- Editorial
- Salonul Refuzaţilor
- Modelul De Ţară
- VideoPoezii & VideoTexte
- emisiuni tv
- Arte vizuale
- Muzica
- Istorie
- Credinta
- ŞTIRI MILITARE
- Societate
- Antologia Poeziilor Frumoase
- De la lume adunate
- Bibliofilie
- Colectii Si Colectionari
- Presa
- Dezvaluiri
- Tema De Gandire
- Antologia Rusinii
- Europa Nostra
- Roman Foileton
- INFO
- Opinii
- Mărgele De Cristal
- Categorie Tmp
PUNCT SI DE LA CAPĂT. Cătălin Berenghi îsi anuntă candidatura la Primăria Capitalei si dă în judecată Comunitatea Evreilor din New York
PUNCT SI DE LA CAPĂT. Cătălin Berenghi îsi anuntă candidatura la Primăria Capitalei si dă în judecată Comunitatea Evreilor din New York
Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 48
N-a fost să fie. La ora la care scriu aceste rânduri, Cătălin Berenghi adunase peste 190.00 de semnături, dar sub 200.000, deci mult prea puÈ›ine pentru a mai putea schimba ceva, chiar dacă au fost semnături PE BUNE. TotuÈ™i, dacă stăm să analizăm altfel, nu sunt chiar atât de puÈ›ine. Cătălin Berenghi a intrat în competiÈ›ie cu 3 săptămâni mai târziu, din motive de „hărÈ›uire” politică: decizia juridică de recunoaÈ™tere a sa ca lider al Partidului DAC i-a venit după ce începuse demult campania de strângere a semnăturilor. Iar după ce, cu chiu, cu vai, a reuÈ™it să obÈ›ină autorizaÈ›ia pentru amplasarea corturilor, chiar în ziua aceea, Cătălin Berenghi a primit citaÈ›ie de la PoliÈ›ia din Suceava, pentru un dosar în care el ar fi condus fără carnet. Ceea ce nu era adevărat, dar a trebuit să se ducă. A pierdut, pentru această diversiune electorală, încă o zi È™i o noapte.
A pierdut È™i intrarea efectivă în competiÈ›ia pentru alegeri. A rămas cine „trebuia”, căci jocurile pentru putere se fac în afară È™i se joacă la toate capetele. Deci vom avea iarăÈ™i de ales, vorba lui Ioan RoÈ™ca, între ciumă È™i holeră.
Cătălin Berenghi a fost bătut („neregulamentar”), dar nu a fost învins. Înfrângerea nu l-a demoralizat, dimpotrivă, l-a îndârjit căci, vorba lui Thomas Mann (parafrazat abuziv de Eugen Teodorovici), „vântul stinge focurile mici, dar le înteÈ›eÈ™te pe cele mari”. Să nu uităm că în această luptă Cătălin Berenghi a pierdut startul È™i a intrat în „ring” cu mâinile legate. N-a avut niciun sprijin financiar de la vreun sponsor „patriot” (în timp ce „calificaÈ›ii” au avut) iar el în jocuri de culise n-a acceptat să intre. Să nu uităm, de asemenea, că a fost singurul care È™i-a asumat cel mai funcÈ›ional (È™i mai radical!) proiect de È›ară, CONSTITUÈšIA CETĂÈšENILOR, încercând să ducă mai departe visul neîmplinit al marelui economist Constantin Cojocaru.
Și sunt chiar curios dacă vreunul dintre candidaÈ›ii rămaÈ™i în cursă are inspiraÈ›ia (sau determinarea lăuntrică) să-È™i asume acest proiect profund patriotic, conceput de niÈ™te specialiÈ™ti români patrioÈ›i. Uite, de exemplu, Theodor Paleologu, care e un intelectual rasat, de Sorbona, bun vorbitor etc., etc., cu suficient discernământ intelectual pentru a înÈ›elege valoarea È™i anvergura proiectului. Ca să nu mai vorbim de capitalul electoral pe care È™i-l va adjudeca prin această asumare. Pot să pariez că nu va îndrăzni să-i pronunÈ›e nici numele, căci CONSTITUÈšIA CETĂÈšENILOR - proiect dedicat României È™i românilor este... politically in-correct...
Până una-alta, Cătălin Berenghi face două anunÈ›uri importante:
1. Va candida la Primăria Capitalei, pentru funcÈ›ia de primar general;
2. Împrenă cu Mircea Șerban, senior editor al publicaÈ›iei Cronica ViÈ™euană (È™i colaborator al revistei CERTITUDINEA), cheamă în judecată Comunitatea Evreilor din New York, vinovată, aÈ™a cum reiese dintr-un comunicat remis spre publicare de Mircea Șerban, de „încălcarea legislaÈ›iei româneÈ™ti în construcÈ›ii”, respectiv „ridicarea unui edificiu de cult (sinagogă), la Sighetu MarmaÈ›iei, fără ca la Primăria municipiului să fi fost depuse È™i înregistrate actele impuse de legislaÈ›ia românească, aÈ™a cum sunt stipulate în legea nr. 50/1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construcÈ›ii - republicată È™i actualizată în 2019, art. 1 (alin, 1 È™i 2)”, ceea ce „reprezintă un act de sfidare a suveranităÈ›ii patriei noastre, a ConstituÈ›iei României”.
Cât priveÈ™te proiectul de È›ară CONSTITUÈšIA SETĂÈšENILOR, revista CERTITUDINEA îl va È›ine permanent în actualitate, aÈ™a cum o face de la primul număr, ca pe o candelă care nu trebuie să se stingă. Cine È™tie? - poate candela va deveni cândva foc... P.S. Vom vedea, în zilele următoare, È™i numărul semnăturilor trimise prin PoÈ™ta Română, care vor sosi, evident, după termenul limită al depunerilor. Poate vom avea de tras È™i de aici niÈ™te concluzii...

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci
Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, FiriÈ›ă Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor


NU ESTE GREU , NICI SĂ FI MEDIOCRU ȘI NICI SĂ FI ÎNCĂPĂÈšÂNAT.
CÂND ADN-UL ESTE EXPIRAT ȘI EDUCAÈšIA ESTE DIN FUSAREALA NĂSCUTĂ , CAPRA FACE EVIDENT , NUMAI MĂSLINE.
DE CALITATE.
BINEÎNÈšELES.
CHIAR ȘI SCROAFA SE SATURĂ LA UN MOMENT DAT DE ATÂTA GLOD , DAR TU , FROSINO DOAMNO ,NU FACI DECÂT SĂ TE ÎNTEÈšEȘTI ATÂT ÎN GÂND DAR MAI ALES ÎN FAPTĂ.
PROSTIA NU ESTE CA PARALIZIA.