Se încarcă pagina ...

DOINA - Variantele interzise

Data publicarii: 14.01.2019 22:25:00

Articol apărut în numărul 6 al revistei „CERTITUDINEA”

 

  „DOINA” lui Mihai Eminescu a fost, încă de la naşterea ei, cea mai contestată dintre poeziile sale. Are mai multe variante, căci Eminescu a lucrat mult asupra ei, dar cea mai controversată este cea pe care intenționa să o citească la 5 iunie 1883, în fața Palatului Administrativ din Iași, cu ocazia dezvelirii statuii ecvestre a lui Ștefan cel Mare. S-a răzgândit însă în ultimul moment, preferând să meargă cu Creangă la „Bolta Rece”, la un pahar de vin. În aceeași seară, la o adunare ad-hoc a „Junimii” ieşene, Eminescu a citit totuși poezia „DOINA”, spre tulburarea generală a auditoriului. „Efectul acestor versuri pesimiste care contrastau aşa de mult cu toate celelalte ode ce se compusese cu ocaziunea acelei strălucite serbări fu adânc, indescriptibil. În contra obiceiului Junimii, căreia nu-i plăcea să-şi manifeste entuziasmul, pentru întâia dată, de 20 de ani de când există societatea, un tunet de aplausuri isbucni la sfârşitul cetirii şi mai mulţi dintre numeroşii membri prezenţi îmbrăţişează pe poet" - spunea Iacob Negruzzi, amfitrionul serii literare. O altă variantă, mai „soft”, a poeziei, avea să fie publicată ulterior, pentru prima dată, la 1 iulie 1883, în revista „Convorbiri literare”.

 

Cercetătorii în viaţa şi opera lui Mihai Eminescu sunt de părere că varianta citită de Eminescu la Iaşi, la Junimea, ar fi trascrisă sau elaborată de poet „din memorie”, în chiar trenul care îl ducea la manifestări, de la Bucureşti la Iaşi, argumentul fiind inconstanţa caligrafiei din manuscris, pusă pe seama mişcării trenului!

 

Poezia este de o virulență nimicitoare la adresa străinilor și a constituit principalul cap de acuzare împotriva lui Eminescu, pentru așa-zisul său antisemitism. Editorii se tem și astăzi (mai ales astăzi!) să o publice, chiar însoțită de un aparat critic. Ne asumăm noi îndrăzneala acestui demers, cu precizarea că virulența lui Eminescu împotriva străinilor (evrei, muscali, greci) e o virulență contextuală, nu generală. Adică se referea nu la toți evreii, grecii, muscalii, ci la aceia care ne cotropiseră țara. Pe aceștia i-a stigmatizat Eminescu, frontal și nemilos, căci el, în acel moment, era, de fapt, în legitimă apărare: își apăra țara și poporul, al căror exponent își asumase să fie. Acea poezie a fost, într-un fel, cântecul său de lebădă în libertate căci, la trei săptămâni după acest moment, la 28 iunie 1883, a fost băgat în cămașa de forță și închis într-un ospiciu.

Iată textul acelei variante a „DOINEI” eminesciene:

 

DOINA   

           de Mihail Eminescu

 

De la Nistru pân’la Tisa
Tot Românul plânsu-mi-s-a
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate.

Din Hotin și pân’la Mare
Vin Muscalii de-a călare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o ațin;

Din Boian la Vatra Dornii
Au umplut omida cornii
Și străinul te tot paște,
De nu te mai poți cunoaște.
Sus la munte, jos la vale
Și-au făcut dușmanii cale;

Din Sătmar până‘n Săcele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet Român săracul,
Îndărăt tot dă ca racul,
Nici îi merge, nici se‘ndeamnă,
Nici îi este toamna toamnă,
Nici e vară vara lui
Și-i străin în țara lui.

Dela Turnu‘n Dorohoiu
Curg dușmanii în puhoiu
Și s-așează pe la noi;
Și cum vin cu drum de fier,
Toate cântecele pier,
Sboară paserile toate
De neagra străinătate.

Numai umbra spinului
La ușa creștinului.
Își desbracă țara sânul,
Codrul - frate cu Românul -
De secure se tot pleacă
Și isvoarele îi seacă
Sărac în țară săracă!

Cine-au îndragit străinii
Mânca-i-ar inima cânii,
Mânca-i-ar casa pustia
Și neamul nemernicia.

Ștefane, Măria Ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las’ Arhimandritului
Toată grijă schitului,
Lasă grijă Sfinților
În sama părinților,
Clopotele să le tragă
Ziua‘ntreagă, noaptea ‘ntreagă,
Doar s-a‘ndura Dumnezeu
Ca să-ți mântui neamul tău!

Tu te‘nalță din mormânt
Să te-aud din corn sunând
Și Moldova adunând.
De-i suna din corn odată,
Ai s-aduni Moldova toată,
De-i suna de două ori
Îți vin codri‘n ajutor,
De-i suna a treia oară
Toți dușmanii or să piară
Din hotară în hotară,
Îndrăgi-i-ar ciorile
Și spânzuratorile!

Cine ne-au dus Jidanii
Nu mai vază zi cu anii
Ci să-i scoată ochii corbii
Sa rămâe‘n drum cu orbii
Cine ne-au adus pe Greci
N’ar mai putrezi în veci
Cine ne-au adus Muscalii
Prăpădi-l-ar focul jalei
Să-l arză să-l dogorească
Neamul să i-l prăpădească.


Cine ține cu străinii
Mânca-i-ar inima cânii
Mânca-i-ar casa pustia
Și neamul nemernicia.

 

Așadar „DOINA”, în această formă, a fost recitată de Eminescu la Iași, pe 5 iunie 1883, la „Junimea”. În varianta ce avea să fie publicată pe 1 iulie 1883 în Convorbiri Literare, lipsește fragmentul însemnat. Fragment pe care îl regăsim însă într-o altă variantă, apărută în cartea “Mihai Eminescu - poezii tipărite în timpul vieții”, vol. III, note și variante, ediție critică îngrijită de Perpessicius, cu reproduceri după manuscrise, Editura Fundației Regale, București, 1944. Iată textul acestei variante:

 

„De la Nistru pân’la Tisa
Tot românul plânsu-mi-s-a
Că nu mai poate străbate
De-atâta singurătate;
Din Hotin și pân’la Mare
Vin Muscalii de-a călare
De la Mare la Hotin
Calea noastră ne-o ațin
Și Muscalii și Calmucii
Și nici Nistrul nu-i înneacă
Săracă țară, săracă!
Din Boian la Cornu Luncii
Jidovește’nvață pruncii
Și sub mână de jidan
Sunt românii lui Ștefan.
Vai de biet român săracu
Că-ndărăt tot dă ca racul
Fără tihnă-i masa lui
Și-i străin în țara lui.
Din Brașov pân’la Abrud
Vai ce văd și ce aud
Stăpânind ungurul crud
Iar din Olt până la Criș
Nu mai este luminiș
De greul suspinelor
De umbra străinilor,
De nu mai știi ce te-ai face
Sărace, român, sărace!
De la Turnu-n Dorohoi
Curg dușmanii în puhoi
Și s-așează pe la noi;
Și cum vin cu drum de fier
Toate cântecele pier
Zboară paserile toate
De neagra singurătate
Numai umbra spinului
La ușa creștinului
Codrul geme și se pleacă
Și izvoarele îi seacă
Săracă țară , săracă!
Cine ne-au adus jidanii
Nu mai vază zi cu anii
Și să-i scoată ochii corbii
Să rămâie-n drum ca orbii
Cine ne-au adus pe greci
N-ar mai putrezi în veci
Cine ne-au adus Muscalii
Prăpădi-l-ar focul jalei
Să-l arză, să-l dogorească
Neamul să i-l prăpădească,

Iar cine mi-a fost mișel
Seca-i-ar inima-n el,
Cum dușmanii mi te seacă
Săracă, țară, săracă!
Ștefane, Măria Ta,
Lasă Putna, nu mai sta,
Lasă Arhimandritului
Toată grija schitului
Iară grija gropilor
Dă-o-n seama popilor
La metanii să tot bată,
Ziua toată, noaptea toată,
Să se-ndure Dumnezeu
Ca să-ți mântui neamul tău…
Tu te-nalță din mormânt
Să te-aud din corn sunând
Și Moldova adunând
Adunându-ți flamurile
Să se mire neamurile;
De-i suna din corn o dată
Ai s-aduni Moldova toată
De-i suna de doua ori
Vin și codrii-n ajutor;
De-i suna a treia oară
Toți dușmanii or să piară
Dați în seama ciorilor
Ş-a spânzuratorilor.
Ştefane, Măria Ta,
Lasă Putna, nu mai sta
Că te-așteaptă litvele
Să le zboare tigvele
Să le spui motivele
Pe câți pari, pe câți fuștei
Căpățâni de grecotei
Grecoteii și străinii
Mânca-le-ar inima câinii
Mânca-le-ar țara pustia
Și neamul nemernicia
Cum te pradă, cum te seacă
Săracă, țară, săracă!”

 

De remarcat că, și în această variantă, și în cea citită la Junimea în iunie 1883, virulența, blestemul, se adresează nu atât străinilor, cât, mai ales, celor ce i-au adus pe străini, adică TRĂDĂTORILOR! („Cine ne-au dus Jidanii...”, „Cine ne-au adus pe Greci...”, „Cine ne-au adus Muscalii...”, „Cine ține cu străinii...”).

 

Și încă o observație: până în 1989, poezia „DOINA”, în toate variantele ei, era interzisă de frica rușilor și a Securității. Astăzi, cele două variante citate sunt interzise (de fapt, ni le interzicem singuri), de frica Institutului Wiesel. Pentru perioada 1947-1989 frica era oarecum explicabilă, căci trăiam în lagărul socialist. Astăzi, însă, ÎN CE LAGĂR TRĂIM?

 

Afisari: 933
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: AH (Jan, Tue 15, 2019 / 23:52)
Stimați domni ,
De ce ați șters comentariul ?
Vă este rușine ?
Cenzurați adevărul ?
Vă deranjează ?
Atunci am să vă mai scriu.
Țineți- vă bine , mici ticăloși !
Nume: AH (Jan, Tue 15, 2019 / 23:52)
Stimați domni ,
De ce ați șters comentariul ?
Vă este rușine ?
Cenzurați adevărul ?
Vă deranjează ?
Atunci am să vă mai scriu.
Țineți- vă bine , mici ticăloși !
Nume: AH (Jan, Tue 15, 2019 / 23:54)
Stimați domni ,
De ce ați șters comentariul ?
Vă este rușine ?
Cenzurați adevărul ?
Vă deranjează ?
Atunci am să vă mai scriu.
Țineți- vă bine , mici ticăloși !
Nume: MN (Jan, Thu 17, 2019 / 13:37)
Oglindă oglinjoară cine-i cea mai frumoasă din țară ?
Lipsa cruntă de substanță personală vă ține de-o viață cu dinții în gard și în permanentă apnee, drept pentru care, în disperare, ați decis,pe Eminescu, să-l pupați public și ostentativ,pe gură și nu numai, în speranța că, doar, doar,chiar și din greșeală,cumva, ceva din ale sale, vă va fi transferat și astfel veți deveni și dv ființe umane.
Prin balosul pupat și interminabilul raspupat, sperați ca cineva,fie el și un minuscul oricine, să constate și să afirme, că se pare că ați existat.
Aplauze pentru excrocherie.
Nume: MN (Jan, Thu 17, 2019 / 13:49)
Parveniți și oportuniști,viermi născuți și crescuți prin năclăite hrube și rigole tradiționale, nimic nu vă stă în cale să vă cățărați pe jugulara bietului Eminescu vampirizandu-i atât seva cât și sufletul.
Pentru a vă masca hoția și perversitatea exersată asupra bardului eminescian, vărsați la al său dosar,cu generozitate și cu multă vaselină ca să alunece o : tone și valuri după valuri de halucinante lingușeli,care mai de care mai abracadabrant de proletare.
Aplauze pentru ticăloșie.
Nume: MN (Jan, Thu 17, 2019 / 13:49)
Parveniți și oportuniști,viermi născuți și crescuți prin năclăite hrube și rigole tradiționale, nimic nu vă stă în cale să vă cățărați pe jugulara bietului Eminescu vampirizandu-i atât seva cât și sufletul.
Pentru a vă masca hoția și perversitatea exersată asupra bardului eminescian, vărsați la al său dosar,cu generozitate și cu multă vaselină ca să alunece o : tone și valuri după valuri de halucinante lingușeli,care mai de care mai abracadabrant de proletare.
Aplauze pentru ticăloșie.
Nume: MN (Jan, Thu 17, 2019 / 13:49)
Parveniți și oportuniști,viermi născuți și crescuți prin năclăite hrube și rigole tradiționale, nimic nu vă stă în cale să vă cățărați pe jugulara bietului Eminescu vampirizandu-i atât seva cât și sufletul.
Pentru a vă masca hoția și perversitatea exersată asupra bardului eminescian, vărsați la al său dosar,cu generozitate și cu multă vaselină ca să alunece o : tone și valuri după valuri de halucinante lingușeli,care mai de care mai abracadabrant de proletare.
Aplauze pentru ticăloșie.
Nume: MN (Jan, Thu 17, 2019 / 13:54)
Ca orice mare nimeni, vă este foarte foame de-o leacă de notorietate și de un pic de statut, drept pentru care l-ati infascat,confiscat și încălecat pe Eminescu și pe sub tejghea îl tot manipulați în fel și chip dandu-l de fapt cu capul de toți pereții.
Aplauze pentru obscenitate.
Nume: MN (Jan, Thu 17, 2019 / 13:54)
Ca orice mare nimeni, vă este foarte foame de-o leacă de notorietate și de un pic de statut, drept pentru care l-ati infascat,confiscat și încălecat pe Eminescu și pe sub tejghea îl tot manipulați în fel și chip dandu-l de fapt cu capul de toți pereții.
Aplauze pentru obscenitate.
Nume: MN (Jan, Thu 17, 2019 / 13:54)
Ca orice mare nimeni, vă este foarte foame de-o leacă de notorietate și de un pic de statut, drept pentru care l-ati infascat,confiscat și încălecat pe Eminescu și pe sub tejghea îl tot manipulați în fel și chip dandu-l de fapt cu capul de toți pereții.
Aplauze pentru obscenitate.
Nume: MN (Jan, Thu 17, 2019 / 13:59)
Lipitori și păduchi periferici, râgâiți rugină și atunci când,cu pieptul bombat strigați chiar și către cei care nu vă întreabă, că ceea ce faceți este binenteles numai și numai din patriotism absolut dar și din dragoste pentru nație și țară.
Aplauze din nou pentru excrocherie.
Nume: MN (Jan, Thu 17, 2019 / 14:08)
Sunteți ratați și faliți, voi jegoase ploșnițe profitoare în plin proces de putrefacție, pentru simplul fapt că vă mănâncă frustrarea și pentru că în ultimă instanță doar atât vă poate pielea.
Ce ar fi să nu-l mai hăituiți în așa hal pe Eminescu pentru că după atâtea perfide lingușeli și delirante distorsionări nu faceți altceva decât să-l discreditați și să-l demonetizati.
Dați-i pace !
Găsiți-va alt suport de jegmanit, stors și jefuit.
Și poate totuși, vă apucați și învățați o meserie în loc să parazitați.
Nume: MN (Jan, Thu 17, 2019 / 14:08)
Sunteți ratați și faliți, voi jegoase ploșnițe profitoare în plin proces de putrefacție, pentru simplul fapt că vă mănâncă frustrarea și pentru că în ultimă instanță doar atât vă poate pielea.
Ce ar fi să nu-l mai hăituiți în așa hal pe Eminescu pentru că după atâtea perfide lingușeli și delirante distorsionări nu faceți altceva decât să-l discreditați și să-l demonetizati.
Dați-i pace !
Găsiți-va alt suport de jegmanit, stors și jefuit.
Și poate totuși, vă apucați și învățați o meserie în loc să parazitați.
Nume: SM (Jan, Thu 17, 2019 / 19:31)
Articolul vostru in secolul 21 instiga la ura si rasism. In orice tara din occident ati face puscarie pentru asemenea indemne, si gandire, gandire care nu poate izvorâ decat dintr-o minte barbara si aseamanatoare cu cea a legionarilor.
Nume: Nicolaie (Jan, Wed 23, 2019 / 14:45)
Cred ca suntem multi ROMANI care va citim/ascultamTV6 cu drag si stima fara sa facem comentarii aici. Acum am hotarit sa va multumesc prin comentariu pentru munca dumneavoastra revoltat pe cei din categoria AH, MN, MS si alti antiromani. Iertare ca va multumesc numai cind sunt revoltat.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter