La peste 60 de ani de la moartea lui Adolf Hitler (1889-1945), unul dintre cei mai mari criminali omenirii (aflat, la acest capitol, în strânsă “concurenţă” cu I. V. Stalin), biografia acestuia continuă să genereze controverse aprinse. Sălbăticia concepţiilor sale socio-umane nu poate fi disociată de repulsia obsesivă pe care a avut-o faţă de evrei. Istoricii şi psihanaliştii au analizat cu atenţie cauzele acestui antisemitism maniacal, avansând ipoteza că ura bolnavicioasă faţă de poporul „ales“ s-ar datora originii sale prezumtiv semite.

„Nimeni nu se naşte anti-evreu” – scria Sam Izdats în cartea sa, “Marea conspiraţie mondialistă”. Nu există genă antievreiasca. Aceasta este o reacţie mintală dobândită“. Cu toate acestea, speculaţiile privind identitatea bunicului lui Hitler (presupus a fi un evreu de seamă al comunităţii) nu încetează a trezi cele mai vii dispute. O descoperire recentă şi întâmplătoare pune gaz peste focul controverselor despre originea liderului celui de-al treilea Reich. În Bucureşti, pe Bulevardul Ion Mihalache, se află un mormânt pe a cărui piatră tombală scrie: “Aici se odihneşte remăşiţele mortuare ale reposatului ADOLF HITTLER, încetat din viaţă la 26 octombrie 1892, în etate de 60 de ani. Rugaţi-ve pentru dânsul”. Ar mai fi de adăugat că numele acestui Hittler e grafiat cu doi “t” şi că mormântul se află într-un cimitir evreiesc.

Coincidenţe şi incertitudini

Despre Adolf Hittler, “locatarul” cimitirului evreiesc de pe Bulevardul Ion Mihalache din Bucureşti se ştie doar că era un pălărier evreu venit în Bucureşti din Imperiul Austro-Ungar, pe la sfârşitul secolului al XIX-lea. Fiind născut în 1832, el ar fi avut, deci, o vârstă apropiată de cea a tatălui “oficial” al Fuhrerului, cel despre care se ştie că se numea Alois Hitler (născut în 1837). O interesantă coincidenţă face ca Alois să fie şi el originar din Austria, şi anume din raionul rural Waldviertel.
Biografia oficială a tatălui Fuhrerului (posibil fabricată de oamenii de încredere ai acestuia din urmă) ne furnizează următoarele date:
Alois Hitler, s-a născut în 1837, ca fiu nelegitim al unei femei necăsătorite, în vârstă de 42 de ani, Maria Anna Schicklgruber. Nou-născutul a fost botezat la Dellersheim (în localitatea natală, Strones, nu exista biserică), paternitatea acestuia nefiind cunoscută. Alois a fost crescut de Johann Nepomuk Hiedler şi înfiat oficial abia la vârsta de 39 de ani, în 1876, primind numele de familie Hitler. Aceasta modificare de nume constituia, de fapt, condiţia tutorelui său pentru ca Alois să moştenească o fermă impresionantă, a cărei valoare se ridica la 5 000 de florini. Alois era căsătorit, la vremea aceea, cu prima sa soţie, Anna Glass, o femeie mai în vârstă decât el, al cărei deces va surveni în 1883.

O căsătorie cu probleme

O lună mai târziu, Alois se însura cu a doua soţie, Franziska Matzelberger, care i-a dăruit doi copii, un băiat şi o fată: Alois Jr. si Angela. Tuberculoza o va răpune la doar un an de la naşterea fetiţei. La mai puţin de un an, Alois Hitler se însura pentru a treia oară, cu Klara Polzl. Acest ultim mariaj (din care s-ar fi născut şi viitorul dictator) avea să declanşeze (conform spuselor lui John Tolland în cartea sa, “Viaţa lui Adolf Hitler”) un mic scandal în raionul Waldviertel. Motivul: tatăl adoptiv al lui Alois (Johann Nepomuk Hiedler) şi bunicul Klarei erau fraţi! Orice precept crestin ar fi interzis ipso facto această căsătorie. A existat însă un motiv puternic pentru care Vaticanul a permis oficializarea ei: Klara era însărcinată! Se presupune, evident, că tatăl viitorului copil era Alois, dar nu este exclusă nici posibilitatea ca femeia să fi fost deja însărcinată atunci când s-au cunoscut. Cu certitudine nu se ştie decât că Alois a făcut presiuni mari pentru oficierea cununiei religioase cu Klara. În 1889 venea pe lume viitorul dictator nazist şi autor al Holocaustului, Adolf Hitler.

Fuhrerul şantajat de rude

Controversa cu privire la paternitatea lui Alois continuă. Davy Winter, în cartea sa, “Adolf Hitler: Tragedia Europei”, trimite la numele de origine aşa-zis evreiască «Hitler», care ar fi aparţinut, se pare, unor importante familii semite din Austria acelei perioade. În continuare, autorul nu ezită sa facă o paralela cu arborele genealogic al Klarei (Polzl) Hitler, femeie cu adânci rădăcini evreieşti.
John Tolland, unul dintre cei mai reputaţi cercetători ai biografiei dictatorului nazist, oferă o nouă versiune, mai plauzibilă şi mai coerentă, asupra descendenţei bunicului acestuia. Tolland susţine ipoteza unei familii bogate de evrei din Graz, pe nume Frankerberger, a cărei servitoare, Maria Anna Schicklgruber, a rămas însărcinată cu fiul stăpânului. Existenţa unui document compromiţător a determinat reacţia furibundă a cancelarului german şi, totodată, o investigaţie riguroasă în acest sens. Avocatul personal al Führerului (şi unul dintre artizanii celui de-al doilea război mondial), Hans Frank, vorbeşte despre acestea în memoriile sale („În fata spanzuratorii“), scrise în timpul procesului de la Nürnberg. Frank dezvăluie conţinutul scrisorii pe care Hitler i-a arătat-o la finalul anului 1936, scrisoare prin care puternicul lider al Germaniei era şantajat grosolan de două dintre chiar rudele sale vitrege. William Patrick Hitler (fiul lui Alois Jr.) si mama acestuia, Brigitte, au amenintat cu deconspirarea adevăratei origini a Führerului, moment care a justificat investigaţiile întreprinse de Hans Frank. Aşadar, bunica dictatorului lucrase ca bucatareasă în casa evreului Frankerberger din Graz şi, dupa o relaţie de scurtă durată cu fiul acestuia, va beneficia 14 ani de pensie alimentară pentru întreţinerea copilului.

Arianul evreu

Cea mai frapantă, dar şi cea mai ambiţioasă ipoteză este analizată lucid de psihanalistul Walter C. Langer, în “The Mind of Hitler”. Cartea se fundamentează pe informaţiile oferite în 1940 de ofiterul Gestapo Hans Jurger Koehler, care confirmau, printr-un document scris, existenţa, la Viena, a unei Maria Anna Schicklgruber, angajată în casa baronului Rothschild. Ipotetica legatura cu unul dintre fiii bogatului bancher ar fi demonstrat că Adolf Hitler nu era nici pe departe arianul pe care îl clama cu atâta convingere.
Speculaţiile nu se opresc aici. Specialişti în genealogie descoperă numele de Hitler ca aparţinând unor familii evreieşti din Polonia, din Moravia sau chiar din Leopoldstadt. Un negustor evreu de aici nu ezita să afirme că este înrudit cu politicianul german prin orăşelul morav Polna. Publicaţiile Neue Zürcher Zeitung, Lidove Noviny (Praga), Deutsche Freiheit, Österreichisches Morgenblatt, Vorarlberger Wacht au acordat spaţii importante investigaţiilor şi dezvăluirilor privind originile incerte ale familiei lui Hitler.
Iar misteriosul mormânt al lui Adolf Hittler, aflat în cimitirul evreiesc din Bucureşti, tulbură şi mai mult apele, căci mută problema ascendenţei Fuhrerului de la nivelul bunicului la cel al tatălui. Oricât ar părea de fantasmagoric, e plauzibil ca tatăl natural să fie altul decât cel “oficial”: adică nu Alois Hitler, austriacul cu posibilă origine evreiască, ci Adolf Hittler, evreul austriac emigrat în România pe la sfârşitul secolului al XIX-lea. Dar, oricum ar sta lucrurile, cercetarea istorică trebuie făcută. Cine ştie ce mai aflăm?

Surse: John Tolland – Viaţa lui Adolf Hitler; Alan Bullock - Hitler. A Study in Tyranny; Walter C. Langer - The Mind of Hitler; Ian Kershaw - Hitler. Ascensiunea la putere; Brigitte Hamann - Viena lui Hitler; Sam Izdats - Marea conspiraţie mondialistă; Davy Winter - Adolf Hitler: Tragedia Europei; Gustave Le Bon - Psihologia mulţimilor.