Se încarcă pagina ...

De ce este Eminescu cel mai mare generator de posteritate si de ce eu n-am bască

Data publicarii: 04.11.2019 23:09:00

 

Articol apărut în numărul 7 al revistei „CERTITUDINEA”

 

Reacțiile la apariția CERTITUDINII sunt numeroase. Le mulțumesc tuturor celor care au salutat cu entuziasm noua publicație, ceea ce confirmă justețea inițiativei noastre editoriale. Există însă și reacții de respingere, sau de semnalare, prin „cod roșu”, a „pericolului” pe care-l constituie această revistă.

 

Am vorbit, într-unul din numele anterioare, despre cele 11 site-uri din Ungaria care au tras semnalul de alarmă că a apărut CERTITUDINEA, „o publicație antimaghiară, aflată sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România”. Aceste semnalări nu fac decât să valideze justețea demersului nostru și, mai ales, puterea sa de impact. Am primit, de asemenea, prin poșta electronică, următoarea scrisoare indignată, din partea inginerului Mezey Géza din Galați:

 

Către Redacţia publicaţiei „CERTITUDINEA"

            Am citit numărul Nr. 1 al publicatiei Dv. şi m-a surprins faptul că aţi ales ca articol de fond un articol scris în 1870 de poetul Mihai Eminescu „Prin ce au contribuit ungurii la înaintarea omenirii" Alegerea Dv.  ca articol de fond arată, că aţi însuşit integral afirmaţiile din acel articol.

Prima parte a articolului amintit vorbeşte de limba maghiară într-un mod cu totul subiectiv, practic ne ştiind nimic despre această limbă. Deşi nu am o pregătire umanistă. doresc ca să lămuresc unele aspecte cuprinse în articolul respectiv care după părerea mea umilă ar trebuie cunoscut de orice om de litere sau de cultură din rândul colaboratorilor publicaţiei „CERTITUDINEA". Aş vrea să vă amintesc, că Cardinalul italian Giussepe Mezzofanti (1774-1849) care vorbea 58 de limbi a avut o părere extrem  de elogioasă despre limba maghiară, deasemenea şi filologul german Jakob Grimm (1785-1863). Aş mai vrea să menţionez pe Sir John Bowring (1792-1872), care în anul 1830 a publicat antologia „Poetry of fhe Magyars” a apreciat limba şi literatura maghiară. De aici rezultă, că la vremea respectivă a existat cultură maghiară cunoscută în ţările din apus. Apropo prima traducere  a lui Eminescu într-o limbă străînă a fost făcută  în limba maghiară de către poetul Sándor József. Peste treizeci de poeţi maghiari au tradus poezii ale lui Eminescu, rezultând că oamenii de cultură  maghiari admiră şi apreciază geniul poetic al lui Eminescu, mai puţin sovinizmul lui.

În privinţa întrebării retorice „Prin ce a contribuit ungurii la inaintarea omenirii?” aş aminti numai trei lucruri: 1.Realizarea de către  Inginerul militar Bolyai János  (1802-1860) în vârstă de numai 21 de ani a geometrei neeuclidiană hiperbolică. Scrisoarea prin care a anunţat pe tatăl său Bolyai Farkas matematician, profesor la Colegiul Reformat din Târgu-Mureş se află azi în original la Biblioteca Teleki. Fraza respectivă este: „Semmiből egy új világot teremtettem" adică :  „Din nimic am creat o lume nouă". 2- Realizarea de către exploatorul şi filologul Körösi Csoma Sándor (1784-1844) fondatorul tibetologiei şi a primului dicţionar tibetan-englez  şi primei gramatică tibetană. Vorbea 20 de limbi probabil ştia şi româneşte. A fost membru de onoare al „ Societăţii Asia-Bengal" şi al  Societăţii de Ştiinţă Maghiară (precursorul Academiei de Ştiinţă Maghiară)  Chiar dacă  matematica  şi  tibetologia  nu au  interesat  mult pe  Eminescu,(deşi   ştiu,  că a fost interesat  de limba sanscrită  şi de buddhism)    precis , că s-a folosit ,de  un  lucru  inventat de un ungur .   3. Irinyi János  (1817-1895) chimist ungur a inventat chibritul silenţios neexploziv.

 

Cred, că v-am dat puţin din realizarea unor unguri care au contribuit la înaintarea omenirii, dar din păcate Dv., colaboratorii „Certitudinii" nu ştiţi că milioane  de oameni din intreagă lume se folosesc două realizări ale unor unguri:  Vitamina C, care a fost sintetizat de Szent-Györgyi Albert profesor la Universtatea din Szeged primind pentru realizarea sa Premiul Nobel în anul 1937. Banalul pix a fost inventat de Biró László brevetat în anul 1938. Probabil, că  o să inghiţiţi cu sughiţuri vitamina C  şi veţi reîntoarce la pana de  gâscă.

Domnule „ispravnic de concept", cred că aveţi mai multe clase decât trenul, aşa că ar trebui să ştiţi că în orice catalog, enciclopedie, lexicon, etc. numele persoanelor se scriu în ordinea alfabetică a numelui de familie urmată de prenumele. Unde ar fi să vedem  de exemlu  Nicolae Bălcescu, Nicolae Ceauşescu, Nicolae Iorga, Nicolae Labiş, Nicolae Mavrocordat, etc. inşirate la  litera N.? 

Cred, că prin asemenea publicaţii aţi mai bătut o scândură în gardul care desparte poporul român de poporul maghiar şi nu aveţi o atitudine  demne   unor intelectuali ai seculului XXI, ci mai de grabă  a unor huligani de fotbal. Mai  cred că unii redactori indicaţi de Dv. (de mult decedaţi) nu ar fi acceptat să facă parte din redacţie.

                                 Rog să primiţi pe cele cuvenite.

Galaţi, 2017.12.08.                                                   ing. Mezey Géza

 

NOTA ISPRAVNICULUI. Deoarece atât conținutul, cât și tonul scrisorii au un caracter interogativ/revendicativ și, pe alocuri, jignitor („Domnule ispravnic de concept, cred că aveţi mai multe clase decât trenul”), bunul simț, pe de o parte, și demnitatea, pe de altă parte, mă obligă să-i răspund. În altă ordine de idei, replica d-lui Mezey Géza se încadrează într-o anumită tipologie a reacțiilor la Eminescu, ceea ce impune de la sine unele precizări. Răspund, așadar, atât persoanei Mezey Géza, cât și tipologiei pe care o reprezintă.

 

1. D-le inginer, în primul paragraf al scrisorii îmi scrieți așa: „m-a surprins faptul că aţi ales ca articol de fond un articol scris în 1870 de poetul Mihai Eminescu (Prin ce au contribuit ungurii la înaintarea omenirii). Alegerea Dv. ca articol de fond arată, că aţi însuşit (s.n.) integral afirmaţiile din acel articol”. Alegerea unui text ca articol de fond nu înseamnă neapărat că reprezintă integral poziția unei publicații. Dar, în cazul de față, DA, MI-am însușit integral afirmațiile. Dumneavoastră spuneți că Eminescu nu știa nimic despre limba maghiară. De unde știți că nu știa? Ei, bine, știa! Și limba maghiară, și germana, și franceza, și engleza, și latina, și sanscrita, iar în ultimul timp învăța albaneza. Limbile străine intrau în domeniul său de cunoaștere. „Deşi nu am o pregătire umanistă - scrieți în continuare - doresc ca să lămuresc unele aspecte cuprinse în articolul respectiv”. Că n-aveți o pregătire umanistă se vede, deci nu aveți cum să lămuriți aspectele lingvistice „cuprinse în articolul respectiv”, împotriva lui Eminescu, mai ales, care avea aceste cunoștințe. Faptul „că Cardinalul (cacofonia vă aparțiene n.n.) italian Giussepe Mezzofanti care vorbea 58 de limbi a avut o părere extrem  de elogioasă despre limba maghiară” nu poate fi un argument științific, ci doar o părere. Ca și cea a lui Sir John Bowring, care „a apreciat limba şi literatura maghiară”. Spre deosebire de ei, Eminescu face o analiză. Demolatoare, e adevărat, dar analiză. Faptul că ei (ungurii) „vorbesc germănește cu material de vorbă unguresc”, așa cum afirmă Eminescu, e confirmat și de un conațional de-al dumneavoastră, NAGY ATTILA, colaboratorul publicației noastre:  „Eminescu are dreptate totală. De altfel, chiar unul dintre cei mai reputați scriitori maghiari din sec. XX, Német László, a afirmat că limba maghiară este o traducere din limba germană”.

 

2. Faceți o afirmație pe care, parțial, o salut. „Peste treizeci de poeţi maghiari au tradus poezii ale lui Eminescu, rezultând că oamenii de cultură  maghiari admiră şi apreciază geniul poetic al lui Eminescu, mai puţin șovinizmul lui”. Este spre lauda acelor 30 de poeți maghiari. Cât privește adăugirea „mai puţin șovinizmul lui”, acesta (șovinismul lui Eminescu) este, de fapt, un stereotip pe care niciunul dintre cei care-l utilizează nu se obosesc să-l demonstreze. V-aș pune următoarea întrebare: dacă vine cineva și-și face nevoile la dumneavoastră la ușă, după care sună și vă cere hârtie igienică iar dumneavoastră îi dați un pumn, cine este „șovin” (sau antieuropean, sau „political incorect”)? Cel care v-a cerut, civilizat, hârtie igienică, sau dumneavoastră, care l-ați lovit? Ca să judecăm atitudinea lui Eminescu față de unguri (și, atenție! - nu față de toți), trebuie să pornim de la adevărul faptelor  care au generat atitudinea. Căci există o lege a simetriei, prin care forța unei respingeri este uneori de același nivel cu agresiunea care a generat-o. Sau, altfel spus: dacă tu mă înjuri de mamă, la ce te-ai aștepta de la mine? Să te pup? Deci, după părerea dumneavoastră, e corect ce a scris Eminescu despre ce le făceau ungurii românilor? Căci despre asta n-ați amintit nimic. Și abia în acest context putem aborda corect chestiunea „șovinizmului” eminescian? Exprimați-vă și apoi mai vorbim.

 

3. V-ați simțit lezat de întrebarea retorică a lui Eminescu: „Prin ce au contribuit ungurii la înaintarea omenirii?” și ați răspuns dând niște exemple: matematicianul Bolyai János, creatorul geometriei neeuclidiene (simultan, dar independent de Lobacevski și Carl Friedrich Gauss, adaug eu), Körösi Csoma Sándor (fondatorul tibetologiei), Szent-Györgyi Albert (cel care a obținut vitamina C de sinteză) și Biró László, inventatorul pixului (în 1938). Atât? Să vă dau și eu niște exemple: Petrache Poenaru inventatorul stiloului, brevetat la Paris și Viena (brevet 3208, din 25 mai 1827 - „Plume portable sans fin, qui s'alimente elle-même avec de l'encre/ Condeiul portăreț fără sfârșit, alimentându-se însuși cu cerneală), Traian Vuia (primul avion), Aurel Vlaicu, Henri Coandă (avionul cu reacție), Paul Cornu (inventatorul elicopterului), Nicolae Tesla, Nicolae Paulescu (insulina), George Emil Palade (biologia celulară), Ștefan Odobleja (cibernetica), Ion Cantacuzino (vaccinul antiholeric), Augustin Maior (telefonia multiplă), Ion I. Agârbiceanu (primul laser cu gaze), Nicolae Vasilescu-Karpen (inventatorul pilelor Karpen), Grigore Antipa (inițiatorul dioramei biologice), Justin Capră (rucsacul zburător), Ștefania Mărăcineanu (radioactivitatea artificială și ploile artificiale), Constantin Brâncuși, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Ana Aslan... Comparația îi avantajează, în acest caz, pe români, dar nu despre potențialul genetic e vorba în context.  Atitudinea radicală a lui Eminescu vizavi de unguri era provocată de comportamentul lor arogant și represiv, de etnie superioară tuturor celorlalte. La care, evident, ripostează: „Va să zică nu au nimica aceşti oameni, prin ce să ne superiorizeze pe noi, Românii, şi vom arăta numaidecât cum nici nu pot avea, nici nu pot constitui o putere morală oarecare... Şi cine nu-şi aduce aminte, cum au schimbat numele indivizilor din districte întregi, încât bieţii locuitori nemţeşti nu ştiau în urmă cum îi chiamă. Astfel cu aparenţa, cu numele maghiar, ei vor să mintă fiinţa germană ori română”. Deci, revin: este sau nu este adevărat ce scria Eminescu în 1870, în ziarul FEDERAȚIUNEA de la Pesta, referitor la relația unguri/români? 

 

4. „Domnule ispravnic de concept cred că aveţi mai multe clase decât trenul - mă gratificați dumneavoastră în finalul epistolei - aşa că ar trebui să ştiţi că în orice catalog, enciclopedie, lexicon, etc. numele persoanelor se scriu în ordinea alfabetică a numelui de familie urmată de prenumele”.

 

Da, domnule inginer, am mai multe clase decât trenul, dar asta nu are nicio relevanță în discuția de față. Iar la dumneavoastră, care sunteți inginer (deci și dumneavoastră aveți mai mult de două clase) cu atât mai puțin, căci în chestiuni editoriale și de lingvistică chiar aveți o atitudine de inginer. Adică sunteți paralel cu domeniile în cauză. Iar faptul că „în orice catalog, enciclopedie, lexicon, etc. numele persoanelor se scriu în ordinea alfabetică a numelui de familie urmată de prenume”, e o cutumă academică. O cutumă nu e obligatorie, dacă nu e impusă de o lege scrisă. În plus CERTITUDINEA nu este „catalog, enciclopedie, lexicon”, ci publicație. Iar în această publicație eu am decis să așez numele colaboratorilor în ordinea inițialelor prenumelor, ceea ce, până la dumneavoastră, nu a deranjat pe nimeni. Nici pe mine nu mă deranjează, de pildă, faptul că în limba maghiară numele se pune înaintea prenumelui, deși e împotriva logicii (adică de-aia e prenume, că se pune înaintea numelui). Dar, probabil, n-ați găsit ceva mai substanțial de contestat și mi-ați imputat că n-am bască.

 

Concluzia subsemnatului este că Eminescu e încă viu (ba chiar din ce în ce mai viu!), de vreme ce generează asemenea supărări, la 129 de ani de la dispariția sa fizică. Este, încă, cel mai mare generator de posteritate. Nu e o bănuială, e o CERTITUDINE!

 


Afisari: 390
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter