Se încarcă pagina ...

Opinii

Cât de germană e "presa germană" care-l critică pe Iohannis
19.01.2015 00:10, Miron Manega
Aflăm din Stiripesurse.ro, din articolul intitulat ''Klaus Iohannis e aspru criticat, în Germania, din cauza lui Mihai Eminescu'' că Iohannis ''a căzut victimă curentului, care îl serbează pe Eminescu într-o atmosferă de ignoranţă pioasă (...). Gestul preşedintelui nu face bine nimănui. A-l omagia pe Eminescu, cu citări trunchiate îl falsifică pe autor şi îl face de nerecunoscut, iar publicul larg continuă să fie încurajat în cultul său idolatru''.
citeste tot >>
MIRĂRILE UNEI ADOLESCENTE. Oameni ciudati, oameni normali...
04.09.2014 19:22, Ingrid Patricia Popa
Astăzi am ieşit să fac o plimbare. De data asta a fost o plimbare mai specială, căci mi-am propus să fiu atentă la ce fel de oameni sunt în jurul meu. Prima dată am întâlnit o tipă îmbrăcată prea elegant pentru a ieşi așa pe stradă. Dar nu look-ul ei mi-a atras atenţia, ci felul în care vorbea cu cineva la telefon. Dacă nu m-aş fi gândit de ce, prima mea impresie, prejudecata, ar fi fost că e o fată de bani gata, fiţoasă, fără suflet, pentru că scotea din gură nişte cuvinte atât de grele încât, probabil, celui de la telefon i-au picat greu. Dar, m-am gândit, dacă se comportă aşa cu acea persoană, poate are o problemă cu el/ea sau, dacă se comportă aşa în general, poate fi din cauză că aşa a făcut-o viaţa să se comporte.
citeste tot >>
Limba dulcilor Cazanii şi folclorul WC-urilor
04.09.2013 18:32, Miron Manega
Nu e cazul să avem prejudecăţi în privinţa vocabularului limbii române. Cuvintele în sine nu sunt vulgare. Ele denumesc sau indică. Indiferent că spunem p...lă sau penis, c...r sau anus, p...zdă sau vagin, c...at sau fecale, ele, cuvintele, se referă la acelaşi lucru. Tot ceea ce există trebuie să aibă o denumire. Şi totuşi, chiar şi în acest comentariu despre cuvinte, intervine autocenzura. Au vreo vină cuvintele? Are vreo vină ceea ce există, că există? Indiferent dacă lumea a fost creată de Dumnezeu sau a apărut la întâmplare, dictonul latin naturalia non sunt turpia” (cele naturale nu sunt vulgare) rămâne valabil. Atunci, cine greşeşte şi unde greşeşte? Este morală cenzurarea naturii şi a cuvintelor?
citeste tot >>
Despre aşa-zisul antisemitism al lui Eminescu. "Omul deplin al culturii române" văzut de evrei
22.07.2013 01:08, Miron Manega
Aşa-zisul anti-semitism al lui Eminescu este o mistificare istorică pe care noi, contemporanii, am luat-o ca atare, fără s-o mai verificăm. Acceptarea acestei ''axiome'', care a dus la complexul ''cadavrului din debara'' vine, de fapt, din incultura noastră. Dacă i-am citi publicistica, am constata că, dincolo de reacţiile lui de ripostă atunci când era atacat (reacţie firească de polemist redutabil) Eminescu a avut, relativ la ''chestiunea evreiască'', o poziţie ştiinţifică.
citeste tot >>
În ziua comemorării lui Eminescu, ungurii au primit autorizaţie de protest la... ARCUL DE TRIUMF
15.06.2013 01:54, Miron Manega
Hotărât lucru, ungurii ştiu să-şi aleagă momentul şi locul în care vor să protesteze. De data asta au ales ziua de 15 iunie, data la care a murit Mihai Eminescu, poetul nostru naţional. Ura maghiară împotriva românilor este foarte bine organizată. Au şi cu cine. Pe de o parte, nepăsarea guvernul României, care este alcătuit din două grupuri (eu le-aş zice haite) perfect complementare între ele (ticăloşii din PSD şi proştii din PNL), iar pe de altă parte lipsa de cultură a aleşilor locali sau parlamentari. Sunt convins că primarul Capitalei, Sorin Oprescu, habar n-avea că pe 15 iunie (când au solicitat ungurii autorizaţia de protest) se împlinesc 124 de ani de la moartea lui Eminescu. Ungurii ştiau.
citeste tot >>
Capul şi curul domnului Fenechiu
12.06.2013 23:29, Miron Manega
Între cap şi cur (să mă ierte cititorii că nu folosesc termenul medical, ci pe cel recomandat de academicianul Alexandru Graur) nu este o diferenţă ierarhică, e doar o diferenţă de funcţie. Pe diferenţe de acest tip (sau pe diferenţe similare) se bazează şi organizarea sistemului democratic. Deci capul şi curul (iarăşi scuze că aplic recomandarea lui Graur) sunt principial egale, cu precizarea de mai înainte. Dar, atunci când curul (scuze, idem) vrea să ia locul capului, invocând principiile democraţiei, apar disfuncţiile organice, dezintegrarea şi haosul, căci precedentul generează emuli: piciorul vrea să ia locul mâinii, ficatul - locul cordului, vezica - locul ochilor etc. Aşa şi cu dl. Relu Fenechiu...
citeste tot >>
Oare ce ar răspunde Ponta, dacă fiul lui l-ar întreba: "Tată, de ce ai vândut România?"
30.05.2013 11:53, Miron Manega
Este, fără doar şi poate, o abordare retorică a ''speţei'' istorice în care suntem implicaţi cu toţii, şi ''vânzători'', şi ''vânduţi''. Noi, cetăţenii, suntem, desigur, cei din urmă. Zic că e retorică, pentru că Victor Ponta n-are nici conştiinţă istorică, nici sentimentul responsabilităţii sau apartenenţei la vreo identitate naţională, nici sensul funcţiei pe care o deţine. Deci nu realizează că e un administrator vremelnic, nu un stăpân etern al României.
citeste tot >>
16 mai 1812 - primul rapt al Basarabiei
12.05.2013 23:16, Mariana Cristescu
În număr de şase, în perioada 1711-1812, Războaiele ruso-turce au însemnat o adevărată calamitate pentru poporul român. Dintr-o descriere a cronicarului Ioan Neculce, la 1736, aflăm că ruşii jefuiseră atât de crunt Moldova, încât supravieţuitorii refugiaţi în mănăstiri mureau acum de foame. În mod paradoxal, salvarea a venit de la tătari, care au adus ceva grâu. La 10 iulie 1774 se încheiase Pacea de la Kuciuc-Kainargi, în Dobrogea de sud, dar, încă din anii 1771-1772 şi 1774-1775, ruşii organizau, în întreaga Moldovă, recensăminte amănunţite, demonstrându-şi evident intenţia anexării. Iată însă că stipulările Tratatului, contrar pretenţiilor acestora, care cereaau, pe lângă altele, cele două Principate Române (Moldova şi Muntenia), s-au mărginit la a se ceda Imperiului Rus oraşele Kerci şi Enicale, în acelaşi context acordându-se tătarilor din Crimeea independenţă faţă de Turcia.
citeste tot >>
"ÎNSFINŢITUL LEMN AL CRUCII"
10.05.2013 13:05, Mariana Cristescu
''Imnele Ardealului'' s-ar fi putut intitula acest recent volum al poetului Mircea Dorin Istrate, dacă nu ar fi existat înaintea lui uriaşul Ioan Alexandru, cu ''Imnele Transilvaniei'', în 1976, şi apoi cu atâtea alte imne - ''Imnele Moldovei'', ''Imnele Ţării Româneşti'', ''Imnele iubirii'', ''Imnele Putnei'', ''Imnele Maramureşului'' - coborâtoare, poate, din aura blazonului nobiliar şi mai ales din cel de spirit al lui Pindar din Delphi, important poet al Antichităţii greceşti. Regretatul, minunatul Ioan Alexandru a tradus imnele poetului grec, a cărui casă din Theba nu a fost distrusă de cuceritorul Alexandru cel Mare, tocmai ca recunoaştere a valorii poemelor acestuia dedicate lui Alexandru Macedon, antecesorul său. Cu o jumătate de mileniu înainte de Hristos, aşadar, poeţii Antichităţii erau respectaţi chiar şi de marii cuceritori ai lumii.
citeste tot >>
Noroc că Diavolul vorbeşte româneşte!
23.04.2013 23:43, Cornel Bîrsan
În jurnalul său personal, Octavian Goga, refugiat din Transilvania în Regat, a scris cele mai aspre rânduri de condamnare a clasei politice românești: ''Țară de secături, țară minoră, căzută rușinos la examenul de capacitate în fața Europei... Aici ne-au adus politicienii ordinari, hoții improvizați astazi în moraliști, miniștrii cari s-au vândut o viața întreaga, deputați contrabandiști... Nu ne prabușim nici de numărul dușmanului, nici de armamentul lui, boala o avem în suflet, e o epidemie, înfricoșata de meningită morală...''
citeste tot >>
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter