Se încarcă pagina ...

PRELIMINARIILE UNEI MORTI PREA GRĂBITE (IV). De ce a fost scos aurul din tară?

Data publicarii: 17.04.2019 07:37:00

Articol apărut în numărul 37 al revistei CERTITUDINEA 

 

Cu o zi înainte de a se interna în spitalul „Elias”, de unde nu avea să iasă decât mort, CONSTANTIN COJOCARU mi-a trimis spre publicare, în CERTITUDINEA, un text amplu, de analizĂ (intitulat „REZERVA DE AUR A ROMÂNIEI. Rechizitoriul unei infracţiuni de înaltă trădare şi de subminare a economiei naţionale”), privind incredibila trădare de țară comisă de conducerea Băncii Naționale a României, prin gestionarea frauduloasă a rezervei de aur, aducând statului român, din 1990 încoace, un prejudiciu de 40,6 miliarde de euro 

 

I-am spus că nu-l pot publica decât în serial (ceea ce am și făcut) iar el a fost de acord. Textul care urmează este episodul IV și a apărut în numărul 37 al ziarului CERTITUDINEA. (Miron Manega)

_____________________________________

 

Rechizitoriul unei infracţiuni de înaltă trădare şi de subminare a economiei naţionale (IV)

 

Rușinoasa depreciere a monedei noastre naţionale în ultimele două decenii a fost determinată, desigur, nu numai de aruncarea în circulaţie, de către BNR, a unei mari cantităţi de bani fără acoperire în producţie şi fără acoperire în rezerva de aur, ci şi de lipsa de productivitate a muncii naţionale, determinată, la rândul ei, de lipsa de capital, ca urmare a distrugerii capitalului naţional acumulat până în 1989. Distrugere realizată tot de BNR, în deceniul 1990-2000, în complicitate cu guvernele conduse de Petre Roman, Theodor Stolojan, Nicolae Văcăroiu, Victor Ciorbea, Radu Vasile şi...Mugur Isărescu.

 

Întrun viitor articol, voi prezenta ingineria financiară prin care a fost distrus aproape tot capitalul acumulat de poporul român până în anul 1989, în valoare de peste 500 miliarde de euro, actuali.

 

Deprecierea de 3,6 ori a monedei noastre naţionale faţă de euro a avut loc în aceeaşi perioadă în care moneda naţională a Cehiei s-a apreciat cu 37% faţă de euro. În 1999, un euro a putut cumpăra 35,2 coroane ceheşti, în anul 2019 acelaşi euro nu mai poate cumpăra decât 25,7 coroane ceheşti. 

 

Cehia este nu numai singura ţară est-europeană a cărei monedă naţională s-a apreciat puternic faţă de euro, ca şi faţă de alte monede, în ultimele două decenii, dar este şi ţara care are, de mulţi ani, cea mai mică rată a sărăciei din Uniunea Europeană. 

 

Există mulţi alţi indicatori care pun în evidenţă sănătatea economiei ceheşti.

La temelia acestor succese ale economiei Republicii Cehe se află modul în care statul ceh, condus de patrioţi competenţi şi responsabili, a rezolvat problema proprietăţii asupra capitalului naţional acumulat până în anul 1989, prin trecerea acestuia în proprietatea privată şi publică a cetăţenilor Republicii şi prin protejarea lui, după privatizare, astfel încât i s-a păstrat şi sporit, continuu, valoarea. 

 

În anul 1992, statul ceh  a adoptat o lege a privatizării aproape identică cu aceea publicată în România, cu doi ani mai devreme, în anul 1990, cunoscută sub numele de „Varianta Cojocaru”.

 

Statul român, condus de trădători, a procedat exact invers, a respins „Varianta Cojocaru” şi a adoptat şi pus în aplicare Legea 15/1990, prin care a furat capitalul de la cetăţenii săi, l-a trecut în propria sa proprietate privată, l-a împins în faliment, prin inflaţia generată şi întreţinută de BNR, şi l-a trecut, apoi, în proprietatea străinilor, în cea mai mare parte, prin megahoţiile numite ptivatizări şi retrocedări.

 

Pentru ca paharul trădării să fie plin, conducătorii BNR, numiţi de Parlamentul României, au găsit de cuviinţă să scoată aproape 60% din cele 103,7 tone de aur în afara Ţării.

Iată cum justifică BNR scoaterea aurului din Ţară, în Raportul său pe anul 2016, la pagina 156:

 

„Unul dintre scopurile rezervei de aur este acela de a spori încrederea în stabilitatea sistemului financiar al României şi a leului, fiind utilă în special în perioadele de turbulenţă economică (internă sau internațională) sau geopolitică sporită. Într-o astfel de situaţie, foarte probabil, creditorii externi ar considera că numai aurul plasat în străinătate, ale cărui existenţă şi calitate pot fi confirmate în timp real de o terţă parte, poate constitui o garanţie pentru un eventual împrumut”. 

 

 

Deci, pentru asta a fost scos aurul din Ţară. Pentru că AR PUTEA să apară nişte „turbulenţe” economice sau geopolitice, în care creditorii externi AR CONSIDERA că numai aurul plasat în străinătate AR PUTEA constitui o garanţie pentru un EVENTUAL împrumut.

 

Păi, dacă tot avem aşa relaţii bune, de mare încredere, cu Banca Angliei, de ce să nu confirme Banca Angliei ÎN TIMP REAL rezerva de aur a României depozitată în România, pe care experţii Băncii Angliei au văzut-o cu ochii lor? 

 

Oare nu am învăţat nimic din experianţa pe care am trăit-o cu tezaurul dus la Moscova? Cel puţin atunci eram în stare de război, cu capitala căzută sub ocupaţie străină. Deşi, chiar şi atunci, era mai bine pentru noi, cu un pic de prevedere, să ascundem aurul în bunkere ultrasecrete, amplasate în subteranele munţilor Ţării. 

 

Oare nu învăţăm nimic din experianţa altora? De exemplu, a Venezuelei, care îşi vede razerva de aur blocată exact de Banca Angliei, pentru şantaj, pe motivul că Preşedintele Venezuelei, ales democratic în funcţie, nu vrea să cedeze postul unui concetăţean care s-a autointitulat Preşedinte şi care este susţinut de „creditorii externi”, adică de mafia financiară transnaţională?

 

Nu cumva rezerva noastră de aur a fost scoasă din ţară tot pentru a fi folosită pentru şantaj, în cazul în care ar apărea ceva „turbulenţe”, nu „geopolitice”, ci interne, prin care poporul român s-ar ridica împotriva celor care au adus Ţara în prăpastia în care se află în prezent?

 

Este evident că motivele invocate de către conducătorii BNR pentru scoaterea aurului din ţară nu sunt sustenabile. 

Un stat naţional, suveran şi independent, competent şi responsabil, nu trebuie să se împrumute de la străini şi să-şi folosească rezerva de aur drept garanţie pentru un astfel de împrumut.

 

Un stat naţional, suveran şi independent, competent şi responsabil, trebuie să funcţioneze cu bugete echilibrate, sau excedentare, bazându-se pe veniturile pe care le încasează de la cetăţenii săi, prin sistemul naţional de taxe şi impozite. 

 

Un astfel de stat se poate împrumuta de la propriii săi cetăţeni numai în situaţii excepţionale: război, stare de asediu, de urgenţă etc. Pentru astfel de împrumuturi nu are nevoie de nici o garanţie, ci numai de acordul cetăţenilor săi. 

 

Membrii Consiliului de Administraţie al BNR au scos aurul din Ţară legal. Ei au săvârşit această  faptă în baza prevederilor Legii 312 privind Statutul Băncii Naţionale a României, adoptată în anul 2004 de către Parlamentul României, în care majoritatea parlamentară era formată din PSD şi Partidul Conservator.

 

VA URMA

 

Afisari: 948
Autor: CONSTANTIN COJOCARU
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: AH (Apr, Thu 18, 2019 / 13:06)
Sporavoiala delirantă și diletantă a unor
indivizi obosiți și depășiți.
Aroganță a viermelui care se crede/vede piton.
Gargară și bolboroseală ieftină.
Scamatorie provincială de prost gust.
Inculpat și complici , toți frustrați și toți o apă și un pământ.
Nume: TARABOSSTES (May, Fri 17, 2019 / 18:51)
Scrii cu ura deci, din de departe de condiția umana, jalnicule!
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter