Se încarcă pagina ...

SUMULEU CIUC: ultima tentativă de "maghiarizare" a vizitei Papei

Data publicarii: 04.06.2019 16:50:00

 

Articol apărut în numărul 40 al revistei CERTITUDINEA 

 

 La ora la care scriu aceste rânduri, Papa Francisc încă se află în România. Deci consideraÈ›iile pe care le voi consemna sunt elaborate înainte de limpezirea concluziilor. TotuÈ™i, câteva observaÈ›ii preliminare merită semnalate.

 

În primul rând, Papa a avut o primire călduroasă în BucureÈ™ti, simetrică, de altfel, căldurii È™i empatiei pe care Papa însuÈ™i le degajă în jurul său, dezarmând încrâncenările mediatice care au precedat-o.

 

Două discursuri complementare în Catedrală

 

La Otopeni (unde avionul a aterizat puÈ›in greÈ™it, cam departe de covorul roÈ™u), singurul pe care Papa l-a îmbrăÈ›iÈ™at È™i l-a sărutat (de trei ori) a fost arhiepiscopul Nifon al TârgoviÈ™tei (autorităÈ›ile politice È™i prelaÈ›ii catolici n-au beneficiat de acelaÈ™i tratament). Papa a sărutat, de asemenea, È™i crucea ecleziastică de pe pieptul arhiepiscopului, gest semnificativ de închinare în faÈ›a unui simbol creÈ™tin comun.

 

Întâlnirea de la Catedrala NaÈ›ională a fost unul dintre cele mai „europene” evenimente (dacă nu cumva singurul) care au avut loc în România în ultimii 20 de ani. Atât prin discursul Papei, cât È™i prin acel al Patriarhului României, care s-a spălat, astfel, de multe păcate, reale sau atribuite. Am aflat, din gura Patriarhului, că primul „sponsor” al Catedralei Mântuirii Neamului a fost Papa Ioan Paul al II-lea, gest făcut cu ocazia vizitei ecumenice în România, din 1999, când a donat, din banii lui, 200.000 de dolari (americani! - a È›inut să precizeze Preafericitul). Am aflat, de asemenea, că Vaticanul a pus la dispoziÈ›ia românilor ortodocÈ™i din emigraÈ›ie 426 de lăcaÈ™uri de cult catolice, dintre care 306 în Italia. A fost o justificare discretă, în faÈ›a românilor ortodocÈ™i, pentru faptul că în catedrala ortodoxă s-au cântat pentru prima dată imnuri creÈ™tin-catolice È™i s-a rostit rugăciunea „Tatăl nostru” È™i în limba latină. Pe scurt, Papa Francisc a avut un discurs universalist, iar Patriarhul Daniel un discurs naÈ›ionalist, fără ca acestea să intre în coliziune. Au fost complementare.

 

Șumuleu Ciuc: bătălia pentru... limbă

 

La Șumuleu Ciuc nu s-a întâmplat nimic din ceea ce ne era teamă că s-ar putea întâmpla. De altfel, totul a fost organizat cu o stricteÈ›e matematică, cu aproape două luni înainte. N-au fluturat, cu câteva rare excepÈ›ii, steaguri naÈ›ionale (nici maghiare, nici româneÈ™ti), iar Viktor Orban n-a fost prezent. Au venit doar preÈ™edintele Ungariei È™i vicepremierul. Au fost în total vreo 80.000 de credincioÈ™i romano-catolici, greco-catolici È™i ortodocÈ™i.

 

Aspectul, cred, cel mai interesant al evenimentului, a fost cel al distribuÈ›iei limbilor în care s-a oficiat È™i s-a vorbit, aspect care, probabil, a fost negociat la sânge. Suveranul Pontif a oficiat liturghia în limba latină, după care o tânără catolică maghiară a citit din cartea profetului Ieremia, ÎN LIMBA ROMÂNĂ, protocolul fiind foarte strict în acest sens. După un imn către Sfânta Fecioară, s-a citit Evanghelia după Luca în limba maghiară. A urmat predica Papei È›inută în italiană, care a fost tradusă apoi, MAI ÎNTÂI în limba română, apoi în maghiară. Au urmat mai multe rugăciuni, rostite în maghiară, română È™i germană.

 

Discursul de... nemulțumire al arhiepiscopului de Alba Iulia

  

La sfârÈ™itul liturghiei, arhiepiscopul romano-catolic de Alba Iulia, György Miklós Jakubinyi, i-a adresat suveranului pontif, în limba maghiară câteva cuvinte „de mulÈ›umire” (traduse apoi în limba română). În care, însă, È™i-a exprimat regretul că fostul suveran pontif, cu ocazia vizitei din 1999, „n-a venit È™i în Transilvania, unde trăieÈ™te majoritatea credincioÈ™ilor săi, ci s-a limitat numai la BucureÈ™ti”. A fost, de fapt, un reproÈ™ reprimat, o frustrare nu prea discret exprimată, care nu cred că i-a picat foarte bine Papei Francisc. „Sfinte Părinte - a continuat arhiepiscopul - , aici vă salută credincioÈ™ii È™i Episcopii celor patru dieceze romano-catolice transilvane, compuse în majoritate din maghiari sau secui (aplauze prelungite): Alba Iulia, Oradea Mare, Satu Mare È™i TimiÈ™oara (n.r. greco-catolicii au fost „uitaÈ›i”). Vă cerem, Sfinte Părinte, ca prin această vizită, să ne ajutaÈ›i să fim È™i mai mult introduÈ™i în fluxul sanguin al Bisericii Universale. MulÈ›umim, Sfinte Părinte, că aÈ›i venit să vă rugaÈ›i împreună cu noi, să oferiÈ›i Sfânta Jertfă a Sfintei Liturghii, să cereÈ›i Sfintei Maria Ajutătoare de la Șumuleu Ciuc, să ne binecuvânteze cu cuvintele înscrise pe crucea votivă: «Dumnezeule, È›ine-ne în sfânta credinÈ›ă È™i în virtuÈ›ile strămoÈ™ilor!» Vă mulÈ›umim, Sfinte Părinte!”. Interesant: arhiepiscopul a atribuit predicii Suveranului Pontif un sens la care acesta nu cred că s-a gândit. Dar mai mult ca sigur că a sesizat deturnarea de sens. Mai ales că virtuÈ›ile strămoÈ™ilor unguri nu prea aveau legătură cu virtuÈ›ile creÈ™tine...

 

După care corul a intonat, în limba maghiară, cântecul religios „Doamne, binecuvântează-i pe unguri!” în care Dumnezeu era implorat să-È™i întindă asupra ungurilor braÈ›ul său ocrotitor, atunci când aceÈ™tia se află în luptă cu vrăjmaÈ™ii. Este, de fapt, un cântec de luptă, un fel de replică maghiară la „Doamne, ocroteÈ™te-i pe români!”.

 

Eșecul unui prezumtiv plan neortodox și necatolic

  

A fost, la Șumuleu Ciuc, ultima tentativă de maghiarizare a vizitei Papei È™i s-a soldat cu un eÈ™ec lamentabil, transmis în direct, probabil, pe toate televiziunile din Europa È™i din lume. Papa Francisc a venit în România pentru TOÈšI catolicii, nu doar pentru ungurii catolici. Și chiar pentru toÈ›i creÈ™tinii.

 

În concluzie (preliminară), dacă a existat un scenariu de confiscare a vizitei Suveranului Pontif în scopul legitimării autonomiei Transilvaniei, acesta a fost spulberat. Indicii erau È™i încă numeroase. Fapte reprobabile care au precedat vizita au existat, de asemenea (cel mai recent a fost profanarea mormintelor din cimitirul internaÈ›ional de la Valea Uzului, transformat în cimitir maghiar). Discursul „de mulÈ›umire” al arhiepiscopului romano-catolic de Alba Iulia (care a fost mai degrabă de nemulÈ›umire) a confirmat È™i el existenÈ›a unei intenÈ›ii ratate în acest sens. Mesajul universalist (catolic) de unire al Papei Francisc, rigoarea protocolului È™i vigilenÈ›a extremă a celor care s-au ocupat direct de acurateÈ›ea evenimentului au strivit însă din faÈ™ă orice tentativă de acest gen. În termeni mai puÈ›in ortodocÈ™i (È™i chiar mai puÈ›in catolici) s-ar putea spune că Papa le-a dat secesioniÈ™tilor... plăcuÈ›e suedeze.

 

Eminescu, menÈ›ionat în discursul Papei

 

Vizita de la IaÈ™i a fost încununarea absolută a unei zile pline de emoÈ›ii. Dacă la Șumuleu Ciuc Papa a avut chipul încordat, grav, îngrijorat chiar, fără zâmbetul poznaÈ™ de la sosirea în România, la IaÈ™i È™i l-a recăpătat în totalitate. Suveranul Pontif n-a uitat să-l pomenească pe Eminescu, citând din „Ce-È›i doresc eu, È›ie, dulce Românie”, reeditând gestul marelui său predecesor, Papa Ioan Paul al II-lea care, în urmă cu mai bine de 20 de ani, a recitat, ÎN LIMBA ROMÂNĂ, în PiaÈ›a San Pietro, poezia „Rugă către Fecioara Maria”.

 

„Să mergem împreună” pe Câmpia LibertăÈ›ii

 

Epilogul de la Blaj n-a mai adus nimic nou, decât sub aspectul maximei confirmări a unei triple misiuni împlinite: statală, ecumenică È™i pastorală. A fost È™i momentul cel mai mediatizat în întreaga lume. Beatificarea celor 7 episcopi greco-catolici martiri s-a desfăÈ™urat conform protocolului, dar cu un nivel înalt de comuniune È™i liniÈ™te sufletească, netulburate de niciun bruiaj. Mesajul de la 1848 de pe Câmpia LibertăÈ›ii de la Blaj al celor doi episcopi români, Ioan Lemeni È™i Andrei Șaguna (unul greco-catolic, altul ortodox), care „au mers împreună” sub conducerea lui Avram Iancu, a fost, cred, reînnodat, sub „arbitrajul” unuia dintre cei mai importanÈ›i oameni ai planetei, sub aceeaÈ™i deviză: „Să mergem împreună!”. Pe Câmpia LibertăÈ›ii, deasupra unei mulÈ›imi de 100.000 de pelerini, trona, dominant, un tricolor românesc uriaÈ™.

 

O imagine pentru Europa: „România, Grădina Maicii Domnului”

 

Există multe È™tiri sau zvonuri colaterale, inclusiv acela că misiunea politică a Papei ar fi fost aceea de a convinge România să primească un mare număr de imigranÈ›i islamici. Poate. Vom vedea în cele ce vor urma. Dar, dincolo de aspectul politic al chestiunii, beneficiul de imagine al României este enorm: lumea întreagă a văzut, prin această vizită, cum sunt de fapt, românii: primitori, calzi, toleranÈ›i, lipsiÈ›i de prejudecata închistării într-un ortodoxism taciturn. Românii l-au primit pe Suveranul Pontif aÈ™a cum l-au simÈ›it că este, nu printr-un aranjament organizatoric de tip nord-coreean. Evident că Papa nu va determina transferul credincioÈ™ilor de la cultul ortodox la cel catolic, dar potenÈ›ialul de comuniune al românilor cu orice fel de credincioÈ™i devine, iată, o certitudine internaÈ›ională. Omenia românească nu va mai putea fi substituită, de niciun interes mediatic sau politic european, cu imaginea infractorilor români care fac ravagii în Occident.

 

Ceea ce a văzut acum Papa Francisc, Occidentul È™i întreaga omenire în România este confirmarea a ceea ce a văzut Papa Ioan Paul al II-lea în 1999: „Grădina Maicii Domnului”.

 2.06.2019

P.S. Ce păcat că în comentariile legate de martiriul celor 7 episcopi greco-catolici s-a strecurat - È™i chiar s-a accentuat - ideea că suferinÈ›ele È™i moartea îndurate de aceÈ™tia au fost din cauză că au refuzat să treacă la ortodoxism!... Atunci preoÈ›ii ortodocÈ™i, care au suferit È™i au murit în aceleaÈ™i închisori, pentru ce au îndurat toate acestea? Nu cumva pentru că - È™i unii, È™i alÈ›ii - s-au opus comunismului? „Au mers împreună” în martiriu È™i în moarte, poate È™i pentru ca noi, cei de astăzi, să nu le mai tribalizăm memoria... E greu de înÈ›eles È™i de acceptat acel „împreună” din mesajul Papei... 

 

Afisari: 504
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, FiriÈ›ă Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter