Se încarcă pagina ...

"Isteria" spectacolele de sărbători şi clonele concertelor vieneze

Data publicarii: 13.12.2010 07:07:00

Al doilea val al „isteriei” spectacolelor vine, după explozia din vară, în luna decembrie. Pe lângă cele aflate în grila stagiunii, la teatre, operă şi operetă, marile scene bucureştene sunt înţesate de spectacole de „sezon”, iniţiate şi organizate de companii private. Unele dintre acestea au devenit tradiţionale prin confirmarea succesului la public câţiva ani la rând. Tudor Gheorghe, Ştefan Hruşcă şi Ştefan Bănică Jr. sunt capetele de afiş ale iernii spectacolelor

 

 

 

„De ziua României nu s-au mai acordat sarmale”, spunea cineva la televizor, cu un umor involuntar. S-au „distribuit” în schimb spectacole pentru tot poporul, completăm noi. Ediţia de iarnă a „maratonului” muzical - pentru că are anvergura unui maraton - a demarat pe 1 decembrie, cu un spectacol rock la Club Control, cu trupa lui Artanu’ (Partizan), şi a continuat a doua zi, în „format” R&B, la Fratelli Studios, cu cântăreaţa canadiană Melanie Fiona. Pe 4 decembrie, Grigore Leşe a ţinut un concert la Sala Radio („Grigore leşe şi ultimii rapsozi” - spectacol sold-out), iar Paul Gilbert - un concert de chitară la Silver Church.

 

Migraţia spectacolelor de teatru
Conform datelor furnizate de Eventim, 40.000-50.000 de bilete s-au vândut în decembrie anul trecut, iar estimările pentru anul acesta sunt aproximativ aceleaşi, cu precizarea că numărul spectacolelor a crescut. Vedetele lunii decembrie în Bucureşti sunt Ştefan Hruşcă (care revine în Bucureşti cu spectacolul „Colinde” - 9 decembrie, Sala Palatului), Thomas Anders (10 decembrie, Sala Palatului), Nicu Covaci („Symphoenix”, 10 decembrie, Opera Naţională), Radu Beligan (Confesiuni despre viaţă şi artă”, Palatul Copiilor, 21 decembrie), Ştefan Bănică Jr („Super Love, 16, 17, 18, 19 decembrie, Sala Palatului) şi Tudor Gheorghe (23 decembrie, Sala Palatului). În planul al doilea ar mai fi Grigore Leşe (Sala Radio, 4 decembrie), Steve Vai cu Evolution Tempo Orchestra (Sala Polivalentă, 8 decembrie), Maia Morgenstern („Tangou final”, 14 decembrie, Palatul Copiilor), Horaţiu Mălăele („Cafeneaua”, 22 decembrie, Palatul Copiilor) şi Vaya con Dios (spectacol amânat din vară, Fratelli Studios, 23 decembrie). De remarcat că varietatea genurilor a crescut faţă de anul trecut, prin migrarea, de pildă, a spectacolelor de teatru către sălile mari sau, pur şi simplu, prin iniţiativă directă privată. Sunt cel puţin cinci asemenea spectacole de teatru care se joacă în decembrie la Palatul Copiilor: „Micuţa Dorothy” (musical pentru copii de Silvia Kerim şi Marius Ţeicu, 12 decembrie), „Podu”, de Paul Ioachim (13 decembrie), „Tangou final” de Mario Diament, în regia lui Moshe Yassur (14 decembrie), „Confesiuni despre viaţă şi artă” (21 decembrie), „Cafeneaua” (22 decembrie) etc.

 

  

Academia Română şi Lira Tracă
Un alt aspect semnificativ al noilor tendinţe privind spectacolele de sărbători constă în orientarea publicului către muzica ţărănească. Faptul că spectacolul „Grigore Leşe şi ultimii rapsozi” s-a ţinut cu casa închisă i-a luat prin surprindere chiar şi pe organizatori. O confirmare a acestei tendinţe vine şi din partea Academiei Române, care pare a se fi contaminat şi ea de dimensiunea showbiz a culturii, girând, prin autoritatea sa, un spectacol de cobză. Este vorba, mai exact, de un proiect realizat de IRSCA Gifted Education în colaborare cu Universitatea Populară „Ioan I. Dalles” şi intitulat „Renaşterea spiritului Dalles”. Primul eveniment realizat în cadrul acestui proiect este „Ion Creţeanu şi Lira Tracă” - concert-dezbatere în care pitorescul cobzar din Voineasa va susţine un recital pigmentat cu prezentarea instrumentului cobză (numit de romani Lira Tracă). Despre conceptul Lira Tracă şi despre asocierea cobzei cu numele lui Orfeu am mai scris în paginile SFin, aşa că vom sublinia doar faptul că este primul concert de muzică ţărănească acompaniată la cobză care lansează provocarea unei cercetări de specialitate a istoriei instrumentului. Spectacolul este cu bilet de intrare (ceea ce nu se prea practică la Sala Dalles) şi are loc pe 13 decembrie. Tot la Sala Dalles s-au desfăşurat, în zilele de 11 şi 12 decembrie, Festivalul Naţional de Teatru pentru Tineret, la care intrarea a fost liberă.

 

Războiul clonelor
Spectacolele de Crăciun nasc şi mutanţi sau clone, aşa încât este greu de ştiut care-i unul şi care-i altul. De pildă, spectacolul „Christmas in Viena” era interpretat, anul trecut, de orchestra Johann Strauss Ensemble şi era organizat de EURAD (Europe Against Drugs) şi Asociaţia Culturală DRACULA. Anul acesta există trei spectacole cu această denumire: unul la Palatul Copiilor, pe 12 decembrie, organizat de Asociaţia Vreau Bilet, şi două la Teatrul Naţional (sold-out), respectiv Ateneul Român, organizate de EURAD şi „DRACULA”. Orchestra care prestează pentru primul este una eclectică, condusă de un francez pe nume Nicolas Jounis şi se numeşte „Johann Strauss Spirit”. Această titulatură era, în urmă cu câţiva ani numele unui spectacol interpretat (în varianta organizatorică Vreau Bilet) de... Johann Strauss Ensemble. Al doilea spectacol „Christmas in Viena”, cu cele două reprezentaţii ale sale (la TNB şi la Ateneu) este organizat de EURAD şi „DRACULA”, dar prestaţia muzicală nu mai aparţine orchestrei Johann Strauss Ensemble, ci uneia intitulate grandios Strauss Festival Orchester Wien. Pe de altă parte, Johann Strauss Ensemble cântă şi ei, dar sub alt concept, „Best of Viena”, la Sala Palatului, pe 11 decembrie, într-un spectacol organizat de Project Events şi Forward Media & Advertising. Pe de altă parte, la Sala Palatului, pe 21 decembrie, va mai avea loc un alt spectacol-clonă, intitulat „Crăciun Vienez”, interpretat de „Orchestra Originală a Balului Operei din Viena”. În treacăt fie spus, adăugirea adjectivului „originală” presupune că există mai multe asemenea orchestre, dar că nu toate sunt originale. Aceste ultime două spectacole („Christmas in Viena” şi „Crăciun Vienez”) sunt organizate de Vreau Bilet. În concluzie, avem, într-un un interval de 12 zile, trei spectacole cu denumirea „Christmas in Viena”, unul „Crăciun Vienez” şi încă unul „Best of Viena”. Johann Strauss este aşadar nemuritor! Şi în spirit, dar şi, mai ales, sub formă de clone. O nemurire made in România.

 

Neo-snobismul cultural
O concluzie statistică e greu de făcut. Se poate spune însă că spectacolele de manele au dispărut cu desăvârşire de pe scenele bucureştene şi că publicul a început să se înghesuie la concertele de calitate. Se întrezăreşte reapariţia snobismului cultural care făcea, în timpul lui Ceauşescu, să fie la modă anumite cărţi (cele controversate sau interzise), să fie vizionate anumite spectacole sau filme etc., fie şi numai de dragul unei conversaţii „elevate”. Dar cum snobismul e generat de efervescenţa unui interes cultural pe care-l parazitează, se poate spune că acest neo... snobism nu face decât să confirme existenţa unei activităţi culturale reale. Densitatea în creştere a spectacolelor de sărbători este doar un eşantion reprezentativ al nevoii de cultură a spectacolului. În ciuda sau, poate, datorită crizei.

 

Sursa: SĂPTĂMÂNA FINANCIARĂ
 

Afisari: 2512
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter