Se încarcă pagina ...

România, poligon de testare pentru armamentul geoclimatic

Data publicarii: 21.08.2019 11:07:00

 

Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 45

 

 

Ploile torenÈ›iale care au declanÈ™at inundaÈ›ii dezastruoase au È™i altă explicaÈ›ie decât dezechilibrele provocate de mâna omului sau încălzirea globală, solstiţiul de vară sau luna roşie. Pe deasupra capetelor noastre se poartă un adevărat război, remarca, prin 2017, generalul Emil Străinu, referindu-se la fenomenele meteo total nespecifice È›ării noastre, cum ar fi tornadele:

„Ţara noastră se confruntă, în anii aceÈ™tia, cu fenomene meteo extreme: caniculă în sud şi sud-est, instabilitate accentuată în alte zone şi ploi torenţiale care au dus la inundaţii. Toate aceste fenomene pot fi controlate de om. Este o tehnologie veche, din anii ’50-’60, iar marile puteri dispun la ora asta de ea. Prin intermediul ei, îşi plătesc reciproc poliţe, fără să mai folosească tancuri şi rachete, războiul economic şi alte mijloace. Războiul economic îl fac distrugându-ţi recoltele, câmpurile de legume şi de fructe, pomii fructiferi, viile. Este un război între Est şi Vest. Primele cinci mari puteri ale lumii sunt deţinătoare a ceea ce se numeşte arma meteorologică şi desfăşoară războiul meteorologic. E foarte simplu. România, de peste 35-40 de ani, este un poligon de încercare a armelor geoclimatice”.

 

Întrebat care este cauza sau al cui e interesul ca asemenea experimente să aibă loc pe teritoriul României, generalul Emil Străinu n-a dat un răspuns direct, dar a dat de înÈ›eles: „Cine are interese reglează cumva aceste lucruri, pentru ca interesele proprii să fie cele care să primeze. A nominaliza pe cineva ar fi o greşeală. Sunt astfel de forţe şi ei le folosesc. În 2005, când pe piaţa românească şi-au făcut intrarea marii furnizori de legume şi fructe din centrul Europei şi din Asia, s-au produs fenomene asemănătoare. S-a dorit distrugerea agriculturii şi a pomiculturii româneşti. E clară treaba” - a spus generalul, care a adăugat că deocamdată nu există soluţii pentru rezolvarea acestei situaţii. „Nu avem ce să facem, pentru că la nivel decizional nu avem oameni care să înţeleagă acest lucru. Dosarul care s-a făcut în 2005, la marile inundaţii de atunci, este secretizat şi acum, este secret de stat la parlament”.

 

În privinÈ›a tornadelor, care îÈ™i făcuseră È™i ele apariÈ›ia prin România, Emil Străinu a dat următoarele detalii:

„Când a fost prima tornadă, de la Făcăieni, eu am explicat că este tornadă. La vremea respectivă eram cadru activ şi era să fiu trecut în rezervă, fiind acuzat că vorbesc prostii. Abia după câţiva ani s-a recunoscut faptul acesta, iar astăzi toată lumea vorbeşte de tornade. La vremea aceea, eu eram cel asincron”...

 

Concluzia care rezultă din aceste declaraÈ›ii este aceea că României îi este aproape imposibil să devină competitivă pe piaÈ›a produselor agro-alimentare, din simplul motiv că, fără o protecÈ›ie meteorologică strategică din partea statului român, orice recoltă poate fi distrusă la comandă.  „Vinovată” de existenÈ›a acestei distrugătoare arme meteorologice este, paradoxal, o româncă: savanta Ștefania Mărăcineanu, unul dintre marii fizicieni ai Romaniei, care a creat primul laborator de radioactivitate din ţară È™i a descoperit procedeul de declanşare artificială a ploii, cu ajutorul unor săruri radioactive. În 1931 ea a provocat prima ploaie artificială din lume în Bărăgan, continuând cercetările în Algeria, cu sprijinul guvernului francez. 

 

Sursă: ziarulring.ro, descoperalumea.net


Afisari: 711
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, FiriÈ›ă Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter