Se încarcă pagina ...

Presa

A apărut CERTITUDINEA nr. 29.  Singurătatea tării mele
11.12.2018 08:36, Miron Manega
MIHAI EMINESCU. Ideile mari asfințesc, zeii mor... ● EMIL CIORAN: ''Conştiinţă de apus de imperiu, într'un popor înăbuşit de gestaţie!'' ● MIRON MANEGA. Nu cred în Alianța Vestului! ● Prof. Univ. ILIE BĂDESCU. Teologia Revoluţiei din decembrie și resurecția celor care vor să ne ''elibereze'' din nou de Hristos ● DAN PURIC. Singurătatea țării mele ● MIRON MANEGA.Un mesaj patologic de la un antiromân posedat ● GRIGORE VIERU Sunt naţionalist ● NAGY ATTILA-MIHAI. Catedrala Mântuirii Neamului și indignarea ziarului ''Háromszék'' din Covasna
citeste tot >>
Suntem rezistenti la fibra lui Eminescu! Nu ne lăsăm contaminati de ea
10.12.2018 12:41, DAN PURIC
Fibra adâncă a acestui neam românesc, așa cum a fost în mod natural împotriva bolșevismului, așa este astăzi plasat organic împotriva acestui sinistru experiment, care iată își întinde tentaculele și la noi făcând numeroase victime. Oamenii naufragiază în aceeași apă și implacabil vor avea cu toții același destin. Cât de departe este Europa de astăzi de sine? Ce ar fi spus Herder în fața acestei Hiroshime sufletești, el care credea profund că sufletul colectiv al unui popor care pleacă de la acele energii interioare (kräfte) ale lui, înțelesuri și sensuri împărtășite și nicidecum ca astăzi de la niște vestigii și lucruri impuse de sus.
citeste tot >>
Răsare unde sameni, nu unde părăsesti locul! Într-o localitate din Muntii Pamir se vorbeste limba română
10.12.2018 12:27, NICOLAE DABIJA
Întâmplarea de mai jos mi-a fost povestită de un scriitor tadjic, acum vreo zece ani. Mi s-a părut instructivă prin ingeniozitatea de care dă, câteodată, dovadă basarabeanul nostru când e pus în condiţii-limită. În primii ani de după război, un compatriot de-al nostru, ca să scape de deportare, a fugit în... chiar locurile către care erau deportaţi unii dintre consângenii săi. Adică nu chiar acolo, dar cam încolo. S-a ascuns în nişte munţi de la celălalt capăt al fostei URSS, undeva aproape de frontiera cu Afganistanul, într-un aul din Badahşanul-de-Munte al Tadjikistanului, într-o şcoală pierdută în Munţii Pamir, şi a predat toată viaţa sa, timp de aproape cinci decenii, limba franceză. Aulul era mic, situat între două prăpăstii de munte, rar cine ajungea în acel sătuc, rar cine pleca din el.
citeste tot >>
Az ember amit a saját kezével készít, az ördög sem rombolja le!
09.12.2018 13:08, Miron Manega
În numărul 25 al revistei, am prezentat o situație hilară, rezultată din prostia unei inițiative legislative. Textul articolului era intitulat ''Spectacolul lui Tudor Gheorghe: șah-mat pentru UDMR-iștii din Târgu Mureș'' și se referea la spectacolul lui Tudor Gheorghe dedicat Centenarului, spectacol programat la Tg. Mureș pentru data de 26 noiembrie. La discuția care a avut loc între organizatorul spectacolului și reprezentanții UDMR ai Consiliului Județean Mureș, i s-a impus acestuia să facă afișe pe care titlul spectacolului să fie scris și în limba maghiară, pentru că ''așa-i legea''.
citeste tot >>
PROIECT MARCA LAURIAN STĂNCHESCU. Înfiintarea Centrului Maramuresean de Arhivare si Documentare "Mihai Eminescu"
07.12.2018 22:04
Deși aflat la recuperare într-un spital din București, poetul Laurian Stănchescu (membru USR și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România) n-a renunțat la prezența în spațiul public. Ultimul proiect pe care-l are în vedere chiar acum, cât suntem încă în Anul Centenarului, este înființarea, la Ieud, a unui Centru Maramureșean de Arhivare și Documentare ''Mihai Eminescu''. ''Reînsămânțarea'' numelui și simbolului Mihai Eminescu în cât mai multe locuri din România se înscrie în direcția programatică, demarată din 2013, a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Laurian Stănchescu fiind unul dintre exponenții acestei direcții.
citeste tot >>
URAREA U.Z.P.R. DE 1 DECEMBRIE: La multi ani, România, la multi ani, români! Cu îngrijorare si sperantă
01.12.2018 11:21
Avem privilegiul istoric de a fi contemporani cu încheierea primului centenar al Marii Uniri și nutrim speranța că îi vor urma altele. Nutrim, de asemenea, speranța că la următorul Centenar, poate și mai devreme, vom celebra Unirea cu un contur al hărții așa cum l-au rotunjit oamenii mari ai României Mici, nu așa cum au ciuntit-o oamenii mici ai României Mari, care nu au fost în stare s-o păstreze intactă. Și încă nutrim speranța ca noi, cei de azi, să înțelegem și să ne asumăm responsabilitatea uriașă de a gestiona, cu mintea și conștiința trează, măcar aceste trei pătrimi din țara anului 1918, consfințită la Trianon în 1920. Și să nu lăsăm să se închidă niciodată rana deschisă spre Basarabia. Căci nu ea ne-a părăsit, ci noi am abandonat-o, deci povara acestui abandon ne aparține. Iar ea, Basarabia, încă ne așteaptă.
citeste tot >>
A apărut CERTITUDINEA nr. 28.  Centenarul unui stat în captivitate
26.11.2018 22:28, Miron Manega
● MIHAI EMINESCU. La arme! ● TEMĂ DE GÂNDIRE PENTRU SECUI ȘI ROMÂNI. Filmul lui Gheorghe Naghi, ''Doi bărbați pentru o moarte'' - de la triunghi conjugal la solidaritate interetnică ● EMIL CIORAN. Franţa este un tot ce tinde să devină nimic, România un nimic ce tinde... ● DECLARAȚIILE UNIRII ● DAN PURIC. Despre viteza degradării umane și sinuciderea colectivă, în numele progresului... ● GEORGE COANDĂ. Unei iluzii budapestane: NEM! ● NAGY ATTILA-MIHAI. Românii și evreii, într-o perspectivă eschatologică ● MIRON MANEGA. Az ember amit a saját kezével készít, az ördög sem rombolja le!
citeste tot >>
Cu amărăciune despre o omisiune vinovată: Catedrala Mântuirii Neamului a fost ideea lui Eminescu
26.11.2018 10:23, Miron Manega
Indiferent de poziționarea fiecăruia dintre noi în privința ''demonizatei'' Catedrale a Mântuirii Neamului, aceasta a fost un deziderat istoric care niciodată, până acum, nu a putut fi împlinit. Iar cel care a avut ideea ridicării unui astfel de edificiu a fost chiar Mihai Eminescu. Cel care a semnalat prioritatea istorică a lui Eminescu în formularea ideii acestui proiect a fost Ioan Slavici, în 1924, într-o relatare apărută în revista ''Arhitectura'': "Când a sosit la Bucureşti vestea că Curcanii noştri au cucerit reduta Griviţa, Eminescu şi eu am chibzuit să publicăm în Timpul un articol, în care arătam că Ştefan-Vodă cel Mare, de fiecare victorie câştigată pe câmpul de război, zidea întru mărirea lui Dumnezeu câte o mănăstire, şi stăruiam ca românii din zilele noastre să ridice şi ei o catedrală la Bucureşti, unde nu e nici o biserică mai încăpătoare, în care mulţi creştini să se roage împreună pentru binele obştesc''.
citeste tot >>
TEMĂ DE GÂNDIRE. Prima moschee din România construită de români convertiti la Islam
26.11.2018 01:15
Prima moschee din România construită de românii convertiţi la Islam a fost inaugurată în localitatea Rediu, comuna Bîra, județul Neamț, în anul 2014. (prima chemare la rugăciune a fost vineri, 27 iunie 2014). Moscheea s-a ridicat la inițiativa lui Daniel Cîniparu, român convertit la islamism în 2004, și este închinată Mariei, cea care a dat naştere, aşa cum prorocise şi Moise, Mântuitorului Isus. Aceasta este prima moschee din România construită de românii ce s-au convertit la Islam şi au ajutat cu donaţii în bani şi materiale. Comunitatea musulmană de la Rediu are 12 membri, pe o rază de 30 de kilometri. În comuna Bîra, doar familia Cîniparu este convertită la islamism.
citeste tot >>
Autonomia "Tinutului Secuiesc" respinsă de Consiliul Europei, dar realizată, pas cu pas, de "binomul" PSD-UDMR
26.11.2018 00:40, Miron Manega
Respingerea, de către Consiliul Europei, a cererii de autonomie a așa-zisului Ținut Secuiesc este o știre din 2015 care n-a prea fost dezbătută în media românească, deși viza însăși existența României ca ''stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil'' (Constituția României, Art.1.1). Iar decizia Consiliului Europei a fost și continuă să fie ignorată, cu un tupeu sfidător, atât de guvernul Ungariei, cât și de struțo-cămila politică UDMR. Zic ''struțo-cămilă'' pentru că, pe de o parte, este un ONG cu statut de partid, iar pe de altă parte pentru că servește interesele Ungariei dar este subvenționată de statul român.
citeste tot >>
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter