Se încarcă pagina ...

Despre stiinta manipulării

Data publicarii: 30.09.2018 23:07:00

Articol apărut în numărul 3 al revistei „CERTITUDINEA”.

 

Este cunoscut, în ştiinţele cognitive şi în neuro-ştiinţe, faptul că utilizarea creierului într-un anumit regim creează consecinţe aproape definitive asupra comportamentului uman. De fapt, reţelele neuronale antrenate într-un anumit fel capătă vigoare şi determină comportamente, în timp ce neuronii neantrenaţi dispar din cauza neutilizării. Cuvântul-cheie în această privinţă este „use it or loose it”.

 

Această caracteristică extraordinar de importanată a adaptabilităţii creierului face posibile şi ştiinţele manipulării sociale. Dacă, de exemplu, introduci în mintea oamenilor anumite concepte, cutume, valori, ritualuri, tabuuri, fetişuri etc., reuşeşti să le creezi cadrul de gândire din care ei nu mai pot ieşi, ulterior, decât cu multe dureri şi trudă. 

 

Faptul că noi avem de două ori mai multe biserici decât şcoli se datorează fatalismului cultivat de-a lungul istoriei, care nu ne îndeamnă la comportament proactiv, ci ne face supuşi şi delăsători, fără dorinţa de evoluţie personală. Faptul că cei care au dorinţa de evoluţie personală pleacă din ţară se datorează, de fapt, adâncirii acestui fatalism. 

 

Tabuurile noastre sunt formale; de exemplu, toată lumea se va scandaliza de o cacofonie spusă sau scrisă de un personaj public, dar nu se va scandaliza de lipsa acestuia de perspective şi soluţii lipsă, care intră în cadrul acceptat al fatalismului naţional. Dacă la americani hărţuirea sexuală este subiectul major de mari tensiuni emoţionale obsesive, la noi, tot ceeea ce se leagă de subiectul cacofoniei este utilizabil, căci produce efecte emoţionale serioase.  

 

De asemenea, la noi este o crimă mai mare lipsa unei cratime decât lipsa unui business-plan, iar criticismul naţional practicat pe detalii nesemnificative bate de departe nevoia de viziune şi coerenţă în planificare. Noi vedem cu mai mare uşurinţă paiul din ochiul vecinului decât virtuţile şi potenţialul vecinului, tot din cauza formelor de antrenament social ce au lăsat urme adânci în mintea noastră.
Nu este de mirare că cei care au crescut în doctrina comunisto-NKVD-istă a directivelor vor gândi, cu sau fără voia lor, în aceşti termeni până la moarte. Dacă noi nu suntem în stare să ne asumăm schimbarea, nu vom avea nicio schimbare în bine, căci reflexele comportamentale ce ne-au adus în dezastru vor continua să acţioneze ţinându-ne în continuare în dezastru. 

 

Este un mare act de curaj să spargi tabuurile, ritualurile, fetişurile, şi să negi directivele aducând soluţii constructive în locul analizelor literare a operelor istorice de tip Fefeleaga, pe care copiii au fost OBLIGAŢI să le studieze în şcoală. Fără acest act de curaj, problemele rămân constante sau evoluează în rău.


Mă uit la televizor, uneori, la emisiunile de comentarii politice... Nu văd nici urmă de politici, doar analize literare de tipul textelor comentate. Politicile presupun planuri detaliate şi organizare, noi criticăm tot ce mişcă şi ne batem joc de tot ce se poate, având însă mare grijă de cratimă și de cacofonii, căci acestea pot discredita definitiv personajul care le foloseşte, ceea ce dovedeşte lipsa unui minimum de cultură naţională. Faptul că este incapabil de gândire şi analiză practică nu prea contează, căci raţionalismul nu este o trăsătură cultivată istoric.


Din această cauza suntem slabi şi manipulabili. Orice om care are un minimum de gândire practică, orientată spre concret, câștigă în fața celorlalţi, de aceea toţi ciocoii vechi şi noi s-au îmbogățit în România, în timp ce oamenii orientaţi spre un sistem de valori stabil nu au ce mânca şi nu mai au locuri de muncă. Suntem orbi asupra adevăratelor valori, asupra adevăratelor orizonturi şi idealuri, şi preocupaţi nu să dezvoltăm ceva bun, ci să nu călcăm în străchini, ca să nu ne condamne toţi încuiaţii.


De aceea, în România face fiecare ce-l taie capul, fără lege, fără onestitate, fără onoare, căci au reuşit să-şi atingă scopul maipulării, acela de a avea un popor lovit de fatalism. Uneori, întâlnesc oameni care-mi scriu sau îmi spun cât de mare admiraţie au ei faţă de ce fac eu. Dar eu am o singură întrebare pentru toţi: ce vă împiedica să faceți voi ceea ce conştiinţa vă îndeamnă să faceţi ce ştiţi că trebuie făcut? Nu cumva tentaţia profitului incorect şi imediat, laşitatea, adaptabilitatea la condiţia de moluscă sau alte repere similare vă impiedica sa fiţi proactivi şi să aduceţi soluţii, atunci când chiar aveţi posibilitatea să o faceţi?

 

Afisari: 223
Autor: Dr. Ec. FLORIAN COLCEAG
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: Radu (Oct, Mon 01, 2018 / 00:40)
Sigur nkvd cu trădători antimonarhie români(infiltrați de mai demult) dar noi numim mentalitatea asta păguboasă balcanism, poate din rațiune creștină!
Soluția asta este, proactiv să fie fiecare dar nu efemer,stângaci, inocent fie el și țăran din vârf de deal bolșevizat de oricine! Muncă, cultură(biblia), respect! Banii nici nu contează, chiar azi mi-a picat 'bănuțul' cum zic englezii apropo de zicala germană: banii învârt lumea... Păi dacă banii învârt lumea pe cei ce fac sau au bani cine-i învârte? Simplu: profesorii! Orice profesor sau om care gândește (mai mult bine) e liber de a nu se simți stânjenit de vreun prost sau geniu cu bani pentru că el i-a făcut posibil acest privilegiu sau statut! Deci singura soluție până la urmă este cultura.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mireia Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter