Se încarcă pagina ...

ROMÂNIA - MESOPOTAMIA: 6-0. Casă veche de 7000 de ani, descoperită în santierul Arheologic de la Topolita

Data publicarii: 13.08.2019 21:26:00

Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 45

 

 

Este puÈ›in probabil ca vreun membru - UNUL SINGUR! - al actualului Parlament sau al actualului Guvern să realizeze importanÈ›a istorică uriaÈ™ă a unei descoperiri arheologice recente de pe teritoriul satului TopoliÈ›a, situat la 4 kilometri de Târgu NeamÈ›. Identificat cu ani în urmă, situl arheologic de la TopoliÈ›a a intrat în atenÈ›ia specialiÈ™tilor după ce o echipă germană a efectuat o scanare geo-magnetică a acestuia È™i a constatat existenÈ›a ruinelor mai multor locuinÈ›e vechi de aproape 7 milenii. 7 MII DE ANI înseamnă 5 MII DE ANI înainte de Hristos, adică cu cel puÈ›in 1.500 de ani înainte de constituirea primei civilizaÈ›ii acreditate de istorici - civilizaÈ›ia Sumeriană.

 

De fapt, descoperirea de la TopoliÈ›a este o confirmare de necontestat a unui adevăr de care istoricii noÈ™tri oficiali râd sau se fac că nu-l observă: România este vatra primordială a civilizaÈ›iei europene. Și chiar a lumii, dacă luăm de bună sentinÈ›a istoricilor care consideră primordială civilizaÈ›ia sumeriană a Mesopotamiei. Iată câteva argumente care ar trebui repetate în fiecare manual de istorie, la toate categoriile de studiu:

 

- CivilizaÈ›ia Cucuteni (5.200 - 3.200 î. Hr.) este mai veche decât civilizaÈ›ia Sumeriană (de la 3.500 î.Hr. până la 1950 î.Hr. - începutul civilizaÈ›iei babiloniene)

- Cea mai veche scriere de pe pământ: PlăcuÈ›ele de la Tărtăria (5.000 - 6.000 de ani înainte de Hristos) cu 1.000 - 1.500 de ani mai veche decât scrierea cuneiformă sumeriană (2800-2400 î.Hr.).

- O scriere mai veche chiar decât plăcuÈ›ele de la Tărtăria, a fost descoperită în 2012, lângă Miercurea Sibiului, pe traseul autostrăzii Sibiu-OrăÈ™tie (vechime 8.200 de ani)

- Cel mai vechi templu din Europa este Templul de la ParÈ›a, jud. TimiÈ™ - 6200 î.Hr.

- Cea mai veche statuetă din lume, Venus Gravetiana (21.000 de ani înainte de Hristos), a fost descoperită la Poiana CireÈ™ului, judeÈ›ul NeamÈ›, în 2015.

 

Revenind la recenta descoperire de la TopoliÈ›a, constatăm, cu amarnică tristeÈ›e, că, cel puÈ›in în mediul online, o singură publicaÈ›ie a prezentat È™tirea, până acum: site-ul vestea.net din Piatra NeamÈ›. Păcat! O È™tire colosală care nu a beneficiat de atenÈ›ie nici măcar cât o nuntă cu dar a unui interlop de provincie. Presa este È™i ea perfect aliniată la nivelul de competenÈ›ă al guvernanÈ›ilor.

 

 

Complexul Muzeal JudeÈ›ean NeamÈ› - relatează vestea.net - a făcut demersurile necesare pentru ca în situl respectiv să poată fi făcute cercetări sistematice, care să confirme sau să infirme datele geo-fizice. Astfel, arheologul dr. Vasile Diaconu, de la Muzeul de Istorie È™i Etnografie Târgu NeamÈ›, a fost desemnat să conducă lucrările, care oferă deja rezultate încurajatoare. Momentan au fost deschise două suprafeÈ›e, totalizând aproximativ 100 mp, iar în una dintre acestea au fost dezvelite resturile unei case incendiate acum aproape 7.000 de ani.  Săpăturile au scos la lumină nu doar resturile unei case, ci È™i un bogat material arheologic, constând din ceramică, statuete umane, dar È™i numeroase unelte de piatră.

 

Situl ocupă o suprafaÈ›a de aproape 3 hectare È™i include un număr de 23 de construcÈ›ii din neolitic, atribuite culturii Precucuteni, civilizaÈ›ie predecesoare a faimoasei lumi cucuteniene.

 DeÈ™i bugetul pentru astfel de lucrări este întotdeauna limitat, iată că arheologul Vasile Diaconu a reuÈ™it, sprijinit de o mână de muncitori tineri, să descopere lucruri uluitoare...

 

Dacă ar fi să transpunem în limbaj sportiv prioritatea mondială privind începuturile civilizaÈ›iei planetare, „scorul” ar fi, în raport cu sumerienii din Mesopotamia (consideraÈ›i „întemeietorii primei civilizaÈ›ii pe Terra”), fie È™i numai la această enumerare sumară, cel puÈ›in È™ase-zero pentru România. Dar... qui prodest?


Afisari: 2445
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: AH (Aug, Fri 16, 2019 / 05:30)
Ca să fi idiot , trebuie să poÈ›i.
Nume: AH (Aug, Fri 16, 2019 / 16:32)
IMPOSTURĂ , INCULTURĂ , FANATISM ABJECT ȘI MULTĂ PROSTIE ,
Dezinformare de tip comunistoid , impertinentă , agresivă È™i premeditată , manipulare grosolană È™i grobiană a adevărului arheologic mondial , trunchiere , deformare È™i schilodire intenÈ›ionată a realităÈ›ii , din motive de acută È™i gravă demenÈ›ă personală.
URMEAZĂ ARGUMENTAÈšIA :
Nume: AH (Aug, Sat 17, 2019 / 18:30)
IMPOSTURĂ , INCULTURĂ , FANFARONADĂ , FANATISM ȘI PROSTIE MULTĂ PROSTIE ,
După ce criterii o suprafaÈ›ă de teren poate fi considerată ca fiind teritoriul sau parte din teritoriul unei È›ări ?
Cum È™i după ce criterii se defineÈ™te o civilizaÈ›ie ?
"..... România este vatra primordială a civil
izației europene.... și chia a lumii...."
, scrie delirantul de serviciu , de felul lui obscur È™i năclăit , dar foarte fericit de a fi.
Chiar È™i în acest context , este limpede că a fi năuc , debil È™i idiot este dreptul la liberă alegere a fiecăruia.
Dar , lipsit fiind È™i de reală substanÈ›ă È™i de reală consistenÈ›ă È™i conÈ™tient fiind de aceste grave lipsuri , să vii totuÈ™i , cu maximum de tupeu È™i să-ti atribui , cu de la tine putere , onoruri , drepturi È™i calităÈ›i , total sau parÈ›ial inventate sau grav exagerate , sau/È™i distorsionate , intr-un mare avânt de nesimÈ›ire , È›ine doar de ticăloÈ™ia fără limite a primitivului milenar care loveÈ™te numai pe la spate , înÈ™făcă È™i dispare-n ceaÈ›ă.
Știu că foamea cruntă È™i disperată de a fi È™i tu ceva în această lume în care ai ajuns să fi aproape egal cu nimic , din toate punctele de vedere , dă naÈ™tere unor monÈ™trii abjecÈ›i È™i grobiani a căror dejecÈ›ii în cascadă distrug È™i mutilează definitiv È™i irevocabil È™i ultima picătură de realitate È™i adevăr , de onoare È™i speranÈ›ă.
Acest tip de comportament execrabil nu este altceva decât o reminiscenÈ›ă virulentă a unui comportament de propangadist È™i comunist frustrat de tipul : cincinalul în patru ani È™i jumătate , pentru că la noi , cea mai frumoasă È™i bogată È›ară din lume , porumbul creÈ™te peste noapte de la 6 metri în sus È™i nu numai.
Văzând contextul , câteva precizări se impun în regim de urgenÈ›ă.
1.Cucuteni , nu a fost , nu este È™i nu va fi niciodată apanajul exclusiv al României.
Cucuteni , nu a fost , nu este È™i nu va fi niciodată egală în identitate cu România.
La vremea ei , cultura Cucuteni s-a întins pe o suprafaÈ›ă de aproape 400.000 de kilometri pătraÈ›i înglobând următoarele teritorii:
Nume: AH (Aug, Sat 17, 2019 / 19:02)
o parte din vestul Rusiei de azi , o bună bucată din Republica Moldova de azi ,cea mai mare parte din vestul Ucrainei de vest È™i de azi , inclusiv o zona mai largă a Kievului tot de azi.
Deci , puÈ›in mai multă moderaÈ›ie È™i mult mai mult bun simÈ› È™i educaÈ›ie.
Pentru moment face-ti o pauză la datul cu cărămida în piept.
Nu este recomandat tuberculoșilor.
2. PlăcuÈ›ele de la Tartaria rămân pentru moment o fantasmă grotescă , ca să nu zic o gogoriÈ›ă , pentru simplul fapt că nu s-a putut stabilii niciodată nici vârsta lor arheologică È™i nici măcar dacă este necesar vorba de vreo formă de scris sau nu.
Mai mult , în comunitatea arheologică internaÈ›ională există suspiciuni de fraudă È™i/sau fals în ceea ce priveÈ™te aceste plăcuÈ›e de la Tartaria.
În consecinÈ›ă nici o autoritate internaÈ›ională din domeniul arheologiei nu a acceptat nici până în ziua de azi sus numitele plăcuÈ›e de la Tartaria.
Mai rămâne de menÈ›ionat È™i faptul că niÈ™te plăcuÈ›e asemănătoare au fost găsite È™i în Bulgaria , la Karanovo.
AÈ™a că mai calmaÈ›i-va cu excesele de grandomanie È™i puneÈ›i cât mai multă batistă pe È›ambalul vostru din coceni.
3. Sanctuarul neolitic de la Parta nu este SINGURUL ci UNUL PRINTRE ALTELE.
4. Statueta de la Poiana CireÈ™ului , face parte dintr-o serie de aÈ™a numitele " Venus Gravetiene . Ea este întradevăr prima È™i unica dar numai în ceea ce priveÈ™te România , pentru simplul fapt că se găsesc mai multe în Europa È™i asta cu precădere pe teritoriul Ucrainei.
Aceasta fiind realitatea È™i acesta fiind contextul , câteva întrebări devin imperative :
Nume: AH (Aug, Sat 17, 2019 / 19:23)
1. De ce toate aceste minciuni È™i mistificări arogante ?
2. Care poate fi sensul acestor însăilări aberante È™i de unde atât tupeu ?
3. De ce furaÈ›i fără nici cea mai mică jenă , de unde apucaÈ›i , " decoraÈ›ii , pandantive È™i coroane " È™i impopotanandu- vă cu ele maimuÈ›ăreÈ™te , încercaÈ›i non stop sa pareti în ochii lumii ceea ce nu a-È›i fost , nu sunte-ti si nu ve-ti fi niciodată.
4. Frustrarea este atât de mare încât s-a transformat în demenÈ›ă ?
5. Nu realizaÈ›i,că vă umpleÈ›i din cap È™i până în picioare de cea mai gravă È™i iremediabilă formă de ridicol ?
6. Nu realizaÈ›i că prin asemenea practici frauduloase distruge-ti È™i ultima brumă de credibilitate internaÈ›ională pe care România ar mai putea să o pretindă ?
7. Nu realizaÈ›i că duceÈ›i în eroare gravă întreaga opinie publică ?
Nume: AH (Aug, Sat 17, 2019 / 19:32)
Pentru a reaÈ™eza lucrurile pe făgaÈ™ul lor normal , cel sobru È™i de bun simÈ› , voi face în continuare o enumerare rapidă È™i sumară a câtorva dintre cele mai importante reperearheologice internaÈ›ionale , cunoscute , acceptate È™i consacrate.
Aceste repere pot fi folosite pentru a contextualiza cât mai corect posibil anvergura È™i proporÈ›iile celor enunÈ›ate.
Iată care sunt acestea :
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, FiriÈ›ă Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter