Se încarcă pagina ...

Dan Alexe si scatologia talentului mercenar

Data publicarii: 21.07.2020 08:50:00

 

Articol apărut în numărul 67 al revistei „CERTITUDINEA”

 ________________________________

 

Uniunea ZiariÈ™tilor ProfesioniÈ™ti din România a acordat recent, în cadrul evenimentului anual Premiile „Eminescu Ziaristul”, câteva „distincÈ›ii” speciale intitulate „Premiile Mătrăguna”. Acestea sunt, de fapt, sancÈ›iuni publice pentru cei care mutilează iresponsabil imaginea lui Eminescu în cultura È™i spiritualitatea românească. „LaureaÈ›i” ai acestor „premii” la această primă ediÈ›ie (în cadrul celei de-a opta ediÈ›ii a Premiilor „Eminescu Ziaristul”) au fost: Horia Roman Patapievici, Mircea Cărtărescu, Dan Alexe, Lucian Boia, Cristian Tudor Popescu È™i Ioana Bot. Oricât nu ne-ar conveni È™i oricât ar fi de nejustificat, iconoclasmul există. N-ai ce-i face, poÈ›i doar să-l sancÈ›ionezi. Iar imaginea tutelară a lui Eminescu acÈ›ionează, asupra iconoclaÈ™tilor, ca un magnet irezistibil. Fără a intra în speculaÈ›ii freudiene, aceÈ™ti iconoclaÈ™ti sunt totuÈ™i de mai multe categorii. Am să mă refer doar la două dintre ele.

 

Una este cea reprezentată de Cristian Tudor Popescu, care suferă, în general de sindromul isteriei în faÈ›a perfecÈ›iunii (sindromul anti-Pieta), despre care am scris cu altă ocazie. În privinÈ›a lui Eminescu, Cristian Tudor Popescu are însă o atitudine cel puÈ›in sofisticată: el îl denigrează pe marele poet lăudându-l. Adică, după ce face, la un post de televiziune, afirmaÈ›ia È™ocantă că Eminescu era ateu, îi enumeră calităÈ›ile carteziene ale gândirii, anvergura culturală, atitudinea civică, patriotismul, virtuÈ›ile jurnalistice etc. AfirmaÈ›ia privind „ateismul” poetului o enunÈ›ă cu un aplomb sacerdotal care mai că te-ar strivi, dacă nu È™i-ar ilustra aserÈ›iunea cu un fragment din „Împărat È™i proletar”. Mai exact cu un fragment din discursul proletarului, pe care Cristian Tudor Popescu îl asimilează cu gândirea lui Eminescu însuÈ™i. Nu cred că „vectorul de opinie” CTP n-a citit toată poezia. Și, mai ales, nu cred că n-a înÈ›eles-o. Știe însă că majoritatea telespectatorilor n-au citit decât ce au învăÈ›at la È™coală (în clasa a opta, din câte mi-aduc aminte) È™i pe această secvenÈ›ă curiculară îÈ™i construieÈ™te tot discursul. Adică manipularea – căci de manipulare e vorba – prin care „beneficiarul” discursului său asociază multitudinea calităÈ›ilor lui Eminescu cu ideea de ateism. AÈ™ numi această formă de denigrare iconoclasm sub acoperire.

 

 

O formă extremă de iconoclasm o întâlnim la Dan Alexe, talentatul autor al mizerabilei cărÈ›i „Dacopatia È™i alte rătăciri româneÈ™ti”. Nevoia sa de denigrare, dacă nu e o misiune de mercenariat, este patologică, ba chiar scatologică È™i se orientează, de regulă, spre domeniul sacralităÈ›ii. După ce, în cartea amintită, a afirmat, de pildă, despre CăluÈ™ari, că sunt „o confrerie homosexuală iniÈ›iatică”, merge mai departe È™i face un spectacol mediatic scabros, în care Eminescu È™i Creangă apar, în filmul „Un bulgăre de humă” al lui Nicolae Mărgineanu, ca doi homosexuali îndrăgostiÈ›i (articolul blasfemiator a apărut pe site-ul www.vice.com (preluat, spre ilustrare, È™i în numărul 67 din CERTITUDINEA). Ba a scris È™i o piesă de teatru, „Eminescu la Creangă”, în care insinuează acelaÈ™i lucru. Cu alte cuvinte, Dan Alexe vede peste tot homosexuali, încât stai È™i te întrebi dacă nu cumva chiar el este gay È™i simte nevoia ca È™i alÈ›ii să fie. Și i-a găsit tocmai pe Eminescu È™i Creangă. Iconoclasm scatologic s-ar putea numi exhibiÈ›ionismul cultural al lui Dan Alexe.

 

 

Dar pedeapsa vine de unde te aÈ™tepÈ›i mai puÈ›in. Pe lângă „recompensa” acordată de Uniunea ZiariÈ™tilor ProfesioniÈ™ti din România („Premiul Mătrăguna”), Dan Alexe a mai primit È™i o „scatoalcă” de la un confrate de-al său, Ovidiu Eftimie. Dar nu pentru că i-a denigrat pe Eminescu È™i Creangă făcându-i homosexuali, ci pentru că… i-a furat ideea!

„Cum a ajuns acest oxiur literar să fure idei de la amărâÈ›i ca mine, gen aia cu relaÈ›ia homosexuală între Creangă È™i Eminescu din filmul „Un bulgăre de humă”, când pe vremuri ciordea de la Kundera? Băi, atât de jos ai ajuns, atât de boschetar?... Cum È™tiu că e ciordită? Păi e foarte de niÈ™ă ideea, pe bune, È™i e cam foarte greu în bula asta mică să aibă È™i beÈ›ivul ăsta cam aceeaÈ™i idee. Omul nu e foarte creativ, nu are cultura necesară, nu frecventează locurile astea È™i nici foarte bun la umor nu e, se cam screme de fiecare dată să scoată ceva È™i când e luat la bâză reacÈ›ionează foarte urât”. (Ovidiu Eftimie, https://eftimie.net).

 

Iată, aÈ™adar, că sunt mai mulÈ›i care nu pot concepe între doi bărbaÈ›i decât o relaÈ›ie homosexuală. Pentru că sunt puÈ›ini oamenii care pot ieÈ™i din propria paradigmă, acceptând È™i altceva decât proiecÈ›ia a ceea ce sunt ei.
AÈ™a că zic È™i eu, împreună cu Mircea Radu Iacoban, scenaristul filmului „Un bulgăre de humă”: „Mare e grădina lui Dumnezeu!”. DeÈ™i ar trebui, poate, să zic altfel: „Întărâtă-i drace! Poate-È™i dau în cap È™i se mai răresc!”.

Afisari: 317
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, FiriÈ›ă Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter