Se încarcă pagina ...

Războiul împotriva marijuanei - o interfată a războiului împotriva vietii?

Data publicarii: 17.05.2019 07:42:00

Articol apărut în numărul 38 al revistei CERTITUDINEA 

 

Este deja de notorietate internaÈ›ională faptul că marijuana (cannabisul) are efecte certe în tratarea unor boli grave, cum este cancerul. Există, spre exemplificare, un patent cu numărul 6630507 (poate fi găsit È™i pe Google), conform căruia canabinoizii (compuÈ™i chimici activi ce se regăsesc în cannabis, acÈ›ionând asupra sistemului endocanabinoid al organismului uman) „au proprietăÈ›i antioxidante [...] cu un rol util în tratamentul È™i profilaxia unei largi varietăÈ›i de boli [...] cum ar fi bolile ischemice, legate de vârstă, inflamatorii È™i autoimune. Se constată că au o aplicaÈ›ie specială ca neuroprotectanÈ›i, de exemplu în limitarea leziunilor neurologice după afecÈ›iuni ischemice, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale È™i traumele, sau în tratamentul bolilor neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer, boala Parkinson È™i demenÈ›a HIV”.

 

În perspectivă istorică, prohibiÈ›ia marijuanei a avut iniÈ›ial un fundament rasist, totul pornind de la Harry J. Aslinger, primul comisar al Biroului Federal al Narcoticelor, care a pus bazele actualei agenÈ›ii DEA (Drug Enforcement Agency) a SUA È™i primul „arhitect” al aÈ™a-zisului „război împotriva drogurilor”. 

 

Harry Anslinger a fost numit în funcÈ›ie în 1930, când prohibiÈ›ia alcoolului începuse să se prăbuÈ™ească (fiind în cele din urmă abrogată în 1933) È™i a ocupat-o timp de 32 de ani.  El a susÈ›inut iniÈ›ial că marijuana poate provoca psihoze È™i chiar nebunie. Mai târziu, într-o emisiune de radio, a declarat că tinerii americani sunt „sclavii acestui narcotic, continuând dependenÈ›a până când se vor deteriora mental, vor deveni nebuni, vor ajunge la crime violente È™i vor ucide”. El È™i-a ilustrat aserÈ›iunea cu povestea unui tânăr pe nume Victor Licata, care È™i-a ucis familia cu un topor, fiind suspectat că era sub influenÈ›a marijuanei. S-a descoperit, mulÈ›i ani mai târziu, că Licata avea antecedente de boli mintale în familia sa È™i nu existăt nicio dovadă că ar fi folosit vreodată marijuana.

 

 

Problema întâmpinată a constat în lipsa dovezilor È™tiinÈ›ifice care să susÈ›ină pretenÈ›iile lui Anslinger. Acesta a contactat 30 de oameni de È™tiinÈ›ă, conform investigaÈ›iilor efectuate de Johann Hari, autorul cărÈ›ii „Chasing Scream: Prima È™i ultima zi a războiului împotriva drogurilor”, dintre care 29 i-au declarat că marijuana nu este un drog periculos, ba chiar dimpotrivă, un medicament care ameliorează unele afecÈ›iuni. Unul singur dintre aceÈ™ti 30 de savanÈ›i a susÈ›inut campania lui Aslinger, fapt pentru care DOAR teoria acestui „expert” a fost prezentată publicului. Cannabisul a fost servit presei, avidă de senzaÈ›ional, ca find un drog periculos ce ar trebui interzis, iar presa a avut grijă să transmită acest lucru mai departe. 

 

Rasismul lui Aslinger s-a manifestat atunci când a început să formuleze atacuri frontale împotriva comunităÈ›ilor afro-americane È™i hispanice din America acelor vremuri. A afirmat despre negri È™i latino-americani că sunt principalii utilizatorii ai marijuaneiÈ™i È™i că interpreÈ›ii de jazz au creat această o muzică „satanică”, sub influenÈ›a marijuanei. Una dintre marile victime ale acestei campanii a fost legendara Billie Holiday (1915-1959), care se lupta la acea vreme cu dependenÈ›a de heroină. În final, cântăreaÈ›a È™i-a pierdut licenÈ›a de a cânta în cabaretele din New York È™i a continuat să fie hărÈ›uită de agenÈ›ii federali până în ultima clipă a vieÈ›ii. 

 

Astfel, după cum se va vedea, atitudinea unui singur om a dus la distrugerea a milioane de vieÈ›i, de-a lungul timpului, în America, dar È™i în alte È›ări ale lumii, întrucât tezele nefundamentate ale lui Aslinger au fost preluate È™i perpetuate de preÈ™edintele Nixon mai târziu, când celebrul „War on Drugs” s-a declanÈ™at oficial, iar marijuana a devenit o substanÈ›ă extrem de periculoasă pentru americani È™i pentru lumea largă. ComunităÈ›ile de negri din America au avut cel mai mult de suferit.

 

Aspectul cel mai interesant al problemei a apărut atunci când s-a dovedit cui i-a fost cesionat dreptul e folosire a patentului amintit la început (6630507): Departamentului American de Sănătate È™i Servicii Umane (US Department of Health and Human Services - HHS). Va să zică, organismele aceluiaÈ™i stat care a impus prohibiÈ›ia plantei de cannabis deÈ›in metodele de exploatare medicală a plantei...

 

Afisari: 396
Autor: Dan Cimpoeru
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: ember stela (May, Fri 17, 2019 / 09:17)
sunt fericită dacă e asa.... ptr că am caz in familie,,, nu am reusit săo dezintoxic,,poate mă va ruina,,,dar ,,,ea nu e afectată,,totuÈ™i,,, ce e de facut,,,,, nu vreau să fiu fuinată,,,fica mea e in situaÈ™ie,,,soÈ›ul a fost alcoolic in final,,,,ce e de făcut,,?
cred ca le cumpără pe mulÈ›i bani,,acum È™tiu mai puÈ›in
Nume: Anca (May, Sat 18, 2019 / 09:27)
ember stela: Păi vezi în articol că nu e de la marihuana. O fi de la gazele emanate de vaci pentru încălzirea globală. Acum serios... să se ia apărarea drogurilor (mai tari sau mai slabe) e chiar de noaptea minţii. Sau... poate e vorba tot de BANI.
Nume: 3.14stol cu apa (May, Tue 21, 2019 / 11:44)
@Anca De obicei, cititi pe diagonala? Daca ati fi vrut sa va luminati, ati fi cautat mai multe informatii, acum aveti acces la ele. Ati fi surprinsa cate boli trateaza, intr-un fel sau altul. Dar discutia e lunga si nu vreau sa va trezesc din "noaptea mintii". Somn usor in continuare!
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, FiriÈ›ă Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter