Se încarcă pagina ...

Opinii

Oare ce ar răspunde Ponta, dacă fiul lui l-ar întreba: "Tată, de ce ai vândut România?"
30.05.2013 11:53, Miron Manega
Este, fără doar şi poate, o abordare retorică a ''speţei'' istorice în care suntem implicaţi cu toţii, şi ''vânzători'', şi ''vânduţi''. Noi, cetăţenii, suntem, desigur, cei din urmă. Zic că e retorică, pentru că Victor Ponta n-are nici conştiinţă istorică, nici sentimentul responsabilităţii sau apartenenţei la vreo identitate naţională, nici sensul funcţiei pe care o deţine. Deci nu realizează că e un administrator vremelnic, nu un stăpân etern al României.
citeste tot >>
16 mai 1812 - primul rapt al Basarabiei
12.05.2013 23:16, Mariana Cristescu
În număr de şase, în perioada 1711-1812, Războaiele ruso-turce au însemnat o adevărată calamitate pentru poporul român. Dintr-o descriere a cronicarului Ioan Neculce, la 1736, aflăm că ruşii jefuiseră atât de crunt Moldova, încât supravieţuitorii refugiaţi în mănăstiri mureau acum de foame. În mod paradoxal, salvarea a venit de la tătari, care au adus ceva grâu. La 10 iulie 1774 se încheiase Pacea de la Kuciuc-Kainargi, în Dobrogea de sud, dar, încă din anii 1771-1772 şi 1774-1775, ruşii organizau, în întreaga Moldovă, recensăminte amănunţite, demonstrându-şi evident intenţia anexării. Iată însă că stipulările Tratatului, contrar pretenţiilor acestora, care cereaau, pe lângă altele, cele două Principate Române (Moldova şi Muntenia), s-au mărginit la a se ceda Imperiului Rus oraşele Kerci şi Enicale, în acelaşi context acordându-se tătarilor din Crimeea independenţă faţă de Turcia.
citeste tot >>
"ÎNSFINŢITUL LEMN AL CRUCII"
10.05.2013 13:05, Mariana Cristescu
''Imnele Ardealului'' s-ar fi putut intitula acest recent volum al poetului Mircea Dorin Istrate, dacă nu ar fi existat înaintea lui uriaşul Ioan Alexandru, cu ''Imnele Transilvaniei'', în 1976, şi apoi cu atâtea alte imne - ''Imnele Moldovei'', ''Imnele Ţării Româneşti'', ''Imnele iubirii'', ''Imnele Putnei'', ''Imnele Maramureşului'' - coborâtoare, poate, din aura blazonului nobiliar şi mai ales din cel de spirit al lui Pindar din Delphi, important poet al Antichităţii greceşti. Regretatul, minunatul Ioan Alexandru a tradus imnele poetului grec, a cărui casă din Theba nu a fost distrusă de cuceritorul Alexandru cel Mare, tocmai ca recunoaştere a valorii poemelor acestuia dedicate lui Alexandru Macedon, antecesorul său. Cu o jumătate de mileniu înainte de Hristos, aşadar, poeţii Antichităţii erau respectaţi chiar şi de marii cuceritori ai lumii.
citeste tot >>
Noroc că Diavolul vorbeşte româneşte!
23.04.2013 23:43, Cornel Bîrsan
În jurnalul său personal, Octavian Goga, refugiat din Transilvania în Regat, a scris cele mai aspre rânduri de condamnare a clasei politice românești: ''Țară de secături, țară minoră, căzută rușinos la examenul de capacitate în fața Europei... Aici ne-au adus politicienii ordinari, hoții improvizați astazi în moraliști, miniștrii cari s-au vândut o viața întreaga, deputați contrabandiști... Nu ne prabușim nici de numărul dușmanului, nici de armamentul lui, boala o avem în suflet, e o epidemie, înfricoșata de meningită morală...''
citeste tot >>
ÎGRIJORĂRILE UNUI SECUI. "Meciul Ungaria-România nu mai este demult un sport"
10.04.2013 10:45, NAGY ATTILA (Puli)
Pentru un maghiar sau un secui din Ardeal nu face deloc bine instigarea naţionalistă pe care o promovează şi o practică JOBBIK (n.r. Mișcarea pentru o Ungarie mai bună) şi FIDESZ în Ardeal. Problema este că ceea ce fac ei a început să declanşeze o reacţie în lanţ. Scandările naţionaliste, autonomiste, de la Targu Mureş, cumulate cu cele din partea membrilor FIDESZ şi JOBBIK, nu vor rămâne la infinit fără reacţie din partea românilor. Această recţie adversă este naturală şi semnele ei s-au arătat déja, de ziua naţională a maghiarilor, pe 15 martie: o fetiţă româncă din Covasna a mers la şcoală cu o bandă tricoloră pe cap.
citeste tot >>
Ce se întâmplă când o somitate academică europeană îndrăzneşte să afirme că în România n-a fost Holocaust. Profesorul Vladimir Iliescu "rejectat" de Academia Română
01.04.2013 12:06, Miron Manega
În luna februarie, în aula Academiei Române, a fost lansat volumul II al monumentalei lucrări ''Enciclopedia regimului comunist din România'', coordonată de Octavian Roske. Printre invitaţii de marcă ai evenimentului s-a numărat şi istoricul german de origine română Prof. Univ. Dr. phil. Dr. h.c. Vladimir Iliescu, profesor la Universitatea din Aachen.
citeste tot >>
PANSEURILE PREMIERULUI...
26.03.2013 22:42, Mariana Cristescu
Conform reporterului special al ziarului Gândul, Cristian Andrei, premierul Victor Ponta i-a recomandat primarului Sectorului 5, Marian Vanghelie, ''să rezolve problema integrării romilor înainte de a face mitinguri pentru susţinerea elevei cu «bentiţă tricoloră» din Covasna. «Au o problemă cu maghiarii în Sectorul 5? Sectorul 5 are o problemă cu integrarea romilor şi domnul Vanghelie, cu sprijinul meu să se ocupe de integrarea romilor. De maghiari ne ocupăm noi'', a fost prima reacţie a premierului când a auzit de intenţiile lui Vanghelie. Spiritual, nu? Chiar ar fi de râs, dacă n-ar fi de plâns.
citeste tot >>
Pentru Sabina, de la un General Român!
23.03.2013 20:41, General (r) Mircea Chelaru
Sabină, Fiică a Pământului cu nume predestinat! Tu ai făcut, cu voia lui Dumnezeu, să se înțeleagă că acest popor, adesea pedepsit cu hulă, este sieşi, marele giuvaer. Dumnezeu a lucrat prin tine și a făcut să se înțeleagă că acest popor nu a renunţat niciodată la memoria inalterabilă care transcende toate vicisitudinile, toate otrăvirile de dinăuntru sau de dinafară. Ai luat minunea culorilor din Pentagrama Sacră a Identităţii care se păstrează în taine şi astăzi, aşa cum numai basmul şi balada le pot ţine minte. Aici s-a încercat şi se screm încă unii alogeni mintali să ne lovească cu perfidie. Şi dacă verbul meu este nervos este şi pentru faptul că, prin educaţie şi proprie trăire, nu am acceptat niciodată toleranţe pe acest subiect. Pentru că cele cinci elemente specifice, ele însele nu pot fi negociate vreodată: steagul, cântecul, portul, limba şi datina.
citeste tot >>
"Anonima nesemnată" sau vremea în care bufonii devin eroi!
15.03.2013 10:25, Mariana Cristescu
Mai întâi s-a vorbit despre 1.500, apoi de 3.000, 5.000, chiar şi despre 7.000 de demonstranţi. Se pare că nu vom cunoaşte cifra exactă, întrucât nu ştim dacă a reuşit să-i contabilizeze cineva, celor 500 de pământeni, declaraţi ca atare la recensământ, alăturându-li-se mii ''secui'' din Sovata, Valea Nirajului, Sf. Gheorghe, Miercurea Ciuc şi.. de la Budapesta (!), precum şi destui gură cască a căror etnie nu comportă dileme. Nici nu mai contează, cert e că toţi câţi vor fi fost au participat, la Târgu-Mureş, duminică, după cum ştiţi, la o manifestare ''culturală'', cu scopul de a cere, în principal, autonomia aşa-zisului Ţinut Secuiesc - ''Szekelyland''. Desfăşurându-se plenar şi zgomotos, pe traseul aprobat de notabilităţile urbei, sub privirile îngăduitoare ale românilor mureşeni, şi ale lumii civilizate...
citeste tot >>
DESPRE ROMGARIA ŞI ÎNTOARCEREA ÎN EVUL MEDIU
04.03.2013 19:11, Lazăr Lădariu
Din decembrie 1989 încoace, noi, românii ardeleni, suntem mereu hărţuiţi, mereu tracasaţi, mereu ameninţaţi, mereu insultaţi, mereu provocaţi sub ploaia pretenţiilor şi a privilegiilor mereu crescânde ale UDMR. Încât, după cele petrecute atunci, mai ales după cele întâmplate, în zilele de 21 şi 22 ale acelui sfârşit de decembrie, la Zetea, Dealu, Târgu Secuiesc şi Praid, pentru a ne opri doar la câteva exemple, după alungarea românilor din judeţele Harghita şi Covasna, avem tot dreptul la o întrebare incomodă, care, de fiecare dată, stârneşte furia şi revolta neprietenilor noştri tradiţionali. Aşadar, cine pe cine a deznaţionalizat şi deznaţionalizează, prin continue epurări etnice? Din partea cui au venit toate provocările acelea, valuri-valuri, chiar sub privirea împietrită a neputincioşilor noştri guvernanţi, surzi şi orbi, de fiecare dată, în faţa batjocurii udemeriste?
citeste tot >>
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter