Se încarcă pagina ...

CLUJ, 12.10.2018: Declaratia renegatilor

Data publicarii: 02.11.2018 13:09:00

 

Articol apărut în numărul 26 al revistei „CERTITUDINEA”

 

La 12 octombrie a.c., la Cluj-Napoca a fost semnat un document de o imporatanÈ›ă covârÈ™itoare pentru înÈ›elegerea situaÈ›iei grave în care se află, acum,  siguranÈ›a integrităÈ›ii teritoriale a României È™i a asediului generalizat, din afară È™i din interior, pentru spargerea acestei integrităÈ›i.

 

Documentul se numeÈ™te „Declaraţia româno-maghiară în anul Centenarului” È™i a fost adoptat la iniÈ›iativa  Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT). Revoltător! Dar nu faptul că niÈ™te unguri au semnat această declaraÈ›ie, pentru că ei pot fi consideraÈ›i - aÈ™a cum singuri s-au poziÈ›ionat, atât în istorie, cât È™i în prezent - duÈ™mani existenÈ›iali ai neamului românesc. Revoltător este faptul că dintre cei 23 de semnatari ai declaraÈ›iei, 11 sunt români (de fapt, 11,5, căci unul este româno-maghiar. De fapt, romunculi, aÈ™a cum îi numea Eminescu. Sau, È™i mai direct spus, RENEGAÈšI.

 

Iată conÈ›inutul declaraÈ›iei de la Cluj, care este, de fapt, un rezumat sintetic al „ DeclaraÈ›iei de la Budapesta” din iunie 1989. Atunci se pregătea aÈ™a-zisa RevoluÈ›ie din Decembrie. Acum se pregătelte - ce?

 

„Declaraţie româno-maghiară în anul Centenarului

 

Multe dintre manifestările dedicate celebrării Centenarului Unirii Transilvaniei cu România, înainte de 2018 È™i continuând în ultimele luni, au căpătat accente antimaghiare, sporind neînÈ›elegerea în relaÈ›iile dintre cele două comunităÈ›i. Având în vedere simbolismul momentului, adversităÈ›ile au potenÈ›ialul de a învenina atmosfera interetnică,pe timp de generaÈ›ii. Este motivul pentru care noi, semnatarii, am iniÈ›iat È™i susÈ›inem următoarea declaraÈ›ie.

 

Transilvania a fost È™i poate să devină un spaÈ›iu de complementaritate È™i poate să devină un model de pluralism cultural È™i religios. Promovarea identităÈ›ilor È™i tradiÈ›iilor care dau specificul Transilvaniei este în folosul È™i al românilor, È™i al maghiarilor. CondiÈ›iile securităÈ›ii ambelor comunităÈ›i naÈ›ionale sunt frontierele stabile È™i respectarea drepturilor minorităÈ›ilor.

 

Nu există niciun element care să opună, astăzi, interesele românilor È™i maghiarilor. AspiraÈ›iile maghiarilor la AUTONOMIE culturală È™i TERITORIALA sunt dezideratele unei mai bune organizări È™i servesc deci tuturor. Alimentarea confuziei dintre autonomie È™i independenÈ›ă reflectă uneori neînÈ›elegere, alteori intenÈ›ia rea a manipulării.

 

Nu există nimic care să opună, astăzi, interesele României È™i Ungariei. Conducerile de stat actuale pot sau nu să corespundă idealurilor societăÈ›ilor noastre; pot face ce trebuie sau pot greÈ™i È™i în privinÈ›a problematicii interetnice. Criticile la adresa lor, venind din interiorul sau din afara È›ării, nu au de ce să afecteze raporturile pe termen lung dintre cele două popoare. Conducerile sunt oricum schimbătoare, căci venirea È™i plecarea lor de la putere, la un moment dat, rezultă din chiar natura sistemelor democratice în care trăim.

 

Maghiarii din această È›ară sunt cetăÈ›eni ai statului român având drepturi egale È™i inalienabile de a propune modelele de reconstrucÈ›ie a statului-patrie comun. DistanÈ›a luată de ei faÈ›ă de celebrarea Centenarului aduce la lumină o temă fundamentală pentru istoria celor 100 de ani: ce a însemnat veacul care a trecut din perspectiva comunităÈ›ii maghiare? Vorbind în numele ei, liderii politici au semnalat repetat ceea ce cvasitotalitatea maghiarilor percep drept „100 de ani de neîmpliniri”. Or, este firesc să facem din acest an unul de bilanÈ› È™i să întâmpinăm dezideratele neîmplinite ale minorităÈ›ii, acestea necontravenind intereselor generale, permiÈ›ându-i să se simtă confortabil în România, deci în propria ei È›ară.

 

Centenarul Unirii Transilvaniei cu România oferă românilor È™i maghiarilor ocazia de a resuscita idealul promis în anul 1918: să fim o patrie a românilor, maghiarilor È™i a celorlalte minorităÈ›i constitutive ale unui stat devotat împlinirii aspiraÈ›iilor fiecărei comunităÈ›i. Este un obiectiv care nu poate fi realizat peste noapte. Dar putem transforma acest ideal într-un proiect de È›ară al anilor ce vin. Apelăm la compatrioÈ›ii noÈ™tri È™i la autorităÈ›ile publice să onoreze Centenarul refuzând incitarea naÈ›ionalistă È™i conflictul, favorizând construcÈ›ia È™i speranÈ›ele”.

 

   

 

Semnatarii Maghiari: TÅ‘kés László, Szilágyi Zsolt, Bodó Barna, Toró T. Tibor, Bakk Miklós, Dávid László, Eckstein Kovács Péter, Kolumbán Gábor, Molnár Gusztáv, Szilágyi Ferenc, Kincses ElÅ‘d, Lucian Nastasă-Kovacs

 

Semnatarii români: Gabriel Andreescu, Marius Tabacu, Cristian Sandache, Radu Raileanu, Sabin Gherman, Ramona BăluÈ›escu, Liviu Antonesei, Florian Mihalcea, Mircea Toma, Ovidiu Pecican, Cristian Pîrvulescu

 

Afisari: 382
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: Boboc Petrache (Nov, Wed 14, 2018 / 17:37)
Nemernicia nu are limite, iar grupul de "români" reprezintă profitorii loviturii de stat anti româneÈ™ti.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, FiriÈ›ă Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter