Se încarcă pagina ...

DECLARATIA DE LA PARIS. "Să scăpăm de tirania falsei Europe!"

Data publicarii: 19.07.2018 09:14:00

Articol apărut în numărul 18 al revistei „CERTITUDINEA”.

 

În urma unei întâlniri comune avute la Paris, un grup de intelectuali de orientare conservatoare a publicat, pe data de 7 octombrie 2017, un manifest intitulat „O Europă în care putem să credem“. Izvorât dintr-o profundă îngrijorare şi deziluzie faţă de actualul mers al lucrurilor, textul îşi propune, pe lângă tragerea unui semnal de alarmă asupra risipirii moştenirii civilizaţiei europene prin autoamăgire şi deformare ideologică, şi transmiterea unui mesaj afirmativ. El exprimă un ataşament ferm faţă de valorile adevăratei Europe, a căror perenitate le situează dincolo de abstracţiunile aflate la modă în zilele noastre. Semnatarii documentului publicat în mai multe limbi (din păcate nu şi în română, până acum) la https://thetrueeurope.eu sunt: Phillipe Bénéton, Rémi Brague, Chantal Delsol, Pierre Manent (Franţa), Roman Joch (Cehia), Lánczi András (Ungaria), Ryszard Legutko (Polonia), Roger Scruton (Marea Britanie), Robert Spaemann (Germania), Bart Jan Spruyt (Olanda), Matthias Storme (Belgia), Janne Haaland Matlary (Norvegia), Dalmacio Negro Pavón (Spania).

Prezentăm mai jos câteva fragmente relevante ale amplului document.

 

 

O Europă în care putem să credem

 

1. Europa este casa noastră. Europa ne aparÈ›ine È™i noi aparÈ›inem Europei. Aici este casa noastră; nu avem altundeva. Motivele pentru care Europa ne este scumpă depăÈ™esc capacitatea noastră de a ne explica sau justifica această credincioÈ™ie. Este vorba de o istorie comună, de speranÈ›e È™i iubiri [...]. Acasă este acolo unde lucrurile ne sunt familiare È™i unde rămânem recunoscuÈ›i oricât de mult am rătăcit. Aceasta este adevărata Europă, preÈ›ioasa noastră civilizaÈ›ie pe care nimic nu o poate înlocui.

2. Suntem sub ameninÈ›area unei false Europe. Europa, cu toată bogăÈ›ia È™i măreÈ›ia ei, se găseÈ™te sub ameninÈ›area unei false înÈ›elegeri a propriei identităÈ›i. O falsă Europă care se vede pe sine ca o culme a civilizaÈ›iei, dar în realitate ne va confisca căminul. [...]. AdepÈ›ii ei aleg să fie orfani fără trecut È™i prezintă starea de orfan fără familie È™i cămin ca pe o cucerire nobilă a prezentului. Astfel, falsa Europă se erijează ca înaintemergătoarea unei comunităÈ›i universale care de fapt nu este nici comunitate, nici universală.

3. Falsa Europă este utopică È™i tiranică. Campionii falsei Europe sunt vrăjiÈ›i de superstiÈ›ia progresului inevitabil. Cred că Istoria este de partea lor, iar această credinÈ›ă îi face aroganÈ›i È™i dispreÈ›uitori, incapabili să mai recunoască defectele lumii la care pun umărul, o lume în care nu mai există naÈ›iuni È™i culturi. [...]. Ei ignoră sau chiar resping rădăcinile creÈ™tine ale Europei. Și sunt extrem de atenÈ›i să nu-i ofenseze pe musulmani, despre care îÈ™i închipuie că vor adopta cu bucurie perspectiva lor seculară È™i multiculturală [...].



 

4. Trebuie să apărăm adevărata Europă. Mergem pe un drum înfundat. Cea mai mare ameninÈ›are cu privire la viitorul Europei nu este nici intervenÈ›ionismul rus, nici imigraÈ›ia musulmană. Cel mai mare risc pentru adevărata Europă este menghina în care falsa Europă ne È›ine imaginaÈ›ia. NaÈ›iunile È™i cultura noastră sunt golite de conÈ›inut È™i înlocuite de fantasma unei Europe iluzorii. Ne angajăm să È›inem piept acestei ameninÈ›ări la adresa viitorului. Vom apăra, susÈ›ine È™i promova adevărata Europă, Europa căreia cu toÈ›ii îi aparÈ›inem de fapt.

5. Solidaritatea È™i loialitatea civică încurajează participarea activă. Adevărata Europă aÈ™teaptă È™i încurajează o participare activă la proiectul comun al vieÈ›ii politice È™i culturale. Idealul european este cel de solidaritate bazată pe acceptarea unui corp de legi care se aplică tuturor È™i are cerinÈ›e limitate [...]. Acest spirit de progres s-a născut din dragostea È™i fidelitatea pe care am arătat-o patriei.

6. Nu suntem supuÈ™i pasivi. Spiritul unităÈ›ii europene ne permite să le acordăm încrederea celor din piaÈ›a publică, chiar dacă ne sunt străini. Parcurile publice, pieÈ›ele centrale È™i largile bulevarde ale oraÈ™elor europene exprimă spiritul politic European: împărtăÈ™im o viaÈ›ă în comun È™i treburile publice (res publica) [...]. Nu suntem supuÈ™i pasivi aflaÈ›i sub dominaÈ›ia unei puteri despotice, fie ea sacră sau seculară. Nu ne prosternăm în faÈ›a forÈ›elor implacabile ale istoriei. A fi european însemnă să fii capabil de acÈ›iune politică È™i istorică. Suntem autorii destinului nostru comun.

7. Statul-naÈ›iune este emblema Europei. Adevărata Europă este o comunitate de naÈ›iuni. Avem fiecare propria limbă, propriile tradiÈ›ii È™i graniÈ›e. Dar am recunoscut întotdeauna înrudirea noastră, chiar È™i atunci când ne-am găsit pe poziÈ›ii opuse sau chiar în război. Această unitate în diversitate ni se pare firească [...].

8. Nu susÈ›inem o unitate impusă cu forÈ›a. O comunitate naÈ›ională se autoguvernează cu mândrie, adesea se laudă cu realizările în plan naÈ›ional în domeniul artei sau al È™tiinÈ›elor È™i concurează cu alte naÈ›iuni. Uneori aceasta s-a făcut È™i pe câmpul de luptă, ceea ce a rănit Europa – uneori profund – dar nu a reuÈ™it niciodată să compromită unitatea noastră culturală [...]. După teribila vărsare de sânge a celor două Războaie Mondiale din prima jumătate a secolului XX, am pornit la drum cu o hotărâre È™i mai mare de a ne cinsti moÈ™tenirea culturală comună. Aceasta dovedeÈ™te profunzimea È™i forÈ›a Europei ca civilizaÈ›ie cosmopolită în adevăratul sens al cuvântului [...].

9. CreÈ™tinismul a încurajat unitatea culturală. Adevărata Europă a fost marcată de creÈ™tinism. ÎmpărăÈ›ia universală a Bisericii – una a duhului – i-a conferit unitate culturală Europei, fără a avea nevoie È™i de un imperiu politic. Aceasta a permis înflorirea culturilor È™i cetăÈ›eniilor specifice în sânul unei culturi Europene comune [...]. Nu întâmplător declinul credinÈ›ei creÈ™tine în Europa a coincis cu reluarea eforturilor de a stabili o unitate politică, un imperiu al banului È™i regulilor prezentat sub masca unor sentimente de universalism pseudoreligios. Este ceea construieÈ™te È™i promovează în prezent Uniunea Europeană.

10. Europa se hrăneÈ™te din rădăcinile sale creÈ™tine. Adevărata Europă afirmă demnitatea egală a fiecărei persoane indiferent de sex, statut sau rasă. Aceasta provine tot din rădăcinile noastre creÈ™tine. Bunele noastre virtuÈ›i provin toate din moÈ™tenirea noastră creÈ™tină: echitatea, compasiunea, mila, iertarea, împăcarea, caritatea. CreÈ™tinismul a revoluÈ›ionat relaÈ›ia dintre bărbat È™i femeie, preÈ›uind dragostea È™i fidelitatea reciprocă într-un mod nemaiîntâlnit. Legământul căsătoriei le permite bărbaÈ›ilor È™i femeilor să înflorească în comuniune. Majoritatea sacrificiilor noastre sunt de dragul consortului sau al copiilor noÈ™tri. Acest duh jertfelnic constituie o altă contribuÈ›ie creÈ™tină la Europa pe care o iubim.

11. Rădăcinile clasice încurajează excelenÈ›a. Adevărata Europă îÈ™i trage extrage inspiraÈ›ia È™i din tradiÈ›ia clasică. Ne recunoaÈ™tem oglindiÈ›i în literatura antică greacă È™i romană. Ca europeni, ne străduim să atingem măreÈ›ia, cununa virtuÈ›ilor clasice. Uneori, aceasta a condus la o competiÈ›ie violentă pentru supremaÈ›ie. Dar, în cea mai bună versiune a sa, aspiraÈ›ia către excelenÈ›ă continuă să inspire europenii să compună muzică È™i să creeze obiecte de artă de o frumuseÈ›e inegalabilă È™i să facă descoperiri istorice în È™tiinÈ›ă È™i tehnologie [...].

12. Europa este un proiect comun. Adevărata Europă nu a fost niciodată perfectă [...]. Dar viitorul Europei rezidă în reafirmarea credinÈ›ei noastre în cele mai bune tradiÈ›ii, nu într-un universalism contrafăcut care cere uitare È™i repudiere de sine. Europa nu a început odată cu Iluminismul. Uniunea Europeană nu împlineÈ™te dezideratul de cămin drag al nostru. Adevărata Europă este È™i va fi întotdeauna o comunitate de naÈ›iuni de sine-stătătoare, care uneori îÈ™i apără cu înverÈ™unare diferenÈ›a, dar mereu unite prin moÈ™tenirea spirituală pe care o dezbat È™i dezvoltă împreună, pe care o împărtăÈ™esc È™i o iubesc.

13. Ne pierdem căminul. Adevărata Europă este în primejdie. Suntem pe cale să pierdem multe: suveranitatea popoarelor, rezistenÈ›a la imperialism, cosmopolitismul civic capabil de iubire, moÈ™tenirea creÈ™tină a unei vieÈ›ii umane È™i demne, angajamentul viu faÈ›ă moÈ™tenirea antichităÈ›ii greco-romane. Pe măsură ce promotorii falsei Europe construiesc un fals creÈ™tinism al drepturilor universale ale omului, noi ne pierdem căminul.

14. Se promovează o falsă libertate. Falsa Europă afiÈ™ează un devotament fără precedent pentru libertatea umană. O libertate care, totuÈ™i, este foarte părtinitoare È™i se prezintă mai degrabă ca eliberare de orice constrângere: eliberare sexuală, libertatea de auto-exprimare, libertatea de a fi „tu însuÈ›i”. GeneraÈ›ia studenÈ›ilor care au participat la revolta din 1968 priveÈ™te aceste libertăÈ›i ca pe niÈ™te victorii preÈ›ioase în faÈ›a unui regim cultural cândva opresiv È™i atotputernic. Se percep pe ei înÈ™iÈ™i ca mari eliberatori, iar imoralitatea le este aclamată ca o adevărată realizare morală pentru care întreaga lume ar trebui să le fie recunoscătoare.

15. Individualismul, izolarea È™i lipsa de È›el se răspândesc. Pentru generaÈ›iile europene mai tinere, realitatea nu pare atât de aurită. Libertinajul hedonist adesea provoacă plictiseală È™i un sentiment profund de lipsă de È›el. Legătura căsătoriei a slăbit. Valurile libertăÈ›ii sexuale care se rostogolesc peste tineri le înăbuÈ™ă dorinÈ›a profundă de a se căsători È™i a-È™i întemeia familii [...]. Avem datoria să spunem adevărul: GeneraÈ›ia 1968 a distrus, nu a construit. Au creat un gol pe care acum îl umplu reÈ›elele de socializare online, turismul ieftin È™i pornografia.

16. Suntem reglementaÈ›i È™i gestionaÈ›i. Chiar în timp ce pretutindeni este ridicată în slăvi libertatea fără precedent de care cetăÈ›enii se bucură în ziua de astăzi, viaÈ›a europenilor devine tot mai amplu reglementată. Regulile – adesea elaborate de birocraÈ›i fără chip care merg mână în mână cu interese puternice – ne guvernează relaÈ›iile de muncă, deciziile de afaceri, calificările educaÈ›ionale, È™tirile È™i divertismentul. Iar Europa încearcă acum să strângă È™urubul în ceea ce priveÈ™te regulile libertăÈ›ii de exprimare, o libertate pe care se întemeiază însăÈ™i Europa, căci reprezintă manifestarea libertăÈ›ii de conÈ™tiinÈ›ă. Noile restricÈ›ii nu vizează obscenitatea sau alte atacuri la adresa decenÈ›ei în viaÈ›a publică. Ceea ce doreÈ™te, de fapt, să restricÈ›ioneze clasa guvernantă a Europei este exprimarea politică [...]. Falsa Europă nu încurajează de fapt o cultură a libertăÈ›ii, ci promovează o cultură a omogenizării consumeriste È™i a conformismului impus politic.

 



17. Multiculturalismul nu funcÈ›ionează. Falsa Europă se mai mândreÈ™te È™i cu un devotament fără precedent faÈ›ă de principiul egalităÈ›ii. Pretinde că promovează non-discriminarea È™i incluzivitatea faÈ›ă de toate rasele, religiile È™i identităÈ›ile [...]. În mod paradoxal, aventura multiculturală a Europei, care neagă rădăcinile creÈ™tine ale acesteia, promovează o formă exagerată È™i himerică a idealului creÈ™tin de caritate universală. Le cere popoarelor Europene un grad de negare de sine care frizează sfinÈ›enia. Ni se cere să confirmăm însăÈ™i colonizarea propriei patrii È™i moartea propriei culturi ca cea mai mare realizare europeană a secolului XXI – un act de sacrificiu colectiv făcut de dragul unei noi comunităÈ›i globale a păcii È™i prosperităÈ›ii, care s-ar naÈ™te acum.

18. Rea-credinÈ›ă. Este o doză mare de rea-credinÈ›ă în acest raÈ›ionament. Cu siguranÈ›ă majoritatea celor din clasa guvernantă recunosc superioritatea culturii europene, dar refuză afirmarea ei publică într-o manieră care ar putea leza imigranÈ›ii [...].

19. CreÈ™terea tiraniei tehnocratice. Există însă o doză È™i mai mare de rea-credinÈ›ă, una de natură întunecată. În decursul celei mai recente generaÈ›ii, un segment tot mai amplu al clasei noastre guvernante a decis că globalizarea accelerată îi favorizează propriile interese. Vor să construiască instituÈ›ii supranaÈ›ionale pe care să le poată controla fără inconvenientele rezultate din suveranitatea populară. Devine tot mai limpede că „deficitul de democraÈ›ie” din Uniunea Europeană nu mai este o simplă problemă tehnică ce poate fi remediată prin mijloace tehnice. Ci este mai degrabă o caracteristică fundamentală È™i apărată cu zel [...]. Aceasta este tirania ascunsă, dar tot mai reală, cu care ne confruntăm.

20. Falsa Europă este fragilă È™i neputincioasă. Vina tragică a falsei Europe devine tot mai evidentă, în ciuda faptului că partizanii ei fac eforturi majore pentru a întreÈ›ine falsele iluzii. Mai presus de orice, falsa Europă se dovedeÈ™te mai slabă decât È™i-ar fi imaginat cineva. Nu distracÈ›iile populare È™i consumul de bunuri materiale sunt cele care susÈ›in viaÈ›a cetăÈ›ii. Lipsite de idealuri mai înalte È™i descurajate, prin ideologia multiculturalistă, de a-È™i mai exprima mândria patriotică, societăÈ›ile moderne cu greu îÈ™i mai găsesc resursele pentru a se apăra [...].

21. Se instalează o cultură a negării de sine. Elita intelectuală europeană se numără, din nefericire, printre principalii apărători ai pretenÈ›iilor falsei Europe. Fără îndoială, universităÈ›ile noastre reprezintă gloria civilizaÈ›iei europene. Dar, dacă acestea căutau cândva să transmită noilor generaÈ›ii înÈ›elepciunea acumulată din vremurile trecute, astăzi majoritatea universitarilor echivalează gândirea critică cu o negare simplistă a trecutului [...].

22. Elitele îÈ™i etalează cu aroganÈ›ă virtutea[...]. Monitorizează progresele realizate în privinÈ›a egalităÈ›ii de gen. Fac atât de multe pentru noi! Ce mai contează procesul prin care ajung să ne conducă? Ce importanÈ›ă mai are că popoarele Europei devin tot mai sceptice cu privire la conducere?

23. [...]. Azi, Europa este dominată de un materialism lipsit de sens È™i incapabil să mai motiveze femeile È™i bărbaÈ›ii să-È™i mai întemeieze familii È™i să nască copii. O cultură a negării de sine privează generaÈ›iile viitoare de un sens al identităÈ›ii. În unele È›ări europene există deja regiuni întregi în care musulmanii locuiesc într-un regim de autonomie neoficială în raport cu legea locală, ceea ce-i face de facto coloniÈ™ti, nu compatrioÈ›i. Individualismul ne izolează unul de celălalt. Globalizarea schimbă perspectiva de viaÈ›ă a milioane de persoane [...]. Cei care obiectează sunt etichetaÈ›i ca „rasiÈ™ti” sau „fasciÈ™ti” [...]. Nu trebuie să mai continuăm pe acest drum. Trebuie să ne scuturăm de tirania falsei Europe. Există alternativă.

24. Trebuie să respingem pseudoreligia. Orice lucrare de înnoire începe cu o autocunoaÈ™tere de tip teologic. Universalismul È™i pretenÈ›iile universaliste ale falsei Europe o revelează pe aceasta ca fiind o întreprindere pseudoreligioasă, care propune un puternic angajament de credinÈ›ă, dar È™i anateme. Această atitudine constituite puternicul opiu care paralizează organismul politic al Europei. [...].

25. Trebuie să restaurăm adevăratul liberalism. Pentru aceasta va fi nevoie să renunÈ›ăm la limbajul mincinos care ocoleÈ™te responsabilitatea È™i favorizează manipularea ideologică [...]. Recursul la denunÈ› este un semn de decadenÈ›ă a momentului actual. Nu trebuie să tolerăm intimidarea verbală È™i cu atât mai puÈ›in ameninÈ›ările cu moartea. Trebuie să îi protejăm pe cei care vorbesc raÈ›ional, chiar È™i atunci când ni se pare că se înÈ™ală în vederile lor. Viitorul Europei trebuie să fie liberal în sensul bun al cuvântului, ceea ce înseamnă să fie profund ataÈ™at deschiderii către dezbaterea publică solidă, eliberată de orice ameninÈ›ări de violenÈ›ă sau coerciÈ›ie.

26. Avem nevoie de oameni de stat responsabili. Să rupem vraja falsei Europe È™i cruciada ei utopică È™i pseudoreligioasă către o lume fără frontiere [...]. Un bun lider politic administrează bunăstarea unui anumit popor. Un bun om de stat vede moÈ™tenirea noastră europeană comună È™i tradiÈ›iile naÈ›ionale specifice ca pe daruri măreÈ›e È™i dătătoare de viaÈ›ă, dar È™i ca pe lucruri fragile. El nu respinge o astfel de moÈ™tenire, nici nu riscă să o piardă de dragul unor vise utopice [...].

27. Trebuie să ne reînnoim unitatea È™i solidaritatea la nivel naÈ›ional. Să recunoaÈ™tem caracterul particular al fiecărei naÈ›iuni europene È™i a specificului ei creÈ™tin, fără a ne lăsa intimidaÈ›i de pretenÈ›iile false ale multiculturalismului. ImigraÈ›ia fără asimilare înseamnă colonizare, iar acest fapt trebuie respins [...]. Limbajul multiculturalismului a fost importat din America. Dar marea imigraÈ›ie americană a avut loc în pragul secolului XX, o perioadă de remarcabilă creÈ™tere economică dintr-o È›ară în care practic nu exista niciun sistem de servicii sociale. Dar această È›ară avea un foarte puternic simÈ› al identităÈ›ii naÈ›ionale, aÈ™teptându-se de la imigranÈ›i să se adapteze la acesta. După ce a acceptat un mare număr de imigranÈ›i, America È™i-a închis uÈ™ile timp de aproape două generaÈ›ii. Europa trebuie să înveÈ›e din această experienÈ›ă americană, nu să preia ideologiile contemporane care circulă în prezent acolo [...].

28. Doar imperiile sunt multiculturale. După al Doilea Război Mondial, Europa Occidentală a cultivat democraÈ›iile vitale. După destrămarea Imperiului Sovietic, naÈ›iunile central-europene È™i-au recăpătat vitalitatea civică. Acestea se numără printre cele mai preÈ›ioase realizări ale Europei. Dar vor fi pierdute dacă nu încercăm să rezolvăm problema imigraÈ›iei È™i pe cea a schimbărilor demografice din naÈ›iunile noastre [...].

29. O ierarhie adecvată nutreÈ™te bunăstarea socială. MulÈ›i cred în mod greÈ™it că Europa este frământată numai de controversa din jurul imigraÈ›iei. În realitate, acesta este doar unul dintre aspectele unui proces general de destrămare a È›esutului social care trebuie oprit È™i reparat. Trebuie să recuperăm demnitatea anumitor roluri sociale. PărinÈ›ii È™i profesorii au datoria de a-i forma pe cei care le-au fost daÈ›i în grijă [...]. Drepturile fundamentale trebuie protejate. Dar o democraÈ›ie sănătoasă necesită ierarhii sociale È™i culturale care încurajează căutarea excelenÈ›ei È™i îi cinstesc pe cei care slujesc binele comun [...].

30. Trebuie să restaurăm cultura morală. Demnitatea umană înseamnă mai mult decât dreptul de a fi lăsat în pace, iar doctrina internaÈ›ională a drepturilor omului nu epuizează dorinÈ›a de dreptate È™i cu atât mai puÈ›in dorinÈ›a de bine. Europa are nevoie de un consens înnoit asupra culturii morale, astfel încât oamenii să fie conduÈ™i către o viaÈ›ă virtuoasă. Nu trebuie să permitem ca o falsă imagine a libertăÈ›ii să împiedice folosirea prudentă a legii pentru a combate viciul [...].

31. PiaÈ›a trebuie îndreptată spre scopuri sociale. DeÈ™i recunoaÈ™tem aspectele pozitive ale economiei de piaÈ›ă, trebuie să rezistăm la tentaÈ›ia ideologiilor care încearcă să organizeze întreaga societate conform logicii pieÈ›ei libere. Nu totul este de vânzare. PieÈ›ele funcÈ›ionale necesită domnia legii, iar scopul celei din urmă trebuie să fie mai mult decât eficienÈ›a economică. PiaÈ›a funcÈ›ionează cel mai bine când beneficiază de instituÈ›ii sociale puternice È™i organizate după propriile principii, care nu È›in de logica pieÈ›ei [...]. SusÈ›inem folosirea judicioasă a puterii administrative pentru a susÈ›ine bunuri sociale non-economice.

32. Este nevoie de o reformă a educaÈ›iei. Credem că Europa are o istorie È™i o cultură demne de a fi păstrate. UniversităÈ›ile noastre, totuÈ™i, trădează prea des moÈ™tenirea noastră culturală. Este nevoie de o reformă a programelor educaÈ›ionale pentru a încuraja transmiterea culturii noastre comune, nu de o îndoctrinare a oamenilor într-o cultură a negării de sine [...]. Trebuie să reînnoim cultura înaltă a Europei stabilind frumosul È™i sublimul ca standard comun È™i respingând degradarea artelor într-un fel de propagandă politică [...].

33. Căsătoria È™i familia sunt esenÈ›iale. Căsătoria stă la temelia societăÈ›ii civile È™i a armoniei între bărbaÈ›i È™i femei. Este legătura intimă centrată pe susÈ›inerea gospodăriei È™i creÈ™terea copiilor. Afirmăm că cele mai importante roluri pe care le avem în societate È™i ca fiinÈ›e umane sunt cele de tată, respectiv mamă. Căsătoria È™i copiii sunt de nelipsit din orice viziune a prosperităÈ›ii umane. Copiii necesită sacrificiu din partea celor care îi aduc pe lume. Acest sacrificiu este nobil È™i trebuie onorat. SusÈ›inem politicile sociale judicioase care încurajează È™i consolidează căsătoria, naÈ™terea È™i creÈ™terea copiilor. O societate care nu este deschisă faÈ›ă de naÈ™terea propriilor copii nu are viitor.

34. NoÈ›iunea de populism trebuie reexaminată. În Europa de astăzi există o mare doză de anxietate cu privire la ascensiunea a ceea ce este desemnat drept „populism”, cu toate că termenul nu este niciodată definit È™i se foloseÈ™te mai ales în sens peiorativ. Ne exprimăm rezerva cu privire la aceasta. Europa trebuie mai degrabă să se hrănească din înÈ›elepciunea profundă a propriilor tradiÈ›ii decât să recurgă la lozinci simpliste È™i apeluri emoÈ›ionale care învrăjbesc [...]. AÈ™a-zisul „populism” pe drept cuvânt pune sub semnul întrebării dictatura sistemului, „fanatismul centrului”. Este dovada că, până È™i în cultura noastră politică degradată È™i sărăcită, capacitatea de acÈ›iune istorică a popoarelor europene poate renaÈ™te.

35. Viitorul nostru este adevărata Europă. Respingem pretenÈ›ia falsă că nu există alternativă responsabilă la solidaritatea artificială È™i lipsită de suflet a pieÈ›ei unice, a birocraÈ›iei transnaÈ›ionale È™i a societăÈ›ii de divertisment. Pâinea È™i circul nu sunt suficiente. Adevărata Europă reprezintă alternativa responsabilă.

36. Trebuie să ne asumăm responsabilitatea. În acest moment, le cerem tuturor europenilor să ni se alăture în respingerea fanteziei utopice a unei lumi multiculturale fără frontiere. Suntem îndreptăÈ›iÈ›i să ne iubim patriile natale È™i ne dorim să le transmitem integral copiilor noÈ™tri nobilul tezaur cultural È™i identitar care ne-a fost încredinÈ›at. Ca europeni, avem È™i o moÈ™tenire culturală comună, iar această moÈ™tenire ne cere să trăim împreună în pace ca o Europă a naÈ›iunilor. Să reînnoim suveranitatea naÈ›ională È™i să ne regăsim demnitatea unei responsabilităÈ›i politice comune pentru viitorul Europei!

 

Afisari: 779
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, FiriÈ›ă Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter