Se încarcă pagina ...

ANTOLOGIA RUSINII: Emil Constantinescu, vinovat de înaltă trădare

Data publicarii: 11.12.2017 13:28:00

 

Articol apărut în numărul 1 al revistei „CERTITUDINEA”.

 

 

În data de 28 noiembrie 1991, când Ucraina se pregătea de Referendumul pentru declararea independenței sale, ca republică separată de URSS, Parlamentul României dădea o declarație prudentă și responsabilă, prin care atrăgea atenția viitorului stat independent că „teritoriile româneşti – Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, Ţinutul Hotin, precum şi judeţele din sudul Basarabiei [...] au fost rupte din trupul ţării, iar Pactul Ribbentrop-Molotov a fost declarat nul şi neavenit, ab initio, de U.R.S.S., la 24 decembrie 1989, şi de Parlamentul României la 24 iunie 1991”. 

Atenție! Această declarație era semnată de un Parlament cu o majoritate detestabilă, aservită lui Ion Iliescu & Comp. Și totuși... Iată textul Declarației:

 

„1. Parlamentul României a luat cunoştinţă de hotărârea autorităţilor de la Kiev de a organiza la 1 decembrie 1991 un referendum asupra independenţei Republicii Ucraina. 

Profund ataşat principiilor fundamentale ale respectării drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului şi ale popoarelor de a-şi hotărâri soarta, Parlamentul României salută hotărârea autorităţilor ucrainene de la Kiev de a organiza un referendum privitor la independenţa Republicii Ucraina. 

Având în vedere că acest referendum ar urma să se desfăşoare şi pe teritoriile româneşti – Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, Ţinutul Hotin, precum şi judeţele din sudul Basarabiei – Parlamentul României declara solemn că aceste teritorii au fost rupte din trupul ţării, iar Pactul Ribbentrop-Molotov a fost declarat nul şi neavenit, ab initio, de U.R.S.S. la 24 decembrie 1989 şi de Parlamentul României la 24 iunie 1991. 

Desigur, este dreptul Ucrainei sa organizeze un referendum pentru independenta sa, dar acest referendum nu poate avea valabilitate în privinta teritoriilor româneşti anexate abuziv de fosta U.R.S.S., teritorii care nu au aparţinut niciodatã Ucrainei şi sunt de drept ale României.  

2. Parlamentul României reitereaza atasamentul față de prevederile Actului final al Conferintei C.S.C.E. de la Helsinki, care admite posibilitatea modificãrii frontierelor pe cai paşnice, diplomatice.  

3. Parlamentul României, declară solemn că referendumul organizat de autoritãţile de la Kiev în teritoriile româneşti încorporate cu forța în cadrul fostei U.R.S.S. – respectiv în Bucovina de Nord, Tinutul Herta, Tinutul Hotin, precum şi în judeţele din sudul Basarabiei – este nul şi neavenit, precum şi consecinţele acestuia.  

4. Parlamentul României cere parlamentelor şi guvernelor tuturor statelor care vor recunoaşte independenta Ucrainei să declare expres că aceasta recunoştinţã nu se extinde asupra teritoriilor româneşti menţionate.  

5. Parlamentul României se pronunţa pentru începerea unui dialog cu Parlamentul de la Kiev în vederea examinãrii, împreunã a problemelor stabilirii unor relaţii de buna vecinãtate şi colaborare între România şi Ucraina şi invita, în acest scop, o delegaţie parlamentarã ucraineana urmeazã sa efectueze o vizita la Bucureşti, cât mai curând posibil. 

6. Parlamentul României solicita guvernului tarii sa înceapã de urgenta negocieri cu autoritãţile de la Kiev în problema teritoriilor româneşti anexate cu forta de U.R.S.S. 

Aceasta declaraţie a fost adoptatã de Parlamentul României în şedinţa din 28 noiembrie 1991, cu unanimitate de voturi.

 

PREŞEDINTELE SENATULUI                                PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

Acad. ALEXANDRU BÎRLĂDEANU                                                      MARŢIAN DAN”

 

În pofida și împotriva oricărei logici normale și fără nicio circumstanță atenuantă, pe 2 februarie 1997, președintele României de la momentul acela, Emil Constantinescu, semna păgubosul tratat cu Ucraina, intitulat eufemistic Tratat cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina. De fapt, „păgubos” este puțin spus. Este pur și simplu un act de trădare națională, care a consfințit de bună voie, pentru totdeauna, pierderea tuturor teritoriilor răpite României, de sovietici, Prin Tratatul Ribbentrop-Molotov, și făcute astfel cadou Ucrainei: Bucovina de Nord, Ținutul Herța, Ținutul Hotin şi judeţele din sudul Basarabiei. Iată ce stipula, la articolele 1 și 2, Tratatul semnat de Emil Constantinescu:

 

„[...] ART. 1

  1.) Părţile contractante îşi întemeiază relaţiile lor pe încredere şi respect reciproc, cooperare şi parteneriat.

2.) Părţile contractante vor respectă, în relaţiile reciproce, ca şi în relaţiile cu alte state, principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite şi ale Actului final de la Helsinki: egalitatea suverană, nerecurgerea la forţă sau la ameninţarea cu forţă, inviolabilitatea frontierelor, integritatea teritorială a statelor, reglementarea paşnică a diferendelor, neamestecul în treburile interne, respectarea drepturilor omului, egalitatea în drepturi şi dreptul popoarelor de a dispune de ele însele, cooperarea dintre state şi îndeplinirea cu bună-credinţă a obligaţiilor asumate conform dreptului internaţional.

ART. 2

1.) Părţile contractante, în concordanţă cu principiile şi normele dreptului internaţional şi cu principiile Actului final de la Helsinki, reafirmă că frontiera existentă între ele este inviolabilă şi, de aceea, ele se vor abţine, acum şi în viitor, de la orice atentat împotriva acestei frontiere, precum şi de la orice cerere sau acţiune îndreptată spre acapararea şi uzurparea unei părţi sau a întregului teritoriu al celeilalte părţi contractante. [...]”

 

Acest „Tratat de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina” ne apare, astăzi, în prejma Centenarului Marii Uniri, de-a dreptul abominabil, fie că-l evaluăm comparativ cu Declarația Parlamentului României din 28 noiembrie 1991, fie că îl luăm ca atare, confruntat doar cu istoria noastră de veacuri. Căci oricum am prezenta lucrurile, Emil Constantinescu a cedat, pur și simplu, o parte din România, fără să aibă scuza unei situații de război sau a unei compensații pe măsură. Compensație care, de altfel, nici nu avea cum să existe. Tratamentul intolerabil de care „beneficiază” astăzi, ca nație, românii din Ucraina vor constitui în veci stigmatul unui președinte trădător de țară, pe nume Emil Constantinescu.

 

„CERTITUDINEA” este o publicație care apare la două săptămâni, ziua de intrare pe piață fiind MIERCURI.

 

Afisari: 632
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter