Se încarcă pagina ...

Oltenia andaluză din Spania

Data publicarii: 13.11.2018 11:51:00

 

Articol apărut în numărul 27 al revistei „CERTITUDINEA”

 

 

Există mai multe moduri de a conserva informaÈ›ia genetică. Una dintre ele este, cum bine observa colegul meu Mircea Șerban, la emisiunea „TREZEȘTE-TE, GHEORGHE, TREZEȘTE-TE, IOANE!”, migraÈ›ia românească. Adică, explica el, există riscul ca, sub aspect identitar È™i în contextul unei agresiuni sistematice fără precedent asupra conÈ™tiinÈ›ei de neam, România să dispară, pur È™i simplu. Ei, bine, una dintre soluÈ›iile de salvare ar putea fi exact ceea ce ne îngrijorează mai mult: migraÈ›ia masivă a populaÈ›iei româneÈ™ti spre alte zări. Ceea ce, de altfel, se È™i întâmplă, sub ochii noÈ™tri.

 

Pare o fantasmagorie dar, având în vedere fenomenul la care asistăm È™i  È›inând cont de recomandarea românească sapienÈ›ială că „nu e bine să pui toate ouăle în acelaÈ™i coÈ™”, ipoteza e plauzibilă. Căci, dacă în România este È™i va fi urgie È™i se pune problema „scapă cine poate”, nu este exclus ca sămânÈ›a genetică să încolÈ›ească în altă parte È™i neamul să nu piară. M-a determinat să reflectez mai mult asupra acestei posibilităÈ›i faptul că în Spania, în regiunea Andalucia (în sudul Spaniei, în teritoriul stăpânit cândva de mauri), s-a înfiinÈ›at una dintre cele mai originale asociaÈ›ii socio-culturale la care se putea gândi cineva: Asociación Socio-Cultural „Romanati“, „organizaÈ›ie cu personalitate juridică È™i naÈ›ionalitate spaniolă”, având sediul social în provincia Almería.

 

 

Ceea ce o face diferită de orice alt ONG creat de românii din afara È›ării e faptul că se declară de la bun început ca fiind o asociaÈ›ie spaniolă (conform articolului 22 din ConstituÈ›ia spaniolă È™i Legi organice 1/2002, din 22 martie, care reglementează dreptul de asociere) È™i nu-È™i arogă nicio pretenÈ›ie de reprezentativitate guvernamental sau oficială din partea României. Este o iniÈ›iativă personală de grup, care porneÈ™te de la următorul considerent: generaÈ›iile care se vor naÈ™te în Spania, în Andalucia, de exemplu, nu vor mai fi români. Dar nu vor fi încă nici spanioli, căci incubaÈ›ia unei noi identităÈ›i nu se desăvârÈ™eÈ™te într-o singură generaÈ›ie. Ei, bine, „andaluzul de RomanaÈ›i” Giani Florescu, preÈ™edintele asociaÈ›iei, È™i-a propus, nici mai mult, nici mai puÈ›in, să È›ină trează „conÈ™tiinÈ›a oltenească de RomanaÈ›i”, ca formă particulară, specifică, a conÈ™tiinÈ›ei de român, prin crearea acestei organizaÈ›ii originale.

 

Giani Florescu s-a miÈ™cat foarte repede. După ce a părăsit România (anul acesta), a ajuns în oraÈ™ul El Ejido („ Alesul”, in traducere literară) È™i, după ce a „scanat” felul È™i firea oamenilor de acolo, a decis să mute RomanaÈ›iul aici. Scopul fundamental al Asociación Socio-Cultural „RomanaÈ›i“  din Almeria este, conform statutului, acela „de a promova cerceterea, cunoaÈ™terea È™i popularizarea patrimoniului cultural, istoric, etnografic È™i spiritual al rezidenÈ›ilor de origine română proveniÈ›i din regiunea istorică a Olteniei, dar È™i a celorlalÈ›i români care trăiesc È™i muncesc în Spania, fiind stabiliÈ›i aici”.

 

„Asociación” îÈ™i propune să valorifice, din punct de vedere imagistic, dar È™i palpabil, patrimoniul material şi imaterial al României, prin realizarea unor expoziÈ›ii È™i ateliere în care meÈ™teri populari din România să È›ină lecÈ›ii deschise cu meÈ™teÈ™ugurile lor, copiilor români din Spania, să fie prezentate programe culturale cu specific popular folcloric tradiÈ›ional (cântec popular, dans popular, bucătărie tradiÈ›ională) pentru toate vârstele, proiecÈ›ii de film È™i, mai ales, prezentări de carte reunite sub titlul generic „CiteÈ™te româneÈ™te, gândeÈ™te româneÈ™te, trăieÈ™te È™i simte româneÈ™te!“.

 

Primul eÈ™antion de acÈ›iuni ale „olteanului andaluz” Giani Florescu urmează să aibă loc în prejma zilei de 1 Decembrie 2018 È™i constă într-o expoziÈ›ie de fotografie cu imagini reprezentative pentru Oltenia, din zona etnografică RomanaÈ›i, o altă expoziţie cu port popular specific È™i cu obiecte tradiÈ›ionale sculptate în lemn È™i, în sfârÈ™it, o altă expoziÈ›ie cu ceramică specifică Văii OlteÈ›ului (Oboga-Româna), precum È™i cu ceramică de Vădastra de tip neolitic. În cadrul acesteia, va fi prezentată È™i o colecÈ›ie de miniaturi ceramice  (podoabe de lut ars), realizate, tot în stil neolitic, de o artistă populară a asociaÈ›iei.

 

De asemenea, pentru românii de aici, cei care duc dorul tradiÈ›iilor româneÈ™ti, vor avea loc demonstraţii ale unor meşteri populari, ateliere È™i lecÈ›ii deschise cu È™i despre meÈ™teÈ™ugurile tradiÈ›ionale reprezentative pentru zona Oltenia - RomanaÈ›i.

 

Este interesant de urmărit dacă ceea ce nu a putut realiza Giani Florescu la Caracal, se va înfăptui în Andalusia, ceea ce ar proba ipoteza lui Mircea Șerban. În orice caz, autorităÈ›ile spaniole sunt foarte deschise la asemenea iniÈ›iative, iar oamenii locului îi respectă pe cei care-È™i asumă cu demnitate originea.

Uniunea ZiariÈ™tilor ProfesioniÈ™ti din România este partener media al acestui proiect.

 

 

Afisari: 487
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: costel (Nov, Tue 13, 2018 / 14:29)
foarte tare
Nume: costel (Nov, Tue 13, 2018 / 14:30)
felicitari
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, FiriÈ›ă Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter