Se încarcă pagina ...

MIHAI SORA, "detonatorul" evenimentelor de acum 30 de ani de la Tg. Mures

Data publicarii: 24.03.2020 19:52:00

Articol apărut în numărul 60 al revistei „CERTITUDINEA”

 

 

S-au împlinit, pe 20 martie, 2020, 30 de ani de la cea mai violentă tentativă de secesiune a Transilvaniei, din toate câte s-au mai încercat de atunci încoace. Este momentul să facem publice câteva date noi, preluate din Raportul oficial al Parlamentului României privind evenimentele dramatice din 19-20 martie 1990 de la Târgu Mureș, raport care nu a fost dat publicității. O copie a acestui raport a fost procurată de colegul nostru Victor Roncea (de la Ziariști Online), care l-a dat imediat publicității, printr-o analiză personală publicată în „Evenimentul istoric”. Privind retrospectiv, peste ani - comentează ziaristul - , istoria trăită chiar de noi, analizată acum pe baza documentelor și a informațiilor acumulate în 30 de ani de presă, putem face liniștiți observația că „toate firele Operațiunii Târgu Mureș duc la Budapesta și Moscova”.

 

Mihai Șora, autorul primei segregări etnice din Învățământ

 

O primă și surprinzătoare concluzie a raportului parlamentar este aceea că „factorul detonator” al evenimentelor de la Tg. Mureș a fost actualul centagenar, pe atunci ministru al Învățământului, Mihai Șora, prin măsurile întreprinse în dauna elevilor români și în favoarea celor maghiari. Mai exact, Ordinul dat de ministrul FSN Mihai Șora, transmis printr-o telegrmă din 3 februarie 1990, prin care toate cele 14 clase cu predare în limba română de la Liceul „Bolyai Farkaș” din Târgu Mureș au fost eliminate, conform dorințelor conducerii maghiare a CPUN- FSN – Târgu Mureș, dominată de maghiari. Ordinul suna sec: „Clasele cu predare în limba română de la liceul F. Bolyay se constituie într-un liceu care va funcționa, începând cu trimestrul al doilea, provizoriu, în localul instititutului de subingineri din Târgu Mureș”. Cu alte cuvinte, liceul Bolyay să fie purificat de români și să rămână doar pentru maghiari. Decizia arbitrară de segregare pe criteriu etnic, luată fără nici un fel de discuții anteriore cu părinții și profesorii români, a declanșat protestul spontan al elevilor, alterând rapid viața comunitară inter-etnică din oraș. În același timp, studenții maghiari de la Institutul de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș (actuala UMF) au cerut aceeași purificare etnică, revendicând institutul și solicitănd profesori exclusiv maghiari.

 

 

Aberația a fost taxată de Liga Studenților printr-un protest adresat Ministerului Învățământului și FSN, în care se ridica întrebarea unde ar putea duce toată această segregare. „Studenții maghiari vor examina numai pacienți maghiari tratați numai de medici maghiari? Foaia de observație va fi scrisă în limba maghiară? Vor exista secții (sau spitale) separate pentru români și maghiari?”, întreba Liga Studenților din Târgu Mureș, pentru a contesta în final competența reprezentantului Consiliului FSN Mureș, Kincses Elod, de a decide arbitrar în această cauză și a sublinia, în încheiere, că „IMF Târgu Mureș nu pregătește nici actori, nici păpușari… ci MEDICI, care trebuie să trateze oamenii, indiferent de naționalitate, prin statutul și menierea meseriei lor.”

 

Agresorul lui Mihailă Cofar a primit azil politic și cetățenie ungară

 

În dimineața zilei de 20 martie 1990, avocatul Kincses Elod a solicitat mulțimii de circa 16.000 de maghiari ieșiți în stradă, în urma declarării grevei generale a maghiarilor din Târgu Mureș, că este cazul să înceapă demersurile de „autoapărare” în fața unui „pogrom”. Era pentru prima oară când se folosea acest cuvânt, bine ales, în public. În acel moment contramanifestația românilor, grupați în zona Hotelului Grant, se ridica la câteva sute de oameni, care au devenit de abia în cursul serii câteva mii (4.000, după cum se afirmă în Raport).

 

 

Elod Kincses a devenit ulterior avocatul lui Barabas Erno, unul dintre maghiarii identificați alături de Cserresnyes Pal, ca fiind cel care l-a molestat cel mai grav, barbar, pe românul Mihăilă Cofar, în scena filmată de Gary Honeyford, reporterul irlandez al televiziunii britanice Sky News. Așa cum se știe - totuși, reamintim - , filmările lui Gary Honeyford s-au făcut din Hotelul Grand, fiind prezentate în toată lumea ca agresiuni româneaști de tip „pogrom”, „linșaj”, asupra minorității maghiare. Tot Gary Honeyford avea să inventeze, în 2016, o altă știre falsă, organizată cu niște maghiari din Bistrița, privind un trafic de armament al României către teroriști. Știrea falsă este prezentată și azi pe site-ul televiziunii DIGI 24 (înființată de milionarul maghiar Zoltan Teszari) ca fiind reală, deși cazul a fost instrumentat și demontat de Parchetul General. Agresorul sălbatic al lui Mihailă Cofar, Barabas Erno, a fost condamnat, în 1992, la 10 ani de închisoare de instanțele din România, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor asupra lui Mihailă Cofar din Hodac. La 1 septembrie 1992 a fost emis mandatul de arestare, însă, două zile mai tarziu, Barabas a fugit în Ungaria, unde a primit azil politic și cetățenie ungară. Nu s-a mai întors niciodată și nici nu a fost extrădat de țara „vecină și prietenă”.

 

(Fragmente din articolul „Toate firele Operațiunii Târgu Mureș 1990 duc la Budapesta și Moscova. 30 de ani de la măcelul din 20 martie 1990” de Victor Roncea, publicat în evenimentulistoric.ro)

 

Afisari: 989
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter