Se încarcă pagina ...

Presa

CACIALMAUA UNEI REABILITĂRI. Poezia "Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!"
30.03.2018 11:17, Miron Manega
Unul dintre cei mai netrebnici și mai înșelători termeni juridici din legislația românească este acela de REABILITARE. Iar cea mai elocventă ilustrare a acestei netrebnicii este sentința din 4 mai 2011, a Tribunalului Bucureşti, în cazul dosarului de revizuire a condamnării lui Radu Gyr pentru poezia ''Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!'', prin procesul deschis împotriva Statului Român și a Ministerului Public de fiica sa, Simona-Carmen Popa, în iunie 2010. Calificativul de ''netrebnic'' nu se referă la termenul în sine, ci la modul în care a fost și este el instrumentat. Astfel, sentința dată de Tribunalul București nu a fost una de ACHITARE, ci una de REABILITARE, ceea ce a făcut ca, la recurs, Curtea de Apel București să respingă acordarea de daune morale reclamantei (Simona-Carmen Popa, fiica poetului).
citeste tot >>
Tracomani si röslerieni
30.03.2018 10:46, Miron Manega
Începe să mă irite insistenţa şi, mai ales, maniera în care sunt contestate unele abordări în materie de istorie şi arheologie, anume cele care pledează pentru importanţa istorică a tracilor sau, şi mai ''rău'', a dacilor. Toate sunt luate în derizoriu şi băgate de-a valma în cazanul comun al ''tracomaniei'' sau ''dacomaniei'' ca manifestări patologice ale insuficienţei în materie de cercetare istorică. Nu zic că nu sunt exagerări şi aberaţii printre argumentele care susţin identitatea tracă sau daco-getică a culturii noastre şi a multor altor culturi dar, până acum, nu am văzut contra-argumente ştiinţifice sau probe, ci doar referinţe la alte teorii, calificative, ironii, sarcasme, băşcălii.,
citeste tot >>
Piloţii orbi
04.03.2018 08:19, MIRCEA ELIADE
Imoralitatea clasei conducătoare româneşti, care deţine ''puterea'' politică de la 1918 încoace, nu este cea mai gravă crimă a ei. Că s-a furat ca în codru, că s-a distrus burghezia naţională în folosul elementelor alogene, că s-a năpăstuit ţărănimea, că s-a introdus politicianismul în administraţie şi învăţământ, că s-au desnaţionalizat profesiunile libere - toate aceste crime împotriva siguranţei statului şi toate aceste atentate contra fiinţei neamului nostru, ar putea - după marea victorie finală - să fie iertate. Memoria generațiilor viitoare va păstra, cum se cuvine, eforturile și eroismul anilor cumpliți 1916-1918, lăsând să se aștearnă uitarea asupra întunecatei epoci care a urmat unirii tuturor românilor.
citeste tot >>
MEDITATIILE UNUI SECUI. Nu înteleg de ce voi, românii, vă lăsati pradă santajului politic al UDMR-ului
04.03.2018 08:09, Nagy Attila
Mesajul ascuns și neascuns al drapelului secuiesc, față de români, este neacceptarea autorității Statului Român, ceea ce, după mine, este inacceptabil. Un articol despre autonomie, postat pe blogul ortodox Război întru Cuvânt, exprimă foarte clar esența cererii de autonomie a secuilor: a trăi fără români, în mijlocul României! Ceea ce este inadmisibil, după jertfele seculare are românilor pentru Ardeal. Din această cauză mă mir și nu găsesc cuvinte, cum de-ați luptat, voi, românii, pentru Ardeal iar acum vă lăsați pradă șantajului politic al UDMR-ului.
citeste tot >>
TEMĂ DE GÂNDIRE. O poezie "dedicată" de Sándor Petofi  românilor
01.03.2018 20:15, Sándor Petőfi
Cum de rămân nespânzurați / Acești nerușinati și hoți?... / Poate doar pentru că nu sunt / Atâția arbori pe pământ / De care să atârne toți. // Oh, câți tâlhari fac încă umbră / Pământului!... În câte-un strop / De s-ar preface fiecare, / Și ar ploua din zare-n zare - / Ne-ar îneca un nou potop.
citeste tot >>
Baronul secui JOSEPH FAY, 1919: "Poporul secuiesc va fi una din pietrele cele mai sigure la edificiul României Mari"
01.03.2018 19:58
Există un document istoric excepțional, ignorant sau ocultat de istorici. Atât de cei români, cât şi de cei maghiari. Pentru cei din urmă este de înţeles, pentru cei dintâi nu. Nici de înţeles, nici de acceptat. Este vorba de declarația baronului JOSEPH FAY, în numele secuilor din Transilvania, declaraţie prezentată în plenul Adunării Deputaților din februarie 1919. Ar fi de recomandat ca acest document să apară şi în manualul de istorie a secuilor, dacă acest manual este scris cu un minim respect pentru Adevăr. Joseph Fay a fost doctor în drept internațional, specialist în istorie și poliglot, a ajuns deputat al secuilor în primul parlament al României Mari. A fost prieten politic cu Octavian și Eugen Goga, Oct. C. Taslăuanu ș.a., a devenind ulterior ambasadorul României la Tokio și Bruxelles.
citeste tot >>
ACADEMIA ROMÂNĂ: "A vota ziua de 15 martie ca zi a maghiarilor din România este un gest iresponsabil"
01.03.2018 19:44
Academia Română este principala instituție a conștiinței naționale a românilor. Această menire este inserată în actul ei de naștere, proiectul ei constitutiv, rostul instituției și destinul său primordial. Există momente când un popor nu poate să tacă. Există momente în Istorie când conștiința națională a celor care conduc vremelnic destinele unei națiuni scade sub cota de alarmă. Sunt acele momente în care totul pare de vânzare, totul se negociează, totul se relativizează, tot ce e sfânt și intangibil devine simplă marfă pe taraba politică.
citeste tot >>
UZPR - COMUNICAT Nr. 581/07.02.2018. "Toţi aceştia pierd, începând de astăzi, calitatea de membru UZPR..."
08.02.2018 09:51
CONSILIUL DIRECTOR AL UNIUNII ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA, ales de Adunarea Generală Extraordinară din 8 septembrie 2017, alegere validată prin Hotărârea Judecătoriei sectorului 1 București, pronunțată la data de 28.09.2017 în dosarul nr.29829/299/2017, rămasă definitivă și executorie prin Decizia civilă nr.238/A/25.01.2018 a Tribunalului București, aduce la cunoștință următoarele:
citeste tot >>
"Şi era Vodă aşezat în sicriu, într-un vagon deschis, împodobit cu cununi de flori şi cu perdele negre"
23.01.2018 21:35
''S-a aflat atuncea prin sate că are să-l aducă pe Vodă Cuza cu trenul, pe la Burdujeni... Era vară, cald şi frumos, şi câmpiile numai o verdeaţă... Şi cum s-a dat vestea prin sate, a început a porni norodul de pretutindeni, ca să iasă înaintea trenului, prin gări... Am umblat şi eu noaptea două poşte şi m-am dus să-l aştept, în gară la Liteni... Era atunci într-o duminică, şi lume de pe lume, norod mult se strânsese într-o parte şi-n alta a drumului de fier... Şi-am aşteptat noi, am aşteptat, şi într-o vreme s-a arătat şi trenul, venind încet, încet, ca la înmormântare... Şi oamenii tăceau cât vedeam cu ochii în lungul liniei şi toţi stăteau cu capul gol... Trecea trenul şi pe urmă se luau şi ei încet în urma lui... Dar în gară la Liteni s-a oprit... Şi era Vodă aşezat în sicriu, într-un vagon deschis, împodobit cu cununi de flori şi cu perdele negre... Şi cum s-a oprit vagonul, a început a sui norodul: bătrâni, femei, copii, bărbaţi, toţi se suiau ca să-l vadă şi să-l sărute...
citeste tot >>
Alexandru Ioan Cuza deputat de Mehedinti, în exil
23.01.2018 21:14, Miron Manega
În ianuarie 1870, la alegerile parlamentare parţiale, Al. I. Cuza, aflat în exil, este ales deputat de Mehedinţi, dar el nu a putut accepta această funcţie. Încă din 1867 îi scrisese lui Carol I pentru a reveni în ţară, dar acesta îl refuzase categoric. Și totuși, în 1870, la cinci ani de la detronarea lui Cuza şi de la aducerea în ţară a unui prinţ străin, ţăranii olteni din satele Mehedinţiului au hotărât să aleagă pe fostul domnitor Cuza, aflat în exil, şi să-l trimită în Parlament ca deputat al lor, al poporului, socotindu-l mai departe ca ''Măria Sa''.
citeste tot >>
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircia Chelaru, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter