Se încarcă pagina ...

Controversata statuetă veche de 17.000 de ani de la Piatra Neamt. Dreptul la replică al echipei care a descoperit-o

Data publicarii: 09.01.2020 12:39:00

Uniunea ZiariÈ™tilor ProfesioniÈ™ti din România a luat act despre una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din perioada paleolitică din România, dintr-o campanie de presă negativă a unui important ziar central, campanie care, încet-încet, a început să se extindă È™i în media audio-vizuală.

 

Colegul nostru Miron Manega a făcut propria cercetare de caz, după informaÈ›iile disponibile din presă, pornind de la articolul denigrator apărut în Libertatea È™i intitulat „Înscenarea lui Venus! Cum s-a regizat în 2019 cea mai importantă descoperire paleolitică din istoria României: «Am făcut aicea un scenariu, că am găsit-o»!”. Răspunsul său la atacurile sistematice È™i repetate împotriva acestei descoperiri importante s-au poziÈ›ionat pe principiul protejării patrimoniului È™i s-au concretizat într-un articol publicat pe site-ul certitudinea.ro, intitulat Înscenarea lui Tolontan despre cea mai importantă descoperire paleolitică din istoria României”.

 

Uniunea ZiariÈ™tilor ProfesioniÈ™ti din România a preluat articolul, din acelaÈ™i considerent moral (apărarea patrimoniului naÈ›ional) È™i l-a publicat pe site-ul organizaÈ›iei. În urma avalanÈ™ei de articole denigratoare apărute în acelaÈ™i ziar central, echipa de arheologi care a făcut descoperirea, condusă de dr. Elena-Cristina NiÈ›u, a solicitat publicaÈ›iei respective dreptul la replică. Întrucât acest drept nu li s-a acordat iar atacurile au continuat să apară (ba s-au extins È™i pe pagina web a unui post de televiziune), aceÈ™tia au apelat la Uniunea ZiariÈ™tilor ProfesioniÈ™ti din România pentru a publica respectivul drept la replică:

 

COMUNICATUL DE PRESĂ (n.n. drept la replică)

 

Cercetările arheologice au fost realizate la Piatra NeamÈ›, conform autorizaÈ›iei pentru diagnostic arheologic nr. 239 din data de 28.05.2019, care a presupus evaluare de teren in zona Municipiului Piatra NeamÈ› È™i localităÈ›ile componente (Ciritei, Doamna, Văleni), judeÈ›ul NeamÈ›. Obiectivele menÈ›ionate în autorizaÈ›ie au fost: cercetări de teren în scopul identificării de noi situri paleolitice. Evaluarea se va concentra în zonele cu depozite loessoide È™i va implica, unde va fi cazul, realizarea unor sondaje de mici dimensiuni. Cercetarea s-a desfăÈ™urat în perioada 17 – 23.06.2019, într-un mic pinten de loess, conservat între o ravenă foarte adâncă, de circa 10 m, È™i alta în curs de formare. Odată cu începerea săpăturilor, punctul a fost denumit, generic, Piatra NeamÈ› 1 (PN1), acesta nefiind un sit înscris în RAN sau LMI. În perioada 17 – 19.06.2019, prin săpături, a fost descoperit un prim nivel de locuire, săpat integral È™i atribuit paleoliticului superior târziu, mai exact Epigravetianului. În noaptea de 19 spre 20 iunie 2019 au avut loc inundaÈ›ii catastrofale, cele mai afectate zone fiind Văleni È™i Bâtca Doamnei, situl nostru situându-se între cele două cartiere ale oraÈ™ului Piatra NeamÈ›. Există nenumătate dovezi în toată presa despre acest eveniment (a se vedea, spre exemplu:

https://www.libertatea.ro/stiri/inundatii-in-piatra-neamt-dupa-avertizarea-de-cod-rosu-15-persoane-au-fost-evacuate-2671645

            http://www.radioiasi.ro/stiri/regional/audio-neamt-pompierii-militari-continua-evcuarea-apei-din-cartierele-valeni-si-batca-doamnei-din-piatra-neamt/

           https://www.libertatea.ro/stiri/inundatii-in-piatra-neamt-dupa-avertizarea-de-cod-rosu-15-persoane-au-fost-evacuate-2671645)

 

În această atmosferă, echipa de cercetare, fiind cazată pe strada Pârâul Doamnei, în mijlocul inundaÈ›iilor, a fost nevoită să plece din Piatra NeamÈ› în după-amiaza zilei de 20 iunie, pentru că podurile din zonă riscau să se prăbuÈ™ească. Pe data de 21 iunie, È™tiind că locul în care săpam era în mare pericol de distrugere, i-am trimis pe doi colaboratori, care lucrau cu noi încă din 2018, să verifice starea depozitului. Au constatat care este situaÈ›ia È™i au procedat la curăÈ›area locului, cu acordul nostru, depozitul riscând să se prăbuÈ™ească. În acest context, au observat existenÈ›a unui obiect ciudat pe marginea depozitului, zonă care era cea mai expusă È™i afectată de ploi. Au È›inut legătura telefonic cu noi, au observat că era o statuetă, iar din acel moment ei nu au intervenit în sit, cum nici anterior nu o făcuseră, doar au consolidat depozitul, care risca oricând să alunece.

 

Echipa s-a întors la Piatra NeamÈ›, chiar în acea zi, fiind prezentă pe sit la lăsarea întunericului, constatând poziÈ›ia in-situ a statuetei. Evaluarea situaÈ›iei, la faÈ›a locului, de către echipa de arheologi, a condus la concluzia clară că este necesară recuperarea artefactului din cauza posibilităÈ›ii prăbuÈ™irii depozitului, în ciuda consolidării malului. Prelevarea statuetei, în seara de 21 iunie, a fost făcută de către arheologi.

 

Pentru a clarifica situaÈ›ia, facem cunoscut opiniei publice că nu au existat interferenÈ›e de natură profesională a celor doi colaboratori, iar echipa de arheologi este singura care a gestionat situaÈ›ia. Mai exact, pe 22 iunie, statueta a fost repusă în poziÈ›ia iniÈ›ială, luându-se măsurile de protecÈ›ie È™i conservare pentru a se evita o deshidratare bruscă a obiectului, prin acoperirea ei cu o folie de staniol, È™i nu îngropată, aÈ™a cum s-a afirmat. În acest context, au fost efectuate săpături, cu ocazia cărora s-a constat existenÈ›a, la nivelul statuetei, a unei vetre, dar È™i cărbuni, material osteologic È™i litic. Cercetarea s-a realizat conform standardelor È™i procedurilor în arheologie, rezultând o documentaÈ›ie tipică oricărei cercetări arheologice, inclusiv filme pentru consemnarea contextului arheologic. Prin urmare, statueta are un context arheologic clar. De asemenea, au fost prelevate probe pentru datări (cărbune È™i material osteologic).

 

În ceea ce priveÈ™te autenticitatea statuetei, asupra ei s-au făcut analize de microscopie pentru identificarea tuturor stigmatelor, utilizându-se inclusiv un microscop digital cu fibră optică Keyence VHX-600, care are putere de mărire între 20 È™i 200X (măreÈ™te de 200 de ori). Microscopul se află în dotarea Departamentului de Istorie al FacultăÈ›ii de ȘtiinÈ›e Umaniste din TârgoviÈ™te, È™i a fost utilizat cu aprobarea decanului, prof. univ. dr. Mircea Anghelinu. Expertiza respectivă a fost realizată la acest microscop È™i de unul dintre cei mai importanÈ›i specialiÈ™ti în identificarea urmelor de prelucrare È™i utilizare pe diverse materiale paleolitice, dr. Nejma Goutas (CNRS, ArScan, UMR-7041, Ethnologie Prehistorique, FranÈ›a). Analiza suprafeÈ›ei È™i a stigmatelor de prelucrare dovedeÈ™te autenticitatea statuetei.

 

Nedumerirea colectivului este cu atât mai mare cu cât autenticitatea statuetei este contestată de persoane care nu au văzut piesa. În final, considerăm că informaÈ›iile lansate în spaÈ›iul public nu au suport È™tiinÈ›ific, fiind simple speculaÈ›ii È™i un atac nedemn la adresa Domnului prof. univ. dr. Marin Cârciumaru (https://www.researchgate.net/profile/Carciumaru_Marin).

Rezultatele tuturor analizelor vor fi publicate în studii È™tiinÈ›ifice.

 

Echipa de arheologi care au participat la cercetări

Sursă: UZPR

 


 

Afisari: 897
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, FiriÈ›ă Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter