Se încarcă pagina ...

Alexandru Ioan Cuza deputat de Mehedinti, în exil

Data publicarii: 23.01.2018 21:14:00

Articol apărut în numărul 6 al revistei „CERTITUDINEA”.

 

În ianuarie 1870, la alegerile parlamentare parţiale, Al. I. Cuza, aflat în exil, este ales deputat de Mehedinţi, dar el nu a putut accepta această funcţie. Încă din 1867 îi scrisese lui Carol I pentru a reveni în ţară, dar acesta îl refuzase categoric.

Și totuși, în 1870, la cinci ani de la detronarea lui Cuza şi de la aducerea în ţară a unui prinţ străin, ţăranii olteni din satele Mehedinţiului au hotărât să aleagă pe fostul domnitor Cuza, aflat în exil, şi să-l trimită în Parlament ca deputat al lor, al poporului, socotindu-l mai departe ca “Măria Sa”.

 

De ce-l iubeau oltenii pe Cuza

 

Motivele acestrui demers aveau rădăcini puternice. Așa cum se știe, în perioada celor șapte ani de domnie, Alexandru Ioan Cuza acorda o atenţie deosebită activităţii administrative din judeţele ţării, intervenind energic în curmarea abuzurilor şi ilegalităţilor.

 

Primind o reclamaţie împotriva prefectului de Mehedinţi, Dumitru Pruncu, Cuza a trimis în acest judeţ, în septembrie 1863, pe ministrul de Interne, Mihail Kogălniceanu. În urma cercetărilor efectuate, dela Turnu-Severin Mihail Kogălniceanu i-a telegrafiat domnitorului următoarele: „Am găsit garnizoana de aici şi pe dorobanţi locuind mai rău decât ocnaşii (…) Şi aici, ca şi la Craiova, palatul prefecturii e abandonat în ruină. Am găsit pretutindeni edificiile statului abandonate şi autorităţile instalate în case închiriate la preţuri nebuneşti”.

 

În urma raportului redactat de Mihail Kogălniceanu, la 9 septembrie 1863, Cuza a semnat, la Ruginoasa, decretul de înlocuire a prefectului Dumitru Pruncu, în locul său numindu-l pe Daniel Kiriţescu, care mai fusese prefect de Mehedinţi şi care s-a dovedit un spirit întreprinzător. După un an, la 30 august 1864, de ziua onomastică a lui Cuza (după promulgarea Legii Agrare), în Mehedinţi au avut loc mari manifestări de simpatie şi de sprijin a domnitorului.

 

Județul Mehedinți, în special orașul Turnu Severin, a avut și alte motive să-i fie recunoscător voievodului moldovean, unul dintre acestea fiind și faptul că s-a îngrijit personal de desfășurarea săpăturilor arheologice de la Piciorul podului lui Traian, demarate în 1865.

 

Acest sentiment de recunoștință a persistat și după izgonirea din țară a lui Cuza. Astfel, în 1870, țărani, meşteşugari, muncitori din port, negustori etc. au găsit sprijin, în acea perioadă, pentru a da viaţă gândurilor lor pentru fostul domnitor, prin avocatul Grigore Miculescu, prietenul lui Mihail Kogălniceanu. Cunoscut pentru ideile sale înaintate încă în epoca revoluţiei de la 1848, Miculescu va fi unul dintre fervenţii susţinători ai Unirii de la 1859. Deputat şi apoi senator în timpul domniei lui Cuza, el va susţine reformele, inclusiv pe acelea care vizau diminuarea proprietăţilor sale. Propagând în cercurile intelectuale din Bucureşti, Craiova şi Turnu Severin, orientarea culturală profranceză şi proitaliană, Grigore Miculescu va iniţia publicaţia satirică “Măseaua”, cu ascuţiş anticarlist, împotriva politicii lui Carol şi cu orientare potrivnică Austro-Ungariei.

 

Represaliile împotriva lui Grigore Miculescu

 

“Carol nu va rămâne dator multă vreme. Proprietăţile lui Miculescu încep să fie ţinta primelor atacuri. Bancherul Eschenazi, adus de Carol din Germania, îi va ipoteca o parte din proprietăţi. Revista < Măseaua> este pusă sub urmărire. Fiii săi, care-l sprijineau în activitatea revistei, vor resimţi din plin urmările pentru atitudinea de animatori ai alegerii lui Cuza ca deputat de Mehedinţi”, susţine istoricul I. Dorneanu în “Magazin istoric” (mai 1967). „Trei feciori au murit în împrejurări misterioase, primul, un tânăr istoric-arheolog, înecat în Dunăre, iar nu după multă vreme, ceilalţi doi, tineri avocaţi, au fost găsiţi înecaţi într-o groapă de var. Represaliile se vor îndrepta în cele din urmă direct contra lui Grigore Miculescu. Când, în 1881, Cuza va fi ales pentru a treia oară deputat de Mehedinţi, Miculescu va fi silit să se exileze în Franţa. Aproape întreaga avere i-a fost spulberată. A rămas cu câteva pogoane şi o culă, fosta culă în care poposise Tudor Vladimirescu înaintea anului răscoalei”, mai spune I. Dorneanu.

Redăm mai jos textul mandatului prin care Alexandru Ioan Cuza a fost proclamat deputat de Mehedinţi, în urma scrutinului electoral din 1870:

“Mandat Azi la 25 ianuarie, anul 1870, fiind convocat prin decret domnesc colegiul al IV-lea din districtul Mehedinţi a alege deputatul său, şi, procedând la despoierea scrutinului în ziua de 26 la patru ore după amiază, a proclamat cu majoritate de voturi din 544 prezenţi pe Măria Sa Alexandru Cuza Vodă de deputat al acestui colegiu. Biroul definitiv al colegiului, pe de o parte recunoaşte de legală această alegere, iar pe de alta dă acest mandat cu mult respect şi recunoştinţă la mîna alesului deputat Vodă Cuza, rugându-l cu supunere şi inimă curată să vie în sînul naţiunii române, pe care a dezrobit-o şi care-I e devotată tocmai pentru-că-l crede om mare, devotat şi credincios jurământului său din 1857. Asemenea mandat s-a alăturat şi la dosarul alegerilor, spre a se înmâna principelui Vodă Cuza prin autorităţile competente. Preşedintele biroului: preotul Gh. Ionescu  

Secretar: Gh. Burileanu

Scrutatoare: N. Negoiţescu”

 

Afisari: 451
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircia Chelaru, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter