubită, şoptită, şoptită,
Femeie, amantă, iubită, copilă, şoptită, şoptită.” (“Ipostaze”)
 


 

Emeric Set


De vreo doi ani, Emeric Imre se prezintă în multe concerte într-o formulă de trupă. Folk-ul capătă astfel accente de rock. La început, s-au numit Emeric & Friends, dar de vreun an-un an şi ceva, îşi spun Emeric Set. Şi, cum lângă el nu puteau sta decât artişti compatibili valoric cu el, Imi i-a ales pe cei mai buni: Răzvan Krivach (voce, chitară electrică), Sorin Zamfir (percuţie), Gabriel Ghita (clape) şi Adelina Boloţ (voce). Merită menţionat faptul că Răzvan Krivach a câştigat Cerbul de Aur în 2008, iar anul acesta participă la preselecţia pentru Eurovision. Dacă a luat Cerbul, nu ne-ar mira ca Răzvan Krivach să aducă şi Eurovision-ul în ţară.
Anul trecut, Emeric Set a urcat pentru prima dată pe scena Sălii Palatului, de două ori chiar. Prima dată, pentru Gala Folk Om Bun, şi a doua oară pentru prima ediţie a Folk Maraton.


“Nebun de alb” şi va urma...

Lui Imi i se mai spune şi « nebun de alb », după titlul celei mai populare piese ale sale, pe versuri de Adrian Păunescu. În august 2006, Emeric Imre şi-a lansat primul album, purtând acelaşi nume. Albumul conţine 15 piese şi a fost imprimat în studioul JIMI “EL” LACO din Cluj-Napoca. Pe acest album se mai regăsesc: “Jurământ”, “Ipostaze”, “Mult prea mult”, “Ramuri de lumină”, “Povestea cavalerului cu brici”, “Gară”, “Balada lui Ilie de la sculărie”, “Condamnare”, “Buna variantă rea”.
Anul acesta, Emeric Imre ne pregăteşte nu una, ci două surprize. Prima ar fi un album cu trupa, preconizat a fi lansat în luna mai, iar a doua tot un album (cu cântece de iarnă !), care va fi lansat în miezul verii.
Melodia lui Imi cea mai aproape de suflet este, invariabil,  cea mai recentă. Se ataşează puternic de fiecare piesă nouă, pe care o «părăseşte» la următoarea piesă nou. Dacă ar trebui totuşi să facă un top personal, pe primul loc ar pune “Lied vechi de dragoste”, o piesă pe versurile lui Adrian Păunescu, compusă în 1995, după divorţ. A fost modalitatea lui de a trece peste o perioadă dureroasă din viaţa sa.
 

Alte valenţe

Imi are şi talente ascunse: simte oamenii. “Dacă am fi mai atenţi un pic, am observa că viaţa e formată din detalii pe lângă care trecem zilnic, fără să le băgăm în seamă. Pierderea omului modern constă în faptul nu mai este atent la subtilităţi şi rezonanţe. Nu le mai observăm din cauza goanei ăsteia nebune pentru acapararea a tot felul de lucruri mai puţin preţioase pentru adevărata frumuseţe a vieţii”.

 

Visul lui Imi

Visul lui Imi ar fi ca măcar una dintre trupele din România care creează muzică să ajungă cândva la fel de iubită şi renumită cum este Sting. Şi această trupă să fie Emeric Set. “E foarte greu însă, pentru că trebuie să te ridici la nivelul ăla, să fii descătuşat şi de probleme financiare, să nu fii nevoit să te baţi cu un showbiz bazat pe ambalaj sau să mergi în emisiuni proiectate pentru imbecili.”
Într-o lume acaparată de kitsch şi grotesc, mai sunt şi oameni frumoşi care luptă pentru crezul lor. Emeric Imre şi «Set»-ul său au pornit din Cluj să cucerească mai întâi capitala, apoi ţara şi, de ce nu?, lumea-ntreagă. Arsenalul lor: vocile, instrumentele, poezia, visul, încrederea. Să nu ne surprindă dacă vor reuşi!
 

Afisari: 3438
Autor: Magda Brebenel
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: Fan Turism (Aug, Thu 26, 2010 / 23:56)
Pentru domnul Emeric Imre, felicitari pentru prestatia de la Brasov. Daca doriti sa vedeti cum sa vazut si auzit in ultima zi intrati pe Youtube la fiserul * fanturism *, in baza acestui e-mail daca doriti aveti acordul meu ca proprietar drepturi de autor de a folosi filmele in care sunteti prezent cu obligatia de preloare integrala cu sigle.

Mult suces si audienta maxima.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter